Furtuni, secetă, valuri de căldură. Fenomenele extreme domină Planeta și în 20257 min read

Trei noi analize științifice fac portretul unei lumi tot mai afectate de schimbările climatice severe. 

Un nou raport// „European State of the Climate: extreme events in warmest year on record”, wmo.int // realizat de Organizația Meteorologică Mondială și Serviciul Copernicus arată că Europa a fost lovită din plin de fenomene extreme în 2024. 

Furtunile și inundațiile au provocat cel puțin 335 de decese și au afectat peste 400.000 de persoane. În septembrie, furtuna Boris a lovit opt țări, inclusiv România, Germania și Italia. În octombrie, ploi torențiale au dus la inundații mortale în Spania. Doar aceste două evenimente au cauzat peste 250 de victime.

A fost afectată de inundații 30% din rețeaua fluvială europeană, iar 12% a trecut pragul severității. Cercetarea confirmă că Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală. Dacă planeta se încălzește cu 1,5 °C, riscul de inundații ar putea provoca 30.000 de decese pe an pe continent.

În același timp, Europa de Sud-Est a înregistrat cel mai lung val de căldură din istorie – 13 zile consecutive în iulie 2024, care au afectat peste jumătate din regiune. Gheața dispare din toate zonele montane, cei mai afectați fiind ghețarii din Scandinavia și Svalbard. În Portugalia, incendiile de vegetație au ars 110.000 de hectare într-o singură săptămână. Aproximativ 42.000 de persoane au fost afectate de incendii în întreaga Europă.

Fenomenele extreme continuă și în 2025

În martie, o avertizare// „Spring drought threatens Europe’s farms and rivers”, politico.eu // a Observatorului European al Secetei confirmă că Europa nu se confruntă doar cu inundații și fenomene extreme, ci și cu o secetă severă, mai ales în Europa Centrală și de Est. 

Lipsa precipitațiilor din aprilie a agravat problemele din agricultură, iar gestionarea deficitară a resurselor de apă amplifică riscurile. Solul este prea uscat pentru sezon, iar culturile sunt deja afectate.

Potrivit analizei, regiuni extinse din Polonia, Ucraina, Grecia, Balcani și Suedia sunt sub avertizare de secetă. În sud-estul Spaniei, situația a ajuns la nivel critic. În Germania, jumătate din soluri sunt „extraordinar de uscate”, iar transportul pe Rin este serios afectat. În Belgia, au fost înregistrate doar 7,8 mm de ploaie într-o lună, față de media obișnuită de 50 mm.

Raportul atrage atenția că seceta actuală se aseamănă cu perioada care a precedat criza din 2018. În Polonia și Ucraina – două dintre cele mai importante țări exportatoare de cereale – un an agricol slab ar putea avea efecte globale. 

În plus, riscul de incendii este în creștere, iar Comisia Europeană pregătește pentru iunie o Strategie pentru Reziliență a Apei, care va aborda atât lipsa apei, cât și fenomenele climatice extreme, precum cele descrise în celelalte două rapoarte publicate recent.

Un studiu recent// „Global warming drives a threefold increase in persistence and 1 °C rise in intensity of marine heatwaves”, pnas.org // realizat de o echipă internațională de cercetători, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences adaugă o piesă importantă în tabloul crizei climatice: valurile de căldură marine sunt acum de trei ori mai lungi decât în trecut și mult mai intense. 

Cercetarea arată că peste 90% din căldura suplimentară generată de emisiile cu efect de seră este absorbită de oceane. Dacă încălzirea globală n-ar fi fost alimentată de arderea combustibililor fosili, jumătate dintre valurile de căldură care au afectat oceanele în ultimele două decenii nu s-ar fi produs.

Echipa de cercetători a analizat temperaturile de la suprafața oceanelor din 1940 până în prezent, folosind un model climatic care exclude efectele încălzirii provocate de om. Rezultatele sunt clare: în anii 1940, valurile de căldură marine durau, în medie, 15 zile pe an. Astăzi, media anuală a ajuns la 50 de zile, iar în regiunile tropicale sau vestice ale oceanelor se înregistrează și până la 80 de zile de căldură extremă în fiecare an.

Consecințele sunt multiple și grave. Apele mai calde afectează direct pescuitul, acvacultura și turismul. Ecosisteme esențiale, precum recifele de corali sau pădurile de alge, sunt distruse. În plus, încălzirea apelor amplifică fenomenele meteo extreme.

Furtunile care lovesc coastele devin mai violente, iar riscurile cresc inclusiv pentru zonele locuite. Cercetătorii dau exemplul Libiei, unde inundațiile din 2023, favorizate de un ciclon foarte puternic, au provocat aproximativ 11.000 de decese. Analiza arată că probabilitatea unui astfel de eveniment a crescut de 50 de ori din cauza crizei climatice.