„Green Deal” – o pălărie prea mare (și prea verde) pentru Burduja?23 min read

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, crede că politicile verzi ale UE funcționează ca niște „terapii șoc” și se teme de efectele negative ale Pactului Verde European. Experții spun că strategia UE de a-și baza economia pe surse regenerabile este competitivă, eficientă și cea mai ieftină dintre soluții. 

Pe 27 ianuarie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a atacat pe Facebook// Postarea completă: facebook.com // politicile de mediu ale Uniunii Europene. Le-a numit „o terapie de șoc verde” și a acuzat Bruxelles-ul că sacrifică economia și securitatea energetică în numele unei „ideologii utopice”. 

Declarația lui Sebastian Burduja din 27 ianuarie. Foto: captură de ecran.

Într-o postare lungă și furioasă, ministrul acuză UE că și-a distrus industriile, prin finanțarea  importurilor din „state ostile” și promovarea tehnologii verzi fără o strategie coerentă. El s-a legat de un articol Euronews// „Use of EU funds to lobby MEPs was ‘inappropriate’, commissioner says”, euronews.com // în care o europarlamentară acuză că au fost folosite fonduri UE pentru lobby, dar a evitat să spună că Bruxelles-ul a impus între timp reguli mai stricte pentru ONG-uri.// „Europe’s conservatives target green NGO financing rules”, politico.eu //

Declarația ministrului Energiei din 21 ianuarie. Foto: captură de ecran.

Bătălia lui Burduja cu Pactul Verde a început de mai de mult. Pe 21 ianuarie, acesta posta tot pe Facebook// Poți citi postarea aici: facebook.com // că România traversează un moment critic pentru viitorul său energetic, în contextul politicilor Pactului Verde ale Uniunii, pe care le consideră birocratice și nepotrivite realităților economice. 

În 2021, Europa era puternic dependentă de gazul rusesc, cu un import de 45%. După invazia Ucrainei, UE a redus drastic această dependență, ajungând la 18% în 2024. Burduja afirmă că Europa „a devenit dependentă” de gazul rusesc, ignorând această tranziție. Dacă se referă la trecut, e irelevant pentru situația actuală; dacă vorbește despre prezent, datele îl contrazic.

În plus, ministrul critică Pactul Verde pentru că ar sufoca economia și spune că România poate deveni un lider energetic cu gaze, nuclear și hidro. 

„Declarația lui Burduja este iresponsabilă și confuză”, e de părere Mihai Stoica, director executiv 2Celsius, un ONG care derulează proiecte legate de tranziția energetică, protecția mediului și educație ecologică.// Site oficial: 2celsius.org // „România are acces la fonduri europene pentru proiecte energetice și a fost liberă să-și dezvolte resursele de gaze, dar a gestionat prost această oportunitate. Politica mixtă a țării – gaz, cărbune, hidro și nuclear – nu a fost niciodată blocată de UE sau de acorduri internaționale.”

Burduja nu criticase anterior Pactul Verde cu atâta vehemență. De unde vine această schimbare bruscă de ton? În trecut, el vorbea despre tranziția spre „energie verde, ieftină și sigură”,// „Burduja: Ne-am asumat construirea unui sistem care furnizează energie verde, ieftină şi sigură”, mediafax.ro // dar acum, prioritatea devine „abundența”. Mesajul său seamănă din ce în ce mai mult cu sloganul lui Donald Trump: „Drill, baby, drill!”.// „Ce trebuie reținut din discursul de învestitură al lui Donald Trump: Stare de urgență la granița cu Mexicul / Drill, baby, drill / În SUA există doar două sexe, masculin și feminin”, g4media.ro //  

Pactul Verde e prea verde?

Adoptat în 2019, Pactul Verde European// Îl poți citi aici: consilium.europa.eu // este planul UE de a face economia mai curată și mai eficientă, cu scopul de a reduce drastic poluarea și de a atinge zero emisii nete de carbon până în 2050. Asta înseamnă mai multă energie regenerabilă, mai puțin combustibil fosil, clădiri mai eficiente, transporturi mai verzi și protecția mediului. 

Nu e doar despre ecologie, ci și despre economie: țările care se adaptează rapid la acest plan vor avea acces la fonduri europene și vor atrage investiții. În acest context, România ar trebui să-și modernizeze sectorul energetic și să reducă treptat utilizarea cărbunelui, dar întârzierile și lipsa unui plan clar fac tranziția mai complicată.

„Pactul Verde European poate slăbi economia într-un anumit sens, dar asta depinde de cum este implementat și de cum sunt gestionate tranzițiile către energie curată”, spune Mihnea Cătuți, director executiv Energy Policy Group,// Site oficial: enpg.ro // un think tank independent din România, specializat în politici de energie și schimbări climatice. „Deși există un sentiment antagonic la nivel local, politicile europene climatice, în ansamblul lor, au resuscitat un sistem național energetic care fusese neglijat după 1989.”

România s-a angajat să elimine treptat producția de cărbune până în 2032, conform Planului Național de Redresare și Reziliență și Planului Teritorial pentru o Tranziție Justă. Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat de 790 de milioane de euro// „Comisia aprobă o măsură de ajutor de stat în valoare de 790 de milioane EUR acordată României pentru a sprijini închiderea minelor de cărbune din Valea Jiului”, romania.representation.ec.europa.eu // pentru acoperirea costurilor legate de închiderea a patru mine necompetitive din Valea Jiului: Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan.

Cu toate acestea, ministrul Energiei a propus recent amânarea închiderii centralelor pe cărbune, posibil până în 2032,// „România vrea să amâne închiderea centralelor pe cărbune. Ministrul Energiei: „O perioadă de timp, poate până în 2032”, stirileprotv.ro // cu argumentul că nu s-au construit suficiente centrale mai puțin poluante și că, în lipsa acestora, dependența de importuri a crescut. Dar dacă e așa, atunci nu ar trebui să se supere pe UE, ci să găsească vinovați în propria ogradă. 

Ce a făcut România până acum?

România, încă dependentă de hidrocentrale și centrale nucleare, a redus semnificativ utilizarea cărbunelui, care reprezintă acum doar 5,5% din mixul energetic național, sub media europeană. 

„România trebuie să închidă mai multe capacități pe cărbune până în 2025, dar întârzierile în investiții creează un conflict între securitatea energetică și obiectivele climatice. Pactul Verde nu obligă propriu-zis la renunțarea la cărbune, dar costurile mari impuse prin sistemul european de taxe pe poluare (ETS) și deciziile fiecărei țări fac ca această tranziție să fie inevitabilă”, spune Mihnea Cătuți.

De asemenea, energia regenerabilă a crescut semnificativ în ultimii ani, însă ritmul este încă lent comparativ cu alte state UE. Dobrogea este un centru important pentru energia eoliană, având unele dintre cele mai mari parcuri eoliene din Europa de Sud-Est, cu o capacitate de aproximativ 3 GW. În același timp, sudul țării, unde sunt multe zile însorite, este ideal pentru energia solară. Recent, au fost anunțate mai multe proiecte solare, inclusiv investiții mari în Giurgiu și Dolj, finanțate parțial prin PNRR.

În septembrie 2024, România a prezentat la Bruxelles actualizarea Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC),// Îl găsești integral aici: energie.gov.ro (PDF) // care stabilește obiective ambițioase pentru perioada 2025-2030. Printre acestea, reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, și atingerea neutralității climatice înainte de 2045. 

S-a propus inclusiv ca 38% din consumul final brut de energie (în loc de 36%, ca până acum) să provină din surse regenerabile până în 2030. Totuși, noua țintă este încă sub ambiția europeană de minimum 42,5% până în 2030.

Cu toate acestea, planul a fost criticat pentru alocarea semnificativă a fondurilor către proiecte pe bază de gaze naturale și energie nucleară. Investițiile planificate în sectorul gazelor naturale se ridică la aproximativ 13,1 miliarde de euro, iar cele în energia nucleară la 11,9 miliarde de euro, și presupun noi unități la Cernavodă și reactoare modulare mici la Doicești. O strategie care stârnește temeri// „Tranziția energetică din România: încotro, dar și cum?”, greenpeace.org // că România nu va produce suficientă energie regenerabilă pentru a deveni neutră din punct de vedere climatic.

Ministrul Burduja critică provocările Green Deal pentru România, dar nu aduce în discuție obligațiile internaționale sau un plan clar pentru viitorul energetic al țării. România are resurse importante, cum ar fi gazele naturale și energia nucleară, dar închiderea centralelor pe cărbune până în 2032// „Cum stă România între celelalte țări europene cu termenul de renunțare la cărbune”, hotnews.ro // și integrarea regenerabilelor rămân provocări majore. 

În schimb, Burduja se laudă cu modernizarea centralelor pe cărbune, care este însă doar o soluție temporară, cu investiții uriașe, oricum în răspăr cu obiectivele climatice ale UE, care cer o tranziție rapidă spre surse mai curate. 

„De exemplu, la Craiova și la Govora există capacități de cogenerare pe cărbune care contribuie la încălzirea centralizată a orașelor respective, dar nu au apărut încă centrale noi pe gaz”, explică Mihnea Cătuți. Acestea nu pot fi închise, dar acest conflict între securitatea energetică și obiectivele climatice nu este impus de Pactul Verde European, ci reprezintă o dificultate pe care România trebuie să o rezolve.

Pe de altă parte, avantajul pe termen mediu și lung a energiilor regenerabile este că asigură o sursă de aprovizionare stabilă. Energia regenerabilă, având cele mai mici costuri de producție, presupune costuri marginale reduse.

„Asta înseamnă că pentru a produce un megawatt în plus, costurile sunt mult mai mici decât în cazul centralelor pe cărbune sau pe gaz, unde trebuie adăugat mai mult combustibil pentru a genera aceeași cantitate de energie” adaugă Cătuți.

Există un curent global împotriva politicilor verzi

Criticile la adresa Pactului Verde nu vin doar din România. La nivel european, creșterea costurilor energiei și competiția globală au dus la dezbateri privind necesitatea ajustării politicilor de mediu. Franța și Germania au cerut o revizuire a calendarului măsurilor climatice, iar în Polonia guvernul conservator a folosit opoziția față de Green Deal ca temă electorală. Pe acest fond, Burduja pare să se alinieze unui curent mai larg de scepticism, care pune în balanță obiectivele climatice cu realitățile economice ale fiecărei țări.

Așadar, discursul despre politicile verzi s-a schimbat peste tot în lume, nu doar în România. Lideri din Partidul Popular European (PPE), grup din care face parte și PNL, au început să critice efectele Pactului Verde asupra economiei. De exemplu, Donald Tusk a vorbit recent// „Tusk makes passionate plea for an ‘armed’ Europe and rails against the Green Deal”, euronews.com // despre necesitatea de a revizui legislația climatică pentru a reduce prețurile la energie și a sprijini industria europeană. În acest context, Burduja pare să-și fi aliniat poziția la noua direcție politică a PPE.

Nu în ultimul rând, discursul președintelui american Donald Trump, care promovează energia abundentă și ieftină ca element central al prosperității economice, pare să fi avut un impact. 

De ce nu-i mai plac ministrului politicile verzi?

Prin urmare, schimbarea de poziție a ministrului Sebastian Burduja nu este întâmplătoare. Este mai degrabă o combinație de influențe externe și probleme interne care l-au determinat să-și schimbe brusc tonul față de Pactul Verde.

România, la fel ca majoritatea țărilor care critică Pactul Verde, are încă interese importante în zona combustibililor fosili. Atât pentru că nu vrea încă să închidă minele și centralele de cărbune, cât și pentru că este încă la începutul exploatării unui zăcământ semnificativ de gaze naturale în Marea Neagră. Burduja pare încurcat de faptul că tranziția e prea rapidă pentru ca România să poată valorifica aceste resurse și ar vrea să o încetinească.

În realitate, dacă e făcută cu cap, tranziția către economia verde ar putea stimula creșterea economică, crea locuri de muncă și reduce vulnerabilitatea energetică a Europei și, inclusiv, a României. 

De exemplu, în 2024, România a emis obligațiuni verzi în valoare de 8,1 miliarde de euro – o creștere de 6,5% față de anul anterior. Aceste fonduri sunt destinate finanțării proiectelor sustenabile, precum infrastructura verde, energia regenerabilă și eficiența energetică.

Cu toate acestea, suma este încă insuficientă comparativ cu necesarul estimat de 50-60 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii și sprijinirea sectoarelor vulnerabile înurmătorii 10-15 ani. // „Raportul BNR: Tranziția verde, o provocare majoră pentru economia României – riscuri, soluții și oportunități”, greennews.ro // 

În decembrie 2024, BNR a publicat un raport detaliat// „Raport asupra stabilității financiare  decembrie  2024”, bnr.ro (PDF) // care evidențiază vulnerabilitățile economiei românești în fața riscurilor climatice, adâncite de o tranziție lentă către o economie verde, și subliniază necesitatea unor politici mai ferme pentru a accelera tranziția verde. Printre măsurile propuse se numără creșterea taxelor de mediu, introducerea de stimulente fiscale pentru investiții ecologice și atragerea investițiilor private prin garantarea stabilității legislative și parteneriate public-private eficiente. 

Așadar, Burduja are suficiente motive să dea vina pe alții pentru că nu și-a făcut temele. „Este posibil chiar să fie testat terenul cu suveraniștii și naționaliștii, într-o încercare de a atrage voturi din această zonă, având în vedere că nu s-au îndeplinit promisiunile electorale”, crede Mihai Stoica. Asta pentru că, deși România a avut multă susținere financiară din partea Uniunii Europene, pur și simplu nu reușește să absoarbă acești bani. 

Între timp, oamenii din regiunile afectate își pierd încrederea în procesul de tranziție. În timp ce nemulțumirile cresc, guvernanții se lamentează pe social media în postări lungi și ambigue, în loc să ofere soluții clare.