Hanna Haveri, specialistă în neurologie: „Nu e normal ca opțiunile care ne fac rău să fie și cele mai ieftine”24 min read

Dr. Hanna Haveri este prima persoană din lume numită oficial Medic pentru Sănătatea Planetei. Rolul ei e să arate că bunăstarea oamenilor depinde direct de cea a ecosistemelor în care trăiesc.

Planetary Health Physician/Medic pentru Sănătatea Planetei este un rol creat în 2021 de autoritatea regională responsabilă de sănătate și servicii sociale în Päijät-Häme, Finlanda. Funcția are un obiectiv pe cât de simplu, pe atât de radical: să arate, cu date și intervenții concrete, că sănătatea oamenilor depinde fără echivoc de sănătatea ecosistemelor în care trăiesc.

Haveri susține integrarea naturii în sistemul medical. A fost implicată în crearea unei „păduri terapeutice” lângă Spitalul Central Päijät-Häme, din orașul Lahti, un spațiu gândit pentru recuperarea pacienților și pentru starea de bine a personalului medical. Ideea pleacă de la premisa că expunerea la natură reduce stresul și, în același timp accelerează recuperarea și sprijină prevenția.

În acest proiect-pilot, cinci voluntari au primit „prescripții pentru sănătatea planetei”. Nu era vorba de medicamente, ci de recomandări de stil de viață concepute ca să îmbunătățească simultan starea de bine și amprenta ecologică: să se plimbe desculți prin pădure, să descopere ciupercile comestibile, să petreacă timp în natură și să facă unele schimbări simple în alimentație și mobilitate. Rezultatele au arătat scăderi ale emisiilor personale și o îmbunătățire vizibilă a stării psihice și fizice a participanților.

Pe lângă această activitate, Haveri continuă să practice neurologia clinică, cu specializare în neuroreabilitare, migrene, boala Parkinson și epilepsie. Această dublă perspectivă – clinică și ecologică – îi permite să explice limpede cum alegerile de zi cu zi, de la dietă la mobilitate, influențează sănătatea pe termen lung.

În mesajele sale publice, Haveri insistă asupra faptului că natura este tratată adesea ca un element secundar, deși sănătatea umană depinde de funcționarea ecosistemelor. Vorbește despre „traducerea valorii naturii” în termeni economici, prin servicii ecosistemice precum polenizarea – fără de care nici agricultura și nici alimentația nu ar arăta la fel.

Dr. Hanna Haveri a fost invitată anul acesta la Climate Change Summit,// Site oficial: climatechange-summit.org // un eveniment dedicat soluțiilor la criza climatică, desfășurat  între 20 și 25 octombrie, la Palatul Parlamentului și în mai multe locații din București și din țară. La evenimentul organizat de Social Innovation Solutions,// Site oficial: socialinnovationsolutions.org // împreună cu BRD Groupe Société Générale,// Site oficial: brd.ro // au participat experți internaționali, cercetători, lideri instituționali și organizații care lucrează la tranziția climatică în România și în Europa.

Am discutat cu ea despre legătura dintre sănătate și mediu, despre schimbările pe care le pot face comunitățile și despre modul în care medicina poate deveni un aliat al planetei. 

Cum a apărut ideea de „Medic pentru Sănătatea Planetei”

„Sunt medic neurolog prin formare, însă rolul de «Medic pentru Sănătatea Planetei» are caracter de consiliere medicală și urmărește conectarea sistemului de sănătate cu celelalte domenii care modelează viața cotidiană: autorități locale, instituții publice, mediul academic și comunități. Colaborez intens cu cercetători, specialiști și cetățeni pentru a construi relații de lucru care susțin sănătatea planetei și, în mod direct, sănătatea oamenilor.

Rolul a fost creat în 2021 în contextul programului Nature Step, o inițiativă de zece ani lansată de orașul și regiunea Lahti pentru a integra sănătatea publică, mediul și urbanismul. Funcția a apărut din colaborarea dintre Regiunea Päijät-Häme, orașul Lahti și campusul universitar local, în încercarea de a răspunde simultan problemelor de sănătate publică, degradării mediului și costurilor medicale în creștere. Programul pornea de la o realitate dură: 95% din cheltuielile de sănătate merg în tratarea bolilor, doar 5% în prevenție, iar regiunea voia să inverseze această logică prin soluții bazate pe natură.”

Ce conține o „rețetă medicală” pentru planetă

„În Lahti, aceste «rețete» au inclus și recomandări surprinzător de simple, plimbări prin pădure în picioarele goale, identificarea de ciuperci, trasee în natură, observarea păsărilor, mici schimbări în dietă și mobilitate. Ideea a pornit de la studii care arată că expunerea la natură reduce stresul, susține imunitatea și poate scădea riscul de boli non-comunicabile precum diabetul de tip 2 și obezitatea. În Finlanda, aceste prescripții sunt analizate în continuare pentru a vedea dacă reduc contactele cu sistemul medical.

Când vorbim despre sănătatea planetei, miezul problemei ține de găsirea unor soluții pentru crizele în desfășurare. Ele sunt globale, dar apar și local. Putem acționa la nivel global pentru a limita schimbările climatice, iar la nivel local putem adapta comunitățile la efectele lor. Local, putem crea medii sănătoase și mai ecologice. Ambele direcții sunt posibile în paralel. Putem răspunde acestor crize simultan, prin măsuri globale și locale.”

Sănătatea oamenilor, strâns legată de sănătatea ecosistemelor

„În prezent, această abordare nu este foarte răspândită în medicină, dar interesul crește constant. Știm deja că traversăm o criză globală de sănătate și că amprenta de carbon a sistemului medical este considerabilă, ceea ce obligă domeniul să își schimbe practicile. În același timp, este important să transmitem clar că sănătatea nu se reduce la ce fac spitalele. Toți trebuie să înțelegem sănătatea într-un mod mai amplu și mai atent în viitor, inclusiv prin modul în care proiectăm spațiile urbane. Avem nevoie de orașe și medii care încurajează obiceiuri sănătoase, nu comportamente care ne afectează negativ.”

Degradarea naturii afectează oamenii direct

„În Finlanda, scăderea biodiversității este o problemă reală – cele mai multe păduri sunt tinere, de producție, nu păduri bătrâne, iar monoculturile forestiere nu susțin microbiota benefică. Aceste schimbări sunt corelate cu creșterea unor boli precum diabetul de tip 1, conform cercetărilor lui Ilkka Hanski. Există numeroase studii care arată că biodiversitatea influențează sistemul nostru imunitar, iar copiii mici sunt cei mai vulnerabili, pentru că imunitatea se formează în primii ani de viață. Cercetările arată și că biodiversitatea influențează nivelul de stres și starea de bine. Atunci când orașele pierd arborii, apar insulele de căldură, iar temperaturile ridicate amplifică disconfortul, afectează capacitatea de efort și cresc nivelul de stres. Toate acestea au un impact direct asupra sănătății mintale.”

Lipsa de timp versus alegeri sustenabile

„Principalul obstacol în adoptarea unui stil de viață sustenabil nu este lipsa de informații, ci ritmul zilnic foarte rapid. Părinții știu, în general, ce ar trebui să facă pentru sănătatea lor și a copiilor, dar aleg automat variantele cele mai la îndemână: mașina în locul mersului pe jos, mâncarea rapidă în locul unor opțiuni mai echilibrate și foarte puțin timp petrecut în natură. În Finlanda, alimentația sustenabilă nu este atât de inaccesibilă cum se crede, pentru că producția locală folosește foarte puține pesticide și erbicide, iar carnea este obținută fără antibiotice. Problema reală nu este prețul, ci percepția și modul în care este organizată viața de zi cu zi.

Dacă privim modul în care organizăm lucrurile și planificăm spațiile la scară largă, putem influența semnificativ tipul de comportamente pe care le susținem. Alegerea sănătoasă devine mai probabilă atunci când este și cea mai ușoară. În prezent, alegerile nesănătoase sunt accesibile și rapide, iar acest lucru ne trage în jos. La nivel individual, este mai eficient să pornești cu pași mici, nu să îți întorci viața pe dos dintr-o dată. Când observi o îmbunătățire a stării tale sau vezi schimbări pozitive în mediul în care trăiești, apar motive să faci încă un pas, apoi încă unul. Așa se acumulează o serie de schimbări care, împreună, duc către un mod de viață mai bun.”

Schimbarea vine cu pași mici

„Când vorbesc despre pași mici, mă gândesc la lucruri pe care le-am pus deja în practică în Lahti. Orașul a investit peste 100 de milioane de euro în transport mai curat – parcări subterane, piste de biciclete, zone pietonale. Iar iarna, încercăm să facem deplasarea sustenabilă la fel de ușoară: menținem rute curățate și stabile pentru biciclete chiar pe zăpadă, astfel încât oamenii să poată merge cu bicicleta tot anul.

Așadar, un exemplu clar ține de mobilitate. Cum ne deplasăm în mediul în care trăim? Alegem automat mașina sau există situații în care putem merge pe jos sau cu bicicleta? Un alt aspect ține de felul în care ne relaxăm. Mersul la cinema sau la evenimente este util pentru conexiuni sociale, dar putem petrece timp și în spații verzi, unde interacțiunile sunt la fel de valoroase. Și alimentația poate deveni ușor mai sustenabilă. Putem schimba, de pildă, brânza de pe pâine cu legume sau alte opțiuni cu impact redus. Sunt alegeri simple, accesibile.”

Natura, parte din viața cotidiană

„Lucrez într-un grup care decide cum folosim pădurea terapeutică din apropierea spitalului. Ne uităm la ce pacienți ar beneficia cel mai mult – de la persoane cu anxietate sau depresie, până la copii sau pacienți cu afecțiuni neurologice. Propunem și cum ar trebui amenajate traseele: bănci din materiale naturale, zone cu artă, poteci interactive pentru copii și spații sigure pentru persoanele în vârstă. Am sugerat inclusiv adaptări pentru pacienții neurologici – de la zone de odihnă ergonomice la trasee stabile, cu pante line, suprafețe uniforme și puncte de sprijin, astfel încât oricine să se poată plimba în siguranță.

În Finlanda, programul Nature Step to Health// Mai multe, aici: lahti.fi // aduce natura în spitale și în viața de zi cu zi. Am văzut o colaborare remarcabilă între sectoare, iar acest lucru este esențial. Avem nevoie de obiective pe termen lung și de muncă susținută, iar colaborarea reprezintă primul pas important. Cu cât lucrăm mai bine între rețele diferite, cu atât cresc șansele de a vedea rezultate în indicatorii de sănătate. În perioada următoare vom evalua dacă apar schimbări măsurabile, de exemplu în numărul de îmbolnăviri, în incidența anumitor boli sau în numărul contactelor cu sistemul medical. Un obiectiv central este reducerea costurilor din sănătate prin mutarea accentului pe prevenție, nu pe tratarea bolilor după apariție.”

Politicile publice trebuie să trateze natura ca parte a sistemului de sănătate

„Trebuie să aducem în prim-plan ideea că sănătatea aparține tuturor. Fiecare are dreptul la sănătate, dar și responsabilitatea și capacitatea de a contribui la propria sănătate, la sănătatea familiei și la sănătatea comunității. Toți avem aceste posibilități. Avem nevoie de curaj ca să le afirmăm și să acționăm. Putem orienta împreună societatea către un model care pune sănătatea în centru.

 Îmi place să dau exemplul politicilor anti-fumat, unde legislația a fost foarte clară. A devenit pur și simplu greu să fumezi în spații publice, iar în timp comportamentul s-a schimbat. La fel stau lucrurile și cu stilul de viață sustenabil. Avem nevoie și de stimulente pozitive – infrastructură bună, acces la opțiuni sănătoase – dar și de reguli ferme. Combinate, cele două funcționează mult mai eficient decât oricare separat.”

Cum ne putem proteja sănătatea mintală într-o lume aflată sub stres ecologic

„Ca neurolog, văd zilnic cât de mult ne apasă stilul de viață modern. Comunicarea digitală continuă ne fragmentează memoria de lucru, atenția și somnul. Granițele dintre muncă și acasă aproape au dispărut, iar burn-out-ul crește, inclusiv în rândul tinerilor. În zonele rurale apare alt tip de vulnerabilitate: izolarea socială, care amplifică anxietatea și depresia.

În acest context, oamenii cred uneori că mai multă informație înseamnă mai multă anxietate, dar experiența mea arată altceva. Cu cât înțelegem mai bine situația, cu atât știm mai clar ce putem face. Pasul cu adevărat important ține de acțiune. Când facem ceva concret — chiar și un gest mic – vedem rezultate și simțim că avem un anumit control.

Iar aici intervine mediul natural. Contactul cu natura nu este un detaliu decorativ: reduce stresul fiziologic și susține sănătatea mintală. De aceea spun mereu că orașele trebuie să protejeze aceste spații dacă vor comunități sănătoase. Cunoașterea, acțiunea și mediul în care trăim sunt legate între ele mult mai strâns decât ne imaginăm.”

Viitorii medici specializați în sănătatea planetei

„Pentru mine, formarea personalului medical este esențială – nu doar medicii, ci și asistentele, terapeuții, medicii de familie. Ei sunt cei cu care oamenii interacționează cel mai des, iar în Finlanda vedem deja schimbări: tot mai mulți includ în discuțiile de rutină recomandări legate de natură și alimentație corectă. 

În același timp, sistemul medical trebuie să se uite sincer la propriile practici. Aproximativ 30% dintre procedurile pe care le facem acum nu aduc beneficii reale pacientului. Dacă le-am elimina, am reduce considerabil amprenta de carbon a întregului sistem și am putea direcționa resursele către prevenție, unde impactul este mult mai mare.”