Alex Busuioceanu
În căsuța din pădure: cum a devenit cartierul de locuințe Greenfield simbolul dezvoltării fără reguli din nordul Capitalei33 min read
Drumul prin pădurea Băneasa reaprinde un conflict care durează de 20 de ani: accesul către cartierul Greenfield nu poate fi făcut fără a încălca legea care închide drumurile forestiere traficului public.
Nu trebuie să locuiești în partea de nord a Capitalei ca să fi auzit de povestea cu mașinile care traversează pădurea Băneasa ca să ajungă mai repede // „Chiar e nevoie ca drumul spre Greenfield să treacă prin Pădurea Băneasa? Un caz de manual despre dezvoltare urbanistică haotică, cumpărători amăgiți și un primar care s-a răzgândit”, hotnews.ro // Însă Pădurea Băneasa e mai mult decât o zonă de recreere: e una dintre ultimele păduri urbane care încă rezistă între betoanele Bucureștiului.
De cealaltă parte, locuitorii cartierului Greenfield – un ansamblu rezidențial privat, de mari dimensiuni, construit în buza pădurii, cu mii de apartamente și locuitori care depind de o singură cale principală de acces spre oraș – invocă nervii și timpul pierdut pentru a ocoli pădurea. Cert e că disputa a ajuns să pună sub semnul întrebării felul în care Bucureștiul își tratează puținele zone verzi rămase.
În spatele acestui tablou stau contracte lipsite de transparență și procese pe rol, cauzate de un dezvoltator care încă nu a creat căile de acces din șoseaua de centură promise de ani buni. Miza trece de un singur cartier și poate deveni un precedent periculos pentru toate pădurile periurbane, în timp ce le mai limitează bucureștenilor dreptul de a se bucura de un spațiu verde funcțional.
Situația asta durează de două decenii, de când construcția cartierului Greenfield a primit undă verde cu obligația explicită de a face două căi de acces noi din șoseaua de centură. Niciuna dintre acestea n-a fost construită. În schimb, presiunea s-a mutat pe pădurea Băneasa: drumuri forestiere gândite pentru management silvic au fost împinse, pas cu pas, spre drumuri pentru trafic auto zilnic – accesul spre oraș pare mai rapid pe această cale. În 2023, Direcția Silvică Ilfov a semnat un // „Eco-Civica acuză Federația Greenfield de dezinformare: Tribunalul nu a «validat» circulația auto în Pădurea Băneasa. Procesul de anulare a contractului cu Romsilva este încă în curs”, buletin.de // care permite tranzitul pe rute din pădure, lucru contestat de ONG-uri ca ilegal, pentru că s-a făcut contrar // „CODUL SILVIC din 19 martie 2008 (**republicat**)”, legislatie.just.ro // și fără un studiu de impact.
Între timp, situația a scăpat de sub control: mașinile au început să circule prin pădure, pe două drumuri forestiere – Vadul Moldovei și Consolight-Padina – interzise // Aceste drumuri nu apar pe hărțile publice obișnuite (Google Maps, OpenStreetMap etc.), pentru că sunt drumuri silvice interne, administrate de Direcția Silvică Ilfov și Romsilva, nu drumuri publice. // Barierele au fost ridicate, iar părinți, copii și alergători împart acum aceleași poteci cu zeci de autoturisme care traversează zilnic pădurea.
În timp ce procesele pentru suspendarea și anularea contractului dintre Romsilva și asociațiile legate de Greenfield înaintează lent, fiecare încearcă să se scoată. Romsilva susține că actele // „Federația Greenfield a deschis traficul auto prin Pădurea Băneasa, printr-un gest unilateral, «în calitate de beneficiar al contractului cu Romsilva» / Filmări cu mașini – martori / Surse: Romsilva cedează în folosință trei drumuri, nu doar unul singur”, g4media.ro // Ministerul Mediului spune că nu este de acord cu // „EXCLUSIV Ministra Mediului: «Contractul cu Federația Greenfield poate fi reziliat / Drumul forestier din Pădurea Băneasa nu trebuie traversat zilnic de zeci de mii de mașini»”, g4media.ro // dar nu intervine ferm, iar dezvoltatorul, reprezentat de firma Impact, dă vina pe birocrație și promite, din nou, că va construi, // „Impact va construi un nou drum către proiectul din pădurea Băneasa și speră la redeschiderea drumului pe care și-l dispută cu Romsilva”, wall-street.ro // drumurile alternative asumate.
Cazul Băneasa testează capacitatea instituțiilor de a aplica legea și de a cere dezvoltatorilor să-și respecte obligațiile, în condițiile în care această pădure este ultimul mare plămân verde al nordului capitalei.
Ca să înțeleg fotografia completă, am cerut explicații unui actor direct implicat. Am vorbit cu Alexandru Oprița, care are peste zece ani de experiență în inițiative civice și de mediu. Este cofondator al Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu și face parte din echipa // Site oficial: parculnaturalbucuresti.ro // unde contribuie la protejarea naturii urbane și la înființarea a cinci arii naturale protejate din Capitală, inclusiv Pădurea Băneasa. Am vrut să aflu de la el mai multe despre istoricul contractului, situația juridică, efectele de mediu și soluțiile corecte pentru acces fără a sacrifica pădurea.
Cine e de vină?
„Totul a pornit din lipsa unei poziții ferme a autorităților, locale sau centrale, care să oblige dezvoltatorul să respecte obligațiile asumate când a construit cartierul. Avem acolo o parcelă de teren izolată, separată de Pădurea Băneasa și de restul orașului. Documentația de urbanism a permis construcțiile, iar lucrurile au evoluat treptat. La început era doar o cale de acces spre cartier, dar, pe măsură ce au apărut tot mai multe blocuri, urbanismul prevedea două ieșiri suplimentare spre centură. Acestea nu au fost realizate niciodată, iar dezvoltatorul a continuat să extindă proiectul, profitând de compromisurile acceptate.”

Foto: “Harta abuzurilor”/Daniel Sărdan
Noi pe unde ieșim?
„S-au cerut autorizații de construire pentru tot mai multe blocuri, sub promisiunea că vor fi realizate căi de acces suplimentare. Acestea nu au fost însă făcute niciodată. O vreme nu a existat o problemă majoră, pentru că era suficientă singura cale de acces în cartier. Pe măsură ce oamenii au început să se mute, drumul cu două benzi a devenit tot mai aglomerat.
A mai apărut și o altă situație: a fost permisă, neoficial, circulația pe un drum forestier dinspre Vadul Moldovei. Trebuie spus clar că acest lucru nu a avut niciodată avizele legale, a fost doar o soluție de compromis tolerată. Când Romsilva și autoritățile statului au acționat dezvoltatorul în instanță, drumul forestier a fost închis, în 2017.
A fost o decizie a instanței care a dispus închiderea drumului forestier Vadul Moldovei. Când a fost pusă bariera, oamenii s-au trezit că nu mai aveau acces direct către oraș, ci doar o singură ieșire din cartier, care nu ducea spre oraș.
Asta a dus la blocaje la orele de vârf, dimineața și seara, când toată lumea încerca să intre sau să iasă din cartier. Mult timp nu au existat școli sau grădinițe în zonă, iar demersurile pentru infrastructura de bază au venit abia recent, după ce locuitorii au început să le ceară.”
Se vorbea despre ideea unui „oraș de 15 minute”
„În realitate, lucrurile stăteau altfel. Cartierul a fost vândut ca un loc privilegiat, «îmbrățișat de pădure», însă, în practică, pădurea a ajuns să fie percepută ca un obstacol pentru calitatea vieții celor care locuiesc acolo.
De ce nu au fost amendați cei care trebuiau să facă demersurile pentru construirea infrastructurii necesare și decongestionarea drumului? Aici ar trebui să răspundă foștii primari ai Primăriei Capitalei și Sectorului 1. Între 2016 și 2020, în mandatele Gabrielei Firea și ale lui Daniel Tudorache, au fost avizate cele mai multe construcții. Ei ar trebui să explice de ce nu au fost amendați dezvoltatorii și, mai mult, de ce s-au emis noi autorizații de construcție, deși drumurile promise nu erau realizate. Așa s-a ajuns la situația actuală, cu accesul aglomerat și trafic intens la orele de vârf. Presiunea se transferă acum asupra tuturor bucureștenilor, care sunt împinși să accepte un compromis: traversarea pădurii cu mașina.”
Un compromis care, de altfel, nu este legal
„Codul Silvic prevede clar că drumurile forestiere nu sunt drumuri publice. Ele pot fi folosite doar pentru exploatarea și întreținerea pădurii de către Romsilva sau pentru situații speciale: acces la obiective turistice, obiective de apărare națională sau la proprietăți izolate. Niciuna dintre aceste excepții nu se aplică în cazul Greenfield.
De ce nu s-au construit, atunci, drumurile prevăzute? Costurile sunt mai mari decât simpla deschidere a pădurii pentru mașini. Nu pot dovedi, dar cred că dezvoltatorul a mizat constant pe varianta accesului prin pădure. Comunitatea a fost pusă în această situație tocmai pentru a face presiune asupra autorităților și Ministerului Mediului să deschidă drumul forestier spre sud, direct către oraș.
La o întâlnire oficială, dezvoltatorul a spus chiar că investiția de aproximativ un milion și jumătate de euro pentru drumurile către centura Bucureștiului ar fi nesemnificativă pentru cifra sa de afaceri, de ordinul sutelor de milioane. Totuși, aceste drumuri nu au fost realizate.
De fiecare dată când s-a găsit o soluție de compromis – cum e și acum traversarea prin pădure –, procesul de realizare a drumurilor prevăzute în documentația de urbanism a fost blocat. Atât timp cât exista o variantă provizorie, dezvoltatorul nu și-a mai făcut treaba. Singurul moment în care a depus acte pentru unul dintre drumurile prevăzute în PUZ a fost când Primăria Sectorului 1, în actualul mandat, a încetat să mai semneze autorizații de construcție și avize pentru noile proiecte.
Până atunci, compromisul a funcționat: oamenii au continuat să se mute în cartier, apartamentele s-au vândut, iar drumurile promise nu au fost făcute. Abia când accesul prin pădure nu a mai fost acceptat, dezvoltatorul a început să facă pași reali în direcția construirii căilor de acces prevăzute în planuri.”
Oamenii s-au săturat să aștepte
„Drumul forestier Vadul Moldovei este închis din 2017, iar presiunile pentru redeschiderea lui au continuat în tot acest timp. În prezent există chiar un contract de tip «peaj», semnat netransparent între Romsilva, Federația Greenfield și o asociație a dezvoltatorului imobiliar, creată special pentru a intra în acest aranjament.
Presiunea a crescut pentru că există o nevoie reală de mai multe căi de acces, iar în paralel cartierul s-a tot extins. Lipsa de reacție a dezvoltatorului și compromisurile acceptate de autoritățile locale au dus treptat la această situație, în care nemulțumirea e mai mare ca oricând.
Ar fi ideal să putem spune cu certitudine că nu se mai construiește în zonă. Realitatea e că nu avem o situație la zi a autorizațiilor de construcție sau a certificatelor de urbanism cerute de dezvoltator. Ce se vede însă cu ochiul liber e că tot mai mulți oameni se mută acolo și, din când în când, câte o parcelă de pădure dispare. Presiunea asupra pădurii Băneasa e reală, nu doar prin defrișări, ci mai ales prin fragmentarea generată de deschiderea drumurilor forestiere și parcelarea continuă.”

Foto: Fundația Centura Verde
În prezent se circulă prin pădure
„Din septembrie, Federația Greenfield a început unilateral aplicarea contractului cu Romsilva. Oficial, Romsilva susține că nu a dat aviz pentru traversare, dar contractul semnat a permis acest lucru. Inițial, accesul era controlat printr-o barieră care se ridica doar la numerele de înmatriculare ale locuitorilor din Greenfield. La sfârșitul lui septembrie, bariera era ridicată complet, ceea ce înseamnă că putea intra oricine.
Riscurile de mediu există atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Pădurea găzduiește specii de amfibieni, mamifere și insecte care pot fi lovite de mașini sau alungate de poluarea fonică și de aer. Nu există un studiu de impact și nici măsuri pentru a atenua efectele traficului auto.”
Pe termen lung, fragmentarea pădurii e cea mai gravă problemă
„Pădurea Băneasa este deja traversată de drumuri naționale și fragmentată la nivel administrativ și parcelar. Fiecare drum nou deschis înseamnă un pas în plus spre pierderea continuității ecosistemului.
Una dintre cele mai mari temeri este că odată deschise drumurile forestiere pentru circulație limitată, presiunea va crește pentru a le lărgi și transforma în drumuri cu două benzi. Federația Greenfield a exprimat deja public această intenție. (n. red.: Federația Greenfield este o asociație de proprietari extinsă, formată din mai multe asociații de locatari din cartierul Greenfield, care s-au unit formal pentru a reprezenta interesele comunității în relația cu autoritățile și cu dezvoltatorul Impact Developer & Contractor. Oficial, organizația spune că acționează în numele locuitorilor, dar în practică este strâns legată de dezvoltator, fiind înființată cu sprijinul acestuia. De exemplu, Federația a semnat contractul de parteneriat cu Romsilva, cel care permite circulația auto pe drumurile forestiere din Pădurea Băneasa – contract considerat ilegal de ONG-urile de mediu.)
În timp, proprietarii de parcele aflate lângă drum vor profita de lipsa de reacție a autorităților și vor găsi oportunități de a construi pe marginea lor. Practic, un drum de acces atrage inevitabil construcții noi.
Pentru oamenii care vizitează zilnic pădurea – pentru alergare, plimbarea câinilor sau pentru liniște –, situația înseamnă un disconfort semnificativ. Drumul era folosit pentru recreere, dar acum, cu mașini care tranzitează, apar praful, zgomotul și poluarea. Dacă nici în pădure nu mai poți scăpa de trafic, atunci unde?”
Pădurea Băneasa are statut de pădure-parc
„Acest statut este stabilit în 2020, pe vremea ministrului Costel Alexe. Asta înseamnă că nu se mai fac tăieri de exploatare, doar lucrări minime de conservare, cum ar fi îndepărtarea arborilor doborâți la furtuni. Totuși, în acest cadru legal s-ar putea face alei pavate, sisteme de iluminat, bănci sau chioșcuri – lucruri care nu ar păstra caracterul natural al pădurii.
De aceea, ONG-urile cer schimbarea statutului în // „«Pădurea Băneasa trebuie să fie arie protejată». ONG-urile pun presiune pe Romsilva să rezilieze contractul cu Greenfield care permite accesul pe drumul forestier”, greencommunity.ro // ceea ce ar garanta pădurii o protecție reală și ar limita drastic posibilitatea de a fi fragmentată sau transformată într-un parc urbanizat. Pădurea are o dublă funcție: de mediu și socială, esențială pentru bucureșteni, iar protecția ei ar trebui să fie prioritară.”
Infrastructura din pădurea Băneasa ar trebui să fie minimală
„Astfel, pădurea ar putea să-și păstreze caracterul natural și să nu fie transformată într-un parc urbanizat. În prezent, ne dorim ca pădurea să fie pusă sub protecție. La începutul anului am demarat, alături de Primăria Sectorului 1, un // „Proiect comun pentru protejarea Pădurii Băneasa”, primariasector1.ro // prin care partea de domeniu public din pădure, aflată pe teritoriul Sectorului 1, să fie trecută în administrarea autorității locale pentru a putea crea această infrastructură minimală de vizitare. Proiectul a rămas însă blocat în Consiliul General, fiind scos de pe ordinea de zi în ultimul moment, la solicitarea grupului USR București. A fost o surpriză pentru noi, pentru că, de-a lungul timpului, am colaborat foarte bine cu reprezentanții USR pe proiecte de mediu și nu ne așteptam să vină blocajul tocmai de aici. Nu pot comenta dacă există interese la mijloc, dar în spațiul public a apărut informația că trei membri ai conducerii Federației Greenfield fac parte și din USR Sector 6.”
Chiar și așa, din acest blocaj poate ieși ceva bun
„Obiectivul nostru este instituirea unui regim de protecție real, poate chiar transformarea pădurii Băneasa într-un parc natural, care să acopere atât suprafața din București, cât și pe cea din Ilfov, indiferent de regimul de proprietate. Ministerul Mediului a anunțat la începutul lui septembrie intenția fermă de a institui o // „Pădurea Băneasa ar putea deveni arie naturală protejată”, romania-actualitati.ro // pentru întreaga pădure.
Susținem acest demers și am pus la dispoziție un // Studiul nu este încă disponibil publicului. Este finalizat în proporție de aproximativ 90%, dar încă lipsesc datele juridice privind regimul de proprietate pentru întreaga pădure. // Deși a trecut deja o lună și lucrurile se mișcă încet, sperăm ca procesul să continue și să obținem chiar mai mult decât preconizam inițial – adică protejarea a peste 800 de hectare de pădure la marginea Bucureștiului, nu doar cele aproximativ 330 care erau în discuție la început.
Din experiența noastră, un astfel de proces durează. De aceea am propus un parcurs gradual: întâi protejarea domeniului public din Sectorul 1 și abia apoi a întregii păduri. Dacă ne uităm la exemplul Parcului Natural Văcărești, declararea unei arii naturale protejate de interes național poate dura câțiva ani. O arie protejată de interes local ar fi o variantă mai rapidă, dar și aceasta presupune timp și proceduri.”
Și unii locuitori ai cartierului susțin cauza ecologică
„Am primit însă și un semnal pozitiv: în ultimele săptămâni, de când subiectul a revenit în atenția publică, am primit multe mesaje de susținere chiar de la locuitori ai cartierului Greenfield. Ei ne-au transmis că Federația Greenfield Băneasa nu le reprezintă interesele și că nu vor să fie asociați cu dezvoltatorul, care nu și-a respectat obligațiile legale. Înțeleg foarte bine situația și, deși au nevoie de căi suplimentare de acces, nu vor să participe la un demers care nu este nici legal, nici etic.
Din punctul nostru de vedere, urmează să finalizăm împreună cu Ministerul Mediului studiul de fundamentare pentru crearea Parcului Natural Pădurea Băneasa. Noi am trimis deja documentele pe care le deținem, iar acum așteptăm informații suplimentare de la minister, în special despre regimul de proprietate pentru suprafețele din afara Bucureștiului, în Voluntari și Tunari. Procesul trebuie accelerat, pentru ca pădurea să primească cât mai repede un regim de protecție. În paralel, așteptăm și măsuri concrete pentru oprirea circulației pe drumul forestier dintre Greenfield și Aleea Padina, inclusiv concluziile corpului de control trimis recent la Direcția Silvică Ilfov.
Cât despre responsabilitate, mingea este acum în terenul Ministerului Mediului, care trebuie să ducă la capăt procesul de protejare a pădurii și să clarifice legalitatea contractului privind circulația pe drumul forestier. În același timp, și Primăria Generală are un rol important, pentru că poate debloca proiectul de arie naturală protejată de interes local. Din păcate, cum se întâmplă adesea, autoritățile pasează responsabilitatea de la una la alta, iar timpul trece.”

