Spencer Platt/Getty Images

Iunie doboară recordurile globale de temperatură pentru a 13-a lună consecutiv. Anul 2024 ar putea depăși recordurile anterioare7 min read

De Adriana Moscu 08.07.2024

Iunie stabilește recorduri globale de temperatură pentru a 13-a lună la rând. Anul 2024 va depăși, cel mai probabil, recordurile din 2023, în ciuda faptului că fenomenul El Niño, care contribuie la menținerea temperaturilor ridicate, s-a încheiat.

Potrivit Serviciului Copernicus al Uniunii Europene, iunie 2024 a fost a treisprezecea lună consecutivă cu temperaturi medii record la nivel global. În ultimele 12 luni (iulie 2023-iunie 2024), media globală a fost cu 1,64 grade Celsius peste media perioadei preindustriale (1850-1900). Cele mai recente date sugerează că 2024 ar putea deveni cel mai cald an de la începutul înregistrărilor, din cauza schimbărilor climatice provocate de om, dar și a fenomenului El Niño care a dominat în prima jumătate a anului, au declarat oamenii de știință de la Copernicus.// „2024 could be world’s hottest year as June breaks records”, reuters.com //

Se estimează că există aproximativ 95% șanse ca 2024 să devanseze 2023 și să fie cel mai cald an de când au început înregistrările temperaturilor globale de suprafață, la mijlocul anilor 1800.// „2024 could be world’s hottest year as June breaks records”, reuters.com //

Conform Copernicus, în luna iunie 2024 s-a înregistrat o medie de 16,66 grade Celsius, cu 0,67 grade Celsius peste media pe 30 de ani a lunii.

Recordul pentru cea mai caldă lună iunie, stabilit cu un an înainte, a fost depășit cu 0,14 grade Celsius și este a treia cea mai caldă lună din înregistrările Copernicus, care datează din 1940, după iulie și august 2023. De altfel, vara trecută a fost declarată cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani.// „Last Summer Was the Hottest in 2,000 Years — and 2024 Could Top It”, bloomberg.com //  

Nu doar că recordurile sunt depășite lunar, dar diferențele față de valorile anterioare au fost considerabil mai mari în ultimele 13 luni. Asta va accentua, pe viitor, imparitățile dintre țările cu economii dezvoltate și cele emergente.

Chiar dacă pragul de 1,5 grade nu se va menține pe termen lung, se văd deja consecințele schimbărilor climatice prin evenimente climatice extreme, precum inundații, furtuni, secete și valuri de căldură.

Căldura din iunie a lovit puternic în sud-estul Europei, Turcia, estul Canadei, vestul Statelor Unite și Mexic, Brazilia, nordul Siberiei, Orientul Mijlociu, nordul Africii și vestul Antarcticii, conform datelor Copernicus. Luna trecută, medicii din Pakistan au tratat mii de victime ale insolației, în condițiile în care temperaturile au atins 47°C. Peste 1.000 de persoane au murit din cauza căldurii intense în timpul pelerinajului haj. Decese din cauza căldurii au fost înregistrate în New Delhi, care a suferit o perioadă de caniculă fără precedent, și printre turiștii din Grecia.

În această perioadă, valul de caniculă extremă a ajuns și în România, unde va rămâne cel puțin o săptămână. Se anunță temperaturi maxime de peste 40 de grade la umbră, cu nopți tropicale, în care căldura nu va scădea sub 29-30 de grade. 

Iunie a fost, de asmenea, a 15-a lună consecutivă în care oceanele lumii, care acoperă mai mult de două treimi din suprafața Pământului, au înregistrat temperaturi record. Majoritatea acestei călduri provine din încălzirea pe termen lung cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale. O mare parte din energia termică reținută de schimbările climatice provocate de om se acumulează direct în oceane, care se încălzesc și se răcesc mai lent.

Datele arată că Pământul se îndreaptă spre o încălzire de 3°C, dacă emisiile nu sunt reduse urgent. Din păcate, sfârșitul seriei de luni cu temperaturi record și sosirea zilelor de iarnă vor face ca oamenii să uite de pericol până vara viitoare. Chiar dacă această criză climatică nu este resimțită la fel de acut în fiecare zi, fiecare record de temperatură nou stabilit crește probabilitatea ca schimbările climatice să aducă mai rapid decât se anticipa criza și la ușa ta. 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Îngrășămintele în exces dăunează mediului. Bacteriile fixatoare de azot oferă o soluție naturală

De
Azotul este un gaz esențial pentru creșterea plantelor și pentru procesele metabolice ale organismelor, dar folosirea excesivă a îngrășămintelor sintetice duce la probleme grave de mediu. Prin fixarea biologică, bacteriile ajută la asimilarea azotului într-un mod natural, dar agricultura sustenabilă cere eforturi și soluții pe termen lung.
MEDIU|SOLUȚII

Spațiu de respirat – politicile de parcare inteligentă îmbunătățesc viața locuitorilor din orașe

De
Cercetătorii sprijiniți de UE au creat sisteme de parcare inteligentă care oferă locuitorilor din întreaga Europă un aer mai curat, mai multă verdeață și mai mult spațiu de joacă.
MEDIU|FYI

Jumătate din decesele provocate de căldură în Europa în 2022 au fost cauzate de criza climatică

De
Schimbările climatice au provocat peste 68.000 de decese în Europa, în vara lui 2022. Cercetătorii estimează că 38.000 de persoane ar fi supraviețuit dacă atmosfera nu ar fi fost poluată cu gaze cu efect de seră. Acest număr este de zece ori mai mare decât cel al crimelor comise în Europa în același an.
ȘTIINȚĂ|FYI

Universul timpuriu surprins de telescopul James Webb: quasari solitari și găuri negre supermasive

De
Un studiu recent arată că, la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang, universul era mult mai complex decât se credea, cu quasari solitari alimentați de găuri negre supermasive.