SimpleImages/Getty Images

Jumătate dintre români folosesc Sistemul de Garanție-Returnare, la patru luni de la debut. Restul, cam bate pasul pe loc în „Hora reciclării”25 min read

De Adriana Moscu 29.05.2024

Deși timid la început, tot mai mulți români încep să returneze ambalaje prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR). Majoritatea sunt mulțumiți de sistem, însă există și experiențe mai puțin plăcute. 

Au trecut mai bine de patru luni de când Sistemul de Garanție–Returnare (SGR) a început să funcționeze în România. Și, dacă în primele luni ale anului, românii nu s-au înghesuit prea tare la aparatele care colectează ambalajele, rata de colectare pentru luna aprilie a fost de 40% la nivel național, adică aproximativ 160 de milioane ambalaje colectate.// Potrivit datelor furnizate de RetuRO, administratorul sistemului. Mai multe, aici: returosgr.ro // 

În următoarea perioadă, dacă totul merge conform planului, situația ar trebui să se îmbunătățească. În general, în țările care au implementat sistemul de garanție-returnare, ratele de colectare au crescut chiar și la 90% în decurs de doi până la trei ani.// „An Overview of Deposit Return Systems for Single-Use Beverage Containers”, reloopplatform.org //

CITEȘTE ȘI: Ambalaje cu valoare adăugată. Ce este Sistemul de Garanție-Returnare?

Deocamdată, însă, SGR a reușit să „convingă” doar aproximativ jumătate dintre cetățeni. Am conspectat mai multe păreri exprimate pe social media și le-am comparat cu rezultatele studiilor disponibile până acum, iar concluziile nu au surprins prea tare. Deși o bună parte dintre utilizatori este mulțumită de felul în care funcționează SGR până acum, mulți continuă să întâmpine dificultăți la returnarea ambalajelor. Probleme precum funcționarea greoaie a aparatelor de colectare, lipsa spațiului de depozitare și instruirea insuficientă a personalului sunt problemele cele mai des menționate.

https://mindcraftstories.ro/images/2024/05/Mindcraftstories_RetuRO-SGR-colectare-ambalaje-reciclare-aparate-SGR_incredere-SGR.jpg

Cum e perceput SGR în București și în restul țării

Este oarecum normal ca orice sistem aflat la început să mai dea și rateuri. În cazul SGR, implementat în România de operatorul RetuRO, lucrurile sunt, fără doar și poate, perfectibile. Chiar și așa, oamenii încep să viziteze tot mai des locurile unde au fost amplasate aparatele de colectare. 

Până acum, bucureștenii sunt fruncea la returnarea ambalajelor prin SGR. Un studiu recent arată că peste 55% dintre bucureșteni au folosit, la un moment dat, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) și mai mult de 60% sunt familiarizați cu acesta.// Studiul a fost realizat de Daria Bratu – doctorandă la Facultatea de Geografie și masterandă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, la Universitatea din București – în luna martie, pe un eșantion de 1.020 persoane cu domiciliul în București, printr-un chestionar aplicat la punctele de colectare SGR din fiecare sector. Dintre respondenți, 313 au avut peste 60 de ani, în timp ce 301 între 31 și 45 de ani. În plus, 234 de persoane au avut între 46 și 60 de ani, iar 171 de persoane între 18 și 30 de ani. 573 de persoane au fost de sex feminin și 446 de sex masculin. Mai multe, pe Infoclima: infoclima.ro // 

https://mindcraftstories.ro/images/2024/05/Mindcraftstories_RetuRO-SGR-colectare-ambalaje-reciclare-aparate-SGR_Bucuresti-SGR.jpg

Însă dintre aceștia, doar puțin peste 35% returnează ambalajele în mod constant, iar 57% au făcut acest lucru de cel puțin trei ori. Totuși, 30% dintre locuitori întâmpină dificultăți în returnarea ambalajelor, ceea ce a dus la scăderea încrederii în sistem. 

Comparate, datele naționale și cele din București indică atât diferențe, cât și similitudini. La nivel național, peste 50% dintre români au folosit SGR, conform unui studiu Kantar.// „Studiu: Peste 50% dintre consumatorii români au adoptat în prezent Sistemul de Garanție – Returnare”, hotnews.ro // În București, peste 55% dintre locuitori au aderat la program. La nivel național, 25% returnează constant ambalajele, iar 58% au returnat de cel puțin trei ori.

Încrederea în SGR variază și ea. La nivel național, peste 70% dintre respondenți consideră SGR cea mai bună soluție pentru colectare și reciclare. În București, 35% au foarte puțină încredere, iar doar 14% au foarte mare încredere. Asta arată provocările legate de imaginea programului. 

Ratele de colectare a ambalajelor în București și în țară încep să crească

În primele cinci luni și jumătate de funcționare (decembrie 2023 – 14 mai 2024), Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) din România a înregistrat rezultate destul de bune. În această perioadă, aproximativ 1,5 miliarde de ambalaje SGR au fost puse pe piață, iar aproximativ 350 de milioane de ambalaje au fost returnate. Dintre acestea, 160 de milioane au fost colectate doar în luna aprilie 2024, iar alte 90 de milioane în primele 13 zile din mai.

Rata de colectare pentru luna aprilie a fost de 40%, reflectând o eficiență în creștere a sistemului. Până la 1 aprilie, aproximativ 61 de milioane de ambalaje SGR au fost deja predate pentru reciclare. 

https://mindcraftstories.ro/images/2024/05/Mindcraftstories_RetuRO-SGR-colectare-ambalaje-reciclare-aparate-SGR_SGR-Martie.jpg

Comparativ cu luna precedentă, în martie au fost plasate pe piață cu 50% mai multe ambalaje, ajungând la 448 de milioane față de 290 de milioane în februarie. În primele cinci luni de funcționare, rata medie de colectare prin SGR a crescut de peste 800 de ori, iar volumul de ambalaje colectate a crescut de peste 5.000 de ori.

Cele mai mari colectări de ambalaje în perioada 1 ianuarie – 15 aprilie 2024 s-au înregistrat în București (38 milioane), Ilfov (10 milioane), Timiș (9 milioane), Cluj (8 milioane), Constanța și Brașov (7 milioane fiecare), și Prahova și Mureș (6 milioane fiecare). 

Aparate pline sau care nu funcționează corect. SGR poate fi îmbunătățit

Scopul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) este de a recicla anual aproximativ 7 miliarde de ambalaje de băuturi. Deocamdată, ecartul dintre ce își propune și ce a reușit la aproape cinci luni de la lansare este destul de mare. Până acum, peste un miliard de ambalaje cu simbolul SGR au fost puse pe piață. Deși cei mai mulți știu despre posibilitatea returnării ambalajelor și recuperării garanției de 50 bani, doar 10% dintre ambalaje au fost reciclate efectiv. Multe ambalaje încă se află în containerele din magazine. 

Dincolo de asta, SGR continuă să aibă probleme de implementare. Consumatorii și comercianții se plâng de dificultăți în recuperarea garanției de 50 de bani, iar aparatele de colectare sunt adesea pline sau nefuncționale.

Am vrut să înțelegem mai bine cum percep oamenii până în prezent funcționarea SGR. Pentru asta, am strâns câteva dintre opiniile utilizatorilor acestui sistem. Experiențele lor diferă și arată, așa cum era de așteptat, că sistemul este încă la început și că are nevoie de timp pentru a deveni mai bun. 

Cristian crede că SGR este „o idee bună”, pentru că „responsabilizează producătorii, retailerii și consumatorii să trateze ambalajele nu ca deșeuri, ci ca resurse valoroase. Aceasta ar trebui să reducă poluarea cu ambalaje de plastic, metal și sticlă, care ajung în râuri, păduri și gropi de gunoi, sau sunt exportate în țări mai sărace”.

„Implementarea sa în România, însă, seamănă cu un coșmar”, spune Cristian. „În alte țări, sistemul funcționează bine, dar în România întâmpinăm numeroase dificultăți. În plimbarea mea de dimineață, am pornit cu o plasă plină de PET-uri și doze cu semnul SGR. Este frustrant că nu poți turti ambalajele, acestea ocupând mult spațiu. Consignațiile de cartier nu le primesc, deși legea îi obligă să le accepte, motivând că nu au spațiu. În Mega Image, doar câteva magazine mari au instalate containere pentru returnare, și chiar și acolo mașinile sunt adesea defecte. Dacă mașina nu funcționează, trebuie să mergi la alte magazine care acceptă ambalajele prin colectare manuală, dar acestea sunt rare și pline de ambalaje. Profi are o altă abordare, dar și acolo este ineficient. Trebuie să prezinți fiecare ambalaj separat pentru a primi un bon, iar acest proces este consumator de timp și resurse. La Kaufland, sistemul funcționează mai bine, dar în weekend automatele se blochează frecvent, iar oamenii își lasă plasele pline de PET-uri lângă containere.”

Un succes, sau prea multe bătăi de cap?

Pentru Corina, în schimb, „SGR-ul este un succes, cu două milioane de ambalaje colectate pe zi. Când respecți regulile de bază ale economiei și aliniezi prețul cu valoarea, politicile publice funcționează”, spune ea. În plus, crede că sistemul poate fi de ajutor inclusiv pentru persoane care se confruntă cu probleme sociale. „Am văzut oameni sărmani aliniați să aducă sticle colectate din diverse locuri. În cartierul meu, unde sunt probleme sociale, deja există o brigadă care verifică tomberoanele stradale. Aceste ambalaje ajung să fie reciclate datorită unor oameni pentru care costul de oportunitate cu găsirea unor aparate funcționale nu e așa mare.” 

O problemă de care se plânge mai multă lume este faptul că ambalajele trebuie introduse în aparate în forma originală. Astfel, vor ocupa mult spațiu în casă și vor fi greu de transportat la centrul de colectare, mai ales de persoane care nu au sau nu vor să folosească autoturismul personal. „Nu înțeleg de ce nu se pot aplatiza ambalajele. În Belgia nu trebuie să le reciclezi în forma originală; le aplatizăm înainte să le punem în sac. Este mult mai practic și pentru cei care le colectează”, observă Roxana. 

Și Irina are aproximativ aceeași părere. „Problema principală a acestui sistem este că PET-urile menținute în forma inițială ocupă foarte mult volum. Acest volum trebuie gestionat în casă, apartament sau mașină pentru suficient de mult timp, pentru a merita benzina și efortul de a le duce la reciclare. Pentru mine, acest sistem reprezintă doar o scumpire a PET-urilor pe care o accept. Noi colectăm selectiv în bloc și preferăm să contribuim în acest fel, nu prin suprataxare impusă. Părinții mei duc PET-uri la reciclare la Kaufland de ani buni, mult înainte de acest stimulent de tip bici. Personal, cred că numărul PET-urilor a crescut din cauza persoanelor care văd acest sistem ca pe o potențială mică sursă de venit.”

Problema dimensiunii semnului SGR pe etichetă a fost și ea o bătaie de cap, însă una provizorie, deoarece, începând cu 30 iunie, toate ambalajele vor face parte din sistem. Astfel, nu va mai trebui să acorzi atenție semnului de pe etichetă, din moment ce toate ambalajele îl vor avea. 

Neplăcut este și că multe automate par să nu funcționeze corect. „Din păcate, multe locuri au închis deja aparatele pentru că se strică atunci când introduci sticle de sticlă în ele. Se aude cum se sparg când le bagi acolo. Singurele care par să funcționeze sunt cele mari din parcări”, spune Claudiu. 

„Ideea cu returnarea PET-urilor nu e rea, dar de câte ori merg să le aduc la reciclare, aproape mereu apare o problemă cu aparatul, indiferent de supermarket. Fie nu este golit aparatul, fie este defect. Din cinci încercări, de patru ori întâmpin probleme și mă plimb cu sticlele după mine sau le țin cu zilele până găsesc un aparat funcțional. Observ că la majoritatea magazinelor aparatele sunt des defecte sau nu sunt golite de angajați”, plusează Angy. Asta se întâmplă, de obicei, atunci când un PET nu este introdus corect. Aceste aparate sunt destul de sensibile, astfel încât ambalajele trebuie introduse cu grijă. Dacă nu merge din prima, asigură-te că le introduci cu dopul spre tine cu codul de bare în sus, goale și cu eticheta intactă. 

Tot Angy spune că, „dacă este trecut de ora 17 sau este seară, angajații nu mai golesc aparatele, chiar dacă le atragi atenția că sunt pline. Trebuie găsită o soluție pentru ca să nu umblăm cu sticlele după noi, să le putem lăsa la casa de marcat. Vrem să ne putem recupera banii pe sticle fără bătăi de cap sau plimbat prin tot orașul până găsim un aparat funcțional.”

Regulile ar trebui simplificate

Consumatorii sunt nemulțumiți și de faptul că, de la un magazin la altul, politici de implementare a SGR sunt diferite. Multe returnează un voucher valoric în schimbul garanției, valabil doar în magazinul de unde a fost cumpărat ambalajul. „Adică să mai stau la o coadă, când ar fi putut să dea monede sau să încarce direct pe card?”, spune Mihai. 

Gelu e ceva mai optimist. „Este adevărat că ți se iau 50 de bani în plus, dar aceștia nu se pierd; se recuperează și se pot folosi la cumpărături în același magazin unde ai depus ambalajele. Da, era mai simplu înainte, când nu aveai grija ambalajelor, dar există speranțe că vom avea un oraș mai curat, cu mai puține ambalaje aruncate peste tot.”

Iar pentru Alex, SGR e doar o parte din problemă. El ar vrea să vadă că România dezvoltă sisteme alternative de distribuție și îmbuteliere, așa cum ar vrea să vădă și ambalaje mai prietenoase cu mediul. „Mi se pare absurd să primesc o carte comandată online, învelită în plastic și într-o cutie imensă din carton, să iau roșii ambalate în plastic și tot așa. Și atâta timp cât presiunea este pusă tot pe consumatori, nu văd o schimbare prea rapidă din direcția cealaltă.”

Una peste alta, problemele menționate sunt reale și vor trebuie adresate, însă nu trebuie uitat că SGR este un sistem activ de doar patru luni la activ, complex și nou, atât pentru cei care îl administrează, cât și pentru comercianți și clienți. Orice proiect la început are nevoie de timp pentru a funcționa 100%. Dacă aparatele sunt defecte înseamnă că cineva a forțat ambalajul în el, iar dacă sunt pline înseamnă că au venit atâția oameni să returneze, că au umplut rapid recipientele de colectare. Golirea lor se face de mai multe ori pe zi în unele magazine, însă seara, când vin cei mai mulți clienți, s-ar putea să fie un pic depășiți de situație.  

Poate mai important este că toate aceste ambalaje colectate prin SGR nu mai ajung în parcuri, pe străzi și în natură. Ele vor fi reciclate și reintroduse în circuitul de producție, vor fi refolosite pentru a face alte ambalaje din ele. „Este un proces anevoios de ambele părți, dar cu răbdare, poate vom reuși să facem un lucru bun pentru mediul în care trăim”, spune Iuliana. „Ar trebui să fim conștienți că resursele sunt epuizabile, înainte să ne revoltăm. Și eu am plimbat doi saci cu sticle, le-am tot mutat din casă în mașină și înapoi, dar în continuare doresc să reciclez. O făceam și înainte de acest program. E pentru noi toți.”



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SPAȚIU|OVERVIEW

În căutarea sferelor Dyson

De
O echipă de astronomi este în căutarea sferelor Dyson, uriașe structuri ipotetice pe care o eventuală civilizație extraterestră le-ar putea construi în jurul stelei sale, pentru a-i capta și folosi energia.
MEDIU|FYI

Iunie doboară recordurile globale de temperatură pentru a 13-a lună consecutiv. Anul 2024 ar putea depăși recordurile anterioare

De
Iunie stabilește recorduri globale de temperatură pentru a 13-a lună la rând. Anul 2024 va depăși, cel mai probabil, recordurile din 2023, în ciuda faptului că fenomenul El Niño, care contribuie la menținerea temperaturilor ridicate, s-a încheiat.
MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Lipitorile: aproape dispărute din cauza medicinii din trecut, folosite și azi în terapii

De
Nu toate lipitorile sug sânge. Unele specii se hrănesc cu materii organice moarte sau cu mici nevertebrate. În plus, lipitorile medicinale sunt benefice în diverse tratamente, cum ar fi pentru îmbunătățirea circulației sângelui și prevenirea formării cheagurilor după anumite intervenții chirurgicale.
SPAȚIU|OVERVIEW

E posibil ca în 2024 să poți vedea cu ochiul liber o novă, o „stea nouă” în constelația Corona Borealis

De
Deși cunoștințele astronomilor despre novele recurente au crescut considerabil, e greu de anticipat momentul când se va întâmpla asta.