Jurnale vechi de 500 de ani arată cum a schimbat Mica Eră Glaciară viața în Transilvania5 min read

Documente istorice din Transilvania arată cum a influențat vremea extremă viața oamenilor în urmă cu 500 de ani. Perioade de secetă severă, inundații și frig extrem au dus la foamete, epidemii și schimbări în așezările umane.

Documente istorice din secolul al XVI-lea dezvăluie cum schimbările climatice au influențat viața și moartea în Transilvania. Într-o perioadă marcată de extreme meteorologice, comunitățile s-au confruntat cu secete devastatoare, inundații violente, foamete și epidemii. 

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Oradea și Universitatea Babeș-Bolyai, publicat în revista Frontiers in Climate,// „Reconstruction of climatic events from the 16th century in Transylvania: interdisciplinary analysis based on historical sources”, frontiersin.org // arată că impactul Micii Ere Glaciare în regiune a fost diferit față de alte părți ale Europei.

În timp ce vestul continentului se răcea semnificativ încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea, Transilvania a cunoscut veri caniculare și secete severe. În 1540, izvoarele au secat, râurile au devenit firicele de apă, iar vitele au căzut moarte pe câmpuri. 

Disperați, oamenii s-au adunat în procesiuni pentru a se ruga pentru ploaie. Abia spre sfârșitul secolului vremea s-a schimbat dramatic, cu ploi torențiale și inundații repetate, mai ales în anii 1590. Aceste schimbări sugerează că Mica Eră Glaciară s-ar fi manifestat mai târziu în această parte a Europei.

Vremea extremă a avut consecințe dezastruoase. În timpul acestor schimbări climatice, ciuma neagră a afectat regiunea timp de 30 de ani și a provocat un număr uriaș de victime. Foametea s-a instalat timp de 23 de ani, iar invaziile de lăcuste au distrus recoltele în cel puțin nouă ani diferiți. 

Oamenii au fost nevoiți să își adapteze așezările, să construiască infrastructură rezistentă la inundații sau chiar să migreze spre zone mai sigure. 

În unele locuri, schimbările climatice au dus la inovații tehnologice, cum ar fi sisteme mai eficiente de irigații și spații de depozitare îmbunătățite pentru alimente.

Studiul s-a bazat pe surse istorice diverse, inclusiv jurnale, însemnări de călătorie și registre parohiale, documente ce fac parte din ceea ce cercetătorii numesc „arhiva societății”. Astfel de texte oferă date despre vreme și, dincolo de asta, arată impactul psihologic și emoțional al unor fenomene asupra oamenilor de atunci. Spre exemplu, un pasaj descrie atmosfera sumbră a unei veri secetoase, în care aerul era „gros de disperare”.

Totuși, studiul are și limitări. Relatările sunt adesea subiective, multe fiind scrise din perspectiva unor oameni care interpretau evenimentele printr-o lentilă religioasă. De asemenea, există goluri în înregistrările istorice – cercetătorii nu au putut găsi informații pentru aproximativ 15 ani ai secolului al XVI-lea, fie pentru că nu există documente, fie pentru că sursele se contrazic între ele.

Chiar și așa, aceste relatări arată cum au făcut față schimbărilor climatice societățile din trecut. În prezent, ele contribuie la înțelegerea impactului fenomenelor meteorologice extreme și la găsirea unor soluții pentru adaptarea la criza climatică.