EyeEm/Guliver/Getty Images

Liliecii din Dobrogea sunt păcăliți de un mare prădător: eolienele

De Andrada Fiscutean 19.10.2020

Parcurile de eoliene ar trebui să aplice măsuri riguroase de protejare a micilor mamifere zburătoare, spun biologii.

În fiecare an, în a doua parte a lunii august, zeci de mii de lilieci din nord-estul continentul zboară spre Dobrogea ca să-și petreacă iarna la căldură. Îi poți vedea mai ales seara, dând din aripi în apropierea copacilor, în căutarea insectelor pe care să le mănânce. Doar că unii copaci sunt din metal, iar în loc de crengi au pale de 40 de tone, care se rotesc cu mai mult de 80 de kilometri pe oră. 

Liliac urecheat brun (Plecotus auritus). Foto: Dragoș Ștefan Măntoiu.

„Liliecii cred că turbinele sunt arbori înalți și se duc spre ele”, spune biologul Dragoș Ștefan Măntoiu. Poate se gândesc să se odihnească un pic agățați de „ramuri”, sau poate sunt atrași de insectele care se adună în apropierea nacelelor eolienelor, unde se degajă căldură, explică cercetătorul, doctorand la Institutul de Speologie Emil Racoviță al Academiei Române.

El spune că, contrar a ceea ce se crede, liliecii nu sunt orbi. Dar nici nu au ochi foarte buni. Pentru a se orienta, ei emit ultrasunetele, pe gură sau pe nas, în direcția pe care doresc să o scaneze. Dacă sunetul se lovește de un obstacol, el se întoarce spre liliac și, în funcție de cum e acest ecou, mamiferul zburător anticipează ce obiecte are în jur: pereți, insecte sau copaci. Deseori însă, ecolocația ajută doar la detectarea obiectelor aflate la numai câțiva metri distanță, iar asta le lasă liliecilor prea puțin timp pentru a face o manevră de evitare a obstacolului în momentul în care intră în raza de acţiune a palelor.

Măntoiu și colegii lui și-au petrecut ultimele zece veri în Dobrogea, adunând de pe jos lilieci cu aripi rupte sau cu plămâni afectați. A stat în soare, de dimineața până seara, încercând să înțeleagă cum putem salva micuțele zburătoare, care sunt protejate de lege. „Mai aveam un pic și îmi făceam buletin de Babadag”, spune el.

Echipa de cercetare, în Dobrogea.

În fiecare an, în zona parcurilor eoliene din Dobrogea mor aproape 50.000 de lilieci din cel puțin zece specii, a calculat echipa din care face parte Măntoiu. „Cea mai mare întrebare e cât de semnificativ este impactul ăsta și ce înseamnă pentru colonii atât de mulți indivizi pierduți an de an”, spune el.

Eolienele sunt o sursă importantă de energie verde și o alternativă eficientă la cărbune și gaz, care sunt mult mai periculoase pentru natură și pentru sănătatea noastră. Dar, dacă vrem ca eolienele să fie eco până la capăt, ar trebui să ne gândim și la vietățile care suferă pentru confortul nostru, explică Măntoiu. 

Asta mai ales pentru că parcurile eoliene din Dobrogea sunt construite pe un coridor important de migrație, Via Pontica. Astfel, coloniilor românești li se adaugă zeci de mii de indivizi care vin din Rusia, Ucraina și Belarus.

De altfel, un studiu internaționalMultiple mortality events in bats: a global review”, onlinelibrary.wiley.com publicat în 2016 arată că turbinele sunt, de departe, principala cauză de deces în masă a liliecilor, în întreaga lume. Iar numărul victimelor continuă să crească, pe măsură ce tot mai multe țări renunță la cărbune și trec pe energie verde.

CercetareaWildlife and infrastructure: impact of wind turbines on bats in the Black Sea coast region”, springer.com publicată de Măntoiu dovedește că lucrurile nu trebuie să rămână așa. Parcurile eoliene pot lua câteva măsuri simple pentru a reduce numărul liliecilor uciși. „Am arătat că parcurile nu pierd mai nimic dacă implementează măsurile. Minusul lor e de sub 1%”, spune biologul. 

O pasiune finanțată cu trei joburi

Dragoș Ștefan Măntoiu a început să fie pasionat de lilieci prin 2007 sau 2008. „Filmam o nuntă în Popești-Leordeni și fotograful de la nunta aia m-a văzut că sunt pasionat de munte și mi-a zis: știu eu un grup de speologi”, își amintește el.

Dragoș Ștefan Măntoiu

S-a dus la Cercul de Speologie Focul ViuSite oficial: foculviu.ro și s-a împrietenit repede cu toată lumea. „Am mers cu ei în peșteri, am văzut lilieci, mie mi-a plăcut mereu biologia”, spune Măntoiu. Multă vreme a continuat să filmeze nunți part-time, ca să-și finanțeze pasiunea.

Măntoiu e acum la doctorat la Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca, și, deși nu mai e cameraman de weekend, continuă să caute proiecte care să-l susțină financiar. „Ca să pot să fac studiul cu eolienele, l-am combinat cu trei joburi”, spune el. Mai mult, a apelat și la bunăvoința colegilor cercetători din Germania, care l-au ajutat gratuit. „Dacă-ți dorești să faci ceva, să miști lucrurile, poți. Dar trebuie să fii enduring.”

Spune că a avut parte de „multă caterincă” de la persoane care n-au înțeles de ce ar fi important să studiem natura. „Am vorbit cu oameni pe care i-am întrebat dacă au lilieci în pod și mi-au zis: ești tânăr, ce dracu faci cu viața ta?”, spune el. „E încă ciudat să faci cercetare în România. Și costă să faci știință, dacă vrei să faci ceva ca lumea.”

Studiul cu liliecii și eolienele a însemnat opt ani de muncă. Monitorizarea parcurilor eoliene a durat patru ani, dar pregătirile și analiza datelor au cerut și ele timp. „Am reușit să arătăm că fiecare turbină eoliană ucide în medie 30 de lilieci pe an, dacă nu se iau măsuri de protecție”, spune el. „În Dobrogea, mortalitatea liliecilor din cauza eolienelor a fost mai mare decât în orice parte a lumii. Și cred că am calculat bine, pentru că cercetătoarea care a venit cu metoda de calcul ne-a verificat datele.”

În zona studiată, echipa lui Măntoiu a găsit pe jos 166 de lilieci morți din 10 specii. Unii dintre ei aveau aripi rupte. Alții aveau plămânii plini de sânge. „O pală are 40 de tone și în momentul în care se învârtește în aer, dislocă aerul, generează o presiune slabă, care face ca plămânii liliecilor să bubuie”, spune cercetătorul. 

Multe specii sunt afectate. Printre ele: liliacul de amurg (Nyctalus noctula), un mamifer brun-roșcat de până la 11-12 centimetri care vine din nordul Ucrainei, liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), care are între 4 și 6 centimetri, dar și liliacul pitic al lui Nathusius (Pipistrellus nathusii), care vânează în zone cu păduri sau ape. 

Pipistrellus pipistrellus. Foto: Leonard Tobescu.

Exemplarele găsite încă în viață au fost duse la Fundația Visul LuaneiSite oficial: visulluanei.org din București, care se ocupă de salvarea animalelor sălbatice. Dar nu au supraviețuit. 

Cei mai mulți lilieci sunt uciși în august, când coloniile încep migrația din nordul Europei spre Dobrogea. „Atunci, și puiii încep să zboare, și încă nu știu foarte bine să se ferească”, explică biologul. „Și mai este un vârf în aprilie-mai, când se întorc, dar atunci nu au pui.”

Despre migrația liliecilor se știu foarte puține lucruri, însă, la o primă vedere, ea pare mai haotică decât cea a păsărilor. „Păsările migrează în perioade clare și cunoscute, liliecii nu”, spune Măntoiu. „La lilieci, migrația începe în august și se termină în octombrie, e însă superdependentă de vreme. S-a întâmplat ca liliecii să înceapă migrația și în iulie, pentru că au fost valuri de aer rece în nord și ei au crezut că a venit frigul. Atunci și-au lăsat puii și au plecat spre Dobrogea.”

Și felul în care zboară e diferit față de păsări. „Păsările zboară-zboară-zboară, pe urmă se opresc ca să mănânce”, spune biologul. „La lilieci nu-i nevoie de stop, pentru că ei mănâncă în timp ce zboară, și zboară și ziua, nu doar noaptea, contrar a ceea ce se crede.”

Biologul spune că liliecii au rol important în natură și că dacă ei sunt sănătoși, e semn că întregul ecosistem o duce bine. Micile mamifere ajută mult și agricultura, pentru că se hrănesc cu insecte. De altfel, o singură colonie poate mânca milioane de insecte pe an, spune un studiuFood of the Big Brown Bat Eptesicus fuscus from Maternity Colonies in Indiana and Illinois”, jstor.org făcut în Statele Unite. O altă cercetareEconomic Importance of Bats in Agriculture”, sciencemag.org arată că liliecii aduc beneficii de 185 de dolari/hectar, scutind agricultorii să dea bani pe insecticide.

Ce pot face parcurile eoliene

Biologul spune că parcurile eoliene ar trebui să implementeze o măsură simplă, dar extrem de utilă în protejarea liliecilor: să țină turbinele oprite dacă vântul suflă cu mai puțin de 6,5 m/s în perioadele sensibile pentru lilieci. Asta ar reduce mortalitatea mamiferelor acestea cu 78%, a calculat echipa cercetătorului. 

În mod normal, eolienele pornesc la 4-4,5 m/s, dar între 4 și 6,5 m/s, ele nu generează prea multă energie. În schimb, echipamentele lor, active tot timpul, consumă curent. La valori mici ale vântului, beneficiile sunt minime pentru eoliene, dar costurile pentru biodiversitate sunt mari.

„Am zis așa: dacă vântul e mai slab, atunci turbinele să se oprească, pentru că la un vânt slab, liliecii sunt mai activi, fiind mai multe insecte în aer”, spune Măntoiu. „Dar am combinat şi cu o limită inferioară de temperatura, pentru că liliecii sunt mult mai activi peste 13 grade Celsius, deci sub acest prag, turbinele nu mai trebuie oprite.”

Fiecare turbină eoliană știe în timp real viteza vântului și temperatura și, în funcție de acești factori, poate porni sau poate decide să se oprească, protejând biodiversitatea.

Câteva parcuri eoliene din Dobrogea au acceptat deja să aplice măsurile sugerate de cercetători, iar rezultatele s-au văzut. „Eolienele care au aplicat măsurile astea au pierdut foarte puțin, sub 1% din energie”, spune Măntoiu. 

Cercetătorul spune că, din păcate, succesul ghidului său de bune practici ține mai mult de bunăvoința parcurilor eoliene. „Era genial dacă statul român făcea chestia asta sau dacă avea grijă ca directivele europene să fie și aplicate”, spune el.

În Uniunea Europeană, toate speciile de lilieci sunt protejate de Directiva pentru Habitat 92/43/CEE.Directiva pentru Habitat a Uniunii Europene”, eur-lex.europa.eu „Directiva pentru Habitat spune că nu ai voie să ucizi specii protejate, cum sunt liliecii, indiferent ce faci”, afirmă Măntoiu.

Liliecii sunt protejați și de Convenția ONU pentru Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice.Site oficial: www.cms.int „Există un grup de lucru sub ONU, care se numeșteEUROBATS. Site oficial: www.eurobats.org Acesta scrie ghiduri de bune practice pe care unele țări le aplică. România este și ea membră, și există și la noi legislație care apără liliecii”,Legislația în vigoare în România, lilieci.ro spune Măntoiu.



Text de

Andrada Fiscutean

Jurnalist de știință și tehnologie. A publicat în Ars Technica, Nature, Wired, Motherboard și ZDNet. Colecționează calculatoare est-europene fabricate în anii ‘80 și ‘90.

MEDIU|OVERVIEW

Vulcanii care pot destabiliza Europa

De
Cei mai periculoși vulcani de pe continent sunt bine documentați, dar acționează imprevizibil.
MEDIU|MY ANTIPA

Cicadele, cântăreții neobosiți ai naturii

De
Cicadele sunt insecte controversate, îndrăgite și detestate, deopotrivă, pentru cântecul lor prelungit și foarte puternic. 
MEDIU|Q&A

România Sălbatică. 100 de ore de film pentru un minut în care privești râsul în ochi

De
Un fotograf și un cameraman au străbătut țara de la un capăt la altul, timp de peste zece ani, pentru a surprinde peisaje spectaculoase și animalele care le populează. 
MEDIU|OVERVIEW

Afganistanul, metalele rare și viitorul verde

De
Afganistanul stă pe o colecție impresionantă de resurse necesare tehnologiilor verzi, însă exploatarea lor este foarte complicată.