Anadolu Agency/Getty Images
Nord Stream: Ce impact asupra mediului au avut scurgerile de metan27 min read
Exploziile conductelor Nord Stream au eliberat o cantitate majoră de metan în atmosferă. Însă aceste emisii rămân o picătură într-un ocean față de cele ale industriei energetice
Scurgerile de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică au lăsat destul multe semne de întrebare, de la cauzele incidentului până la ramificațiile sale geopolitice. Însă cel mai confuz ar putea fi subiectul impactului climatic pe care l-a avut incidentul.
CITEȘTE ȘI: FAQ: Scurgerile de la Nord Stream. Ce se știe și care e impactul? – Mindcraft Stories
Din mai multe motive, estimări imediate ale cantității de emisii au fost dificil sau imposibil de făcut, iar cele care au apărut în presă, chiar și de la agenții ale statelor implicate, au fost mai degrabă speculative. Nici măcar acum, la două săptămâni de la identificarea primei scurgeri, nu există o măsurătoare precisă a cantității de metan care s-a scurs în atmosferă.
Una din scurgerile de la Nord Stream, surprinsă de satelitul ESA Pleiades Neo. ESA
Proporțiile incidentului pot fi însă trasate în linii mai largi. Scurgerile nu sunt echivalentul unei apocalipse climatice – cantități similare de metan sunt emise în fiecare zi din activitățile industriei energetice. Însă nu ajută absolut deloc la atingerea țintelor de reducere a emisiilor, asumate mai ales de statele din Uniunea Europeană, și ar putea complica temporar strategiile pe care țările din regiune le-au adoptat în acest sens.
Cât de dăunător este metanul pentru mediu?
Principala problemă pentru mediu a unei scurgeri de la un gazoduct este eliminarea în atmosferă a metanului (CH4). Gazul natural folosit în domeniul energetic este compus în mare parte din metan, cu concentrații de între 70 și 90%, combinat cu cantități mai mici de alte substanțe (dioxid de carbon, azot, hidrogenul sulfurat sau heliu, printre altele). Mixtura exactă a gazului aflat în gazoductele Nord Stream la momentul exploziei nu este cunoscută, ceea ce complică estimarea cantității de metan care a ajuns în atmosferă.
CITEȘTE ȘI: Gazele cu efect de seră. Cum acționează efectul de seră? – Mindcraft Stories
Gazul metan are un efect de seră mult mai pronunțat decât dioxidul de carbon – pe o perioadă de 20 de ani, este de 80 de ori mai eficient la captarea căldurii decât CO2-ul. Intensitatea scade în timp, însă, așa că, pe o perioadă de 100 de ani, metanul este de „doar” între de „The Challenge”, unece.org
Metanul afectează în special atmosfera. Scurgerile offshore de gaze naturale nu au efecte la fel semnificative asupra mediului acvatic din jur precum cele petroliere. Anumite cantități de metan pot fi descompuse de către forme de viață microbiene din mediul maritim, în timp ce restul este purtat de presiune la suprafață, unde scapă în atmosferă. Totuși, în zonele de scurgere, animalele „Microbial production and oxidation of methane in deep subsurface”, sciencedirect.com
CITEȘTE ȘI: Gazele cu efect de seră. Cum acționează efectul de seră?
Cât gaz era în gazoducte?
Nu este încă clar care era cantitatea de gaz din conductele Nord Stream la momentul incidentului. Chiar dacă transportul de pe Nord Stream 1 era oprit de câteva săptămâni, iar Nord Stream 2 nu a apucat să finalizeze vreo livrare înaintea suspendării procesului de avizare din Germania, toate liniile gazoductelor conțineau gaz natural.
Singura informație în acest sens din partea companiilor care dețin instalațiile a venit de la Nord Stream 2. Compania care deține gazoductul a confirmat, la scurt timp după descoperirea scurgerilor, că în conductă se aflau în jur de „Analysis: Nord Stream gas leaks raise climate fears, but impact hard to quantify”, reuters.com
Din aceste cauze, estimările inițiale ale emisiilor au variat semnificativ. Agenția pentru Energie din Danemarca „The possible climate effect of the gas leaks from the Nord Stream 1 and Nord Stream 2 pipelines”, ens.dk că, la momentul scurgerii, ambele gazoducte conțineau 778 de milioane de metri cub de gaz natural, o cantitate suficientă pentru a cauza emisii echivalente a 14 milioane de tone de CO2 în atmosferă. În schimb, Agenția Federală pentru Mediu a Germania a estimat o cantitate de „doar” 7,5 milioane de tone echivalente, adică „Nord Stream gas pipeline leaks lead to “significant climate damage” – environment agency”, cleanenergywire.org
Scurgere de la Nord Stream, surprinsă de un satelit din constelația ICEYE. ESA
În zilele de după incident, experți în domeniu au încercat să ofere și ei estimări vagi ale cantității de metan posibil scursă în atmosferă. Andrew Baxter, directorului ONG-ului climatic, Environmental Defense Fund din New York și fost inginer în domeniul energiei, a sugerat că „What do Nord Stream methane leaks mean for climate change?”, nature.com ar fi fost emise în faza inițială a scurgerilor numai din Nord Stream 2, probabil cu o cantitate similară din Nord Stream 1.
Ce spun măsurătorile științifice?
A devenit clar, destul de rapid după identificarea scurgerilor, că vor fi necesare săptămâni, dacă nu chiar luni pentru o estimare exactă a emisiilor. Pentru aceasta, se poate apela la datele înregistrate de sateliți. Însă, în cazul Nord Stream, sateliții specializați în astfel de măsurători „What do Nord Stream methane leaks mean for climate change?”, nature.com la momentul în care au început scurgerile – cel în care a fost emisă cea mai mare cantitate de metan –, iar stratul dens de nori care acoperă latitudinile nordice a blocat și posibilitatea altor sateliți dotați cu spectrometre de a face măsurători.
Singurii sateliți care au reușit să obțină imagini clare au fost cei gestionați de agențiile spațiale, „ESA – Satellites detect methane plume in Nord Stream leak”, esa.int De exemplu, sateliții optici din programul Third Party Missions au captat imagini direct deasupra scurgerilor, în timp ce sateliții cu instrumente radar pe bază de microunde active din flota Copernicus, care pot percepe perturbările de la suprafața mărilor și oceanelor, au observat o scădere semnificativă în diametrul scurgerilor.
Acești sateliți nu puteau să estimeze și cantitatea de metan emisă, însă un alt instrument ESA a reușit să ofere singura măsurătoare precisă din perioada în care scurgerile erau active. Este vorba de satelitul GHGSat, specializat în monitorizarea emisiilor, care a reușit să obțină pe 30 septembrie o măsurătoare spectrală a unui nor de metan care se formase dintr-una de pe scurgerile de pe Nord Stream 2. La acel moment, emisiile de la baza scurgerii erau de aproximativ 79.000 de kg de metan pe oră, adică cea mai mare scurgere de metan dintr-un singur punct detectată vreodată de satelit. Și este vorba doar de una dintre cele patru scurgeri, măsurată la patru zile de la incident – moment în care, teoretic, cantitatea de metan emisă ar fi trebuit să fi scăzut semnificativ.
Efectele scurgerii au fost detectate mai în detaliu din stații de observare de la sol. Proiectul UE ICOS „Media release: ICOS measurements show huge methane peaks in the atmosphere after Nord Stream leak”,icos-cp.eu care administrează stații de măsurătoare a emisiilor de gaze cu efect de seră la sol, a reușit să detecteze semnături ale incidentului cu stații din Suedia, Norvegia și Finlanda.
Pe baza acestor date, specialiștii agenției au alcătuit un model care arată deplasarea emisiilor de metan, inițial în nord, către Arhipelagul Finlandez, și mai apoi către est, peste Peninsula Scandinavă și chiar și peste Marea Britanie. Măsurătorile nu au fost, însă, suficiente pentru a cuantifica cantitatea de metan scurs în atmosferă, fiind necesare crearea unor modele de calcul speciale în acest sens.
Un astfel de prim calcul, bazat pe măsurătorile stațiilor ICOS, deja a fost publicat pe 5 octombrie, iar rezultatele sunt mult mai mici decât celelalte estimări. Cercetători de la Comisia pentru Energie Atomică și Energii Alternative a guvernului francez au modelat în jur de 10.000 de scenarii, ajungând la estimarea că cele patru scurgeri ar fi emis doar 70.000 de tone de metan în atmosferă, rezultat care „Nord Stream leaked less methane than feared: atmospheric monitor”, france24.com
Philippe Ciais, unul dintre autorii studiului, a declarat pentru AFP că nu este clar de ce cantitatea de emisii ar fi semnificativ mai redusă decât estimările inițiale, explicând că ar putea să fie din cauză că în conducte era o cantitate mai mică de gaz decât se credea sau că o cantitate mai mare de metan a fost dizolvată în apă, un lucru normal în scurgeri cu presiune mai redusă.
O picătură într-un nor imens de metan
Chiar și la estimările cele mai conservatoare, scurgerile de la Nord Stream nu ar fi de trecut cu vederea – conform lui Ciais, chiar și cantitatea mai mică estimată de echipa lui tot ar reprezenta echivalentul gazelor cu efect de seră emise de întreg Parisul pe perioada unui an.
Comparând estimările cele mai dramatice ale emisiilor provocate de scurgerile Nord Stream cu emisiile totale anuale, evenimentul nu are, de unul singur, un impact major asupra cursului încălzirii globale. În 2021, totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii planete a fost estimat în jurul a „Annual CO2 emissions worldwide 1940-2020”, statista.com
Chiar și dacă comparate doar cu emisiile de metan provocate de sectorul energetic, scurgerile de Marea Baltică par doar o picătură într-un ocean. Agenția Internațională a Energiei estimează că industria de profil a fost responsabilă, în 2021, pentru scurgerea a 135 de milioane de tone de metan în atmosferă. Chiar și cele mai negre estimări ale scurgerilor de la Nord Stream reprezintă sub 0,3% din această cantitate – practic, industria energetică emite mai mult metan decât un incident Nord Stream „Overview – Global Methane Tracker 2022 – Analysis” – iea.org
În schimb, incidentul capătă proporții dacă îl compari cu alte scurgeri care au avut loc în industria globală de energie. Până la Nord Stream, recordul era deținut de o scurgere care a avut loc între 2015 și 2016 în Statele Unite, la o facilitate de stocare terestră a gazului natural din canionul Aliso, în apropiere de Los Angeles. În acel caz, o singură breșă din sistemul de conducte a scăpat în atmosferă peste 97.000 de tone de metan, Scurgerea a fost descoperită în octombrie 2015 și a fost oprită în februarie 2016, ca.gov Majoritatea estimărilor similare făcute pentru Nord Stream depășesc această figură, în urma unei scurgeri care a durat doar o săptămână.
Cel mai recent incident offshore de amploare a avut loc în decembrie 2021 (dar a fost descoperit în septembrie 2022, în urma unui raport publicat de ESA), la o platformă din Golful Mexicului operată de compania petrolieră de stat din Mexic, Petroleos Mexicanos. Scurgerea a avut cauze neclare, însă a rezultat în emiterea „ESA – Methane emissions detected over offshore platform in the Gulf of Mexico, esa.int
Metanul emis în atmosferă din scurgeri, detectat cu satelitul de monitorizare a emisiilor GHGSat. ESA
Cine plătește nota de emisii?
O problemă ceva mai semnificativă a scurgerilor de la Nord Stream este în contul cui vor fi contabilizate emisiile. Ca parte a Uniunii Europene, aproape toate statele din zonă și-au luat angajamente de a readuce agresiv cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră în viitorul apropiat, iar un astfel de incident ar putea cântări mult mai greu în totalul emisiilor unui singur stat.
Situația este, însă, destul de complicată. Scurgerile au avut loc în zone economice exclusive care revin Danemarcei și Suediei. Astfel de zone nu sunt, însă, considerate parte a teritoriilor statelor respective, ci reprezintă doar spații offshore în care statele au drepturi exclusive, în principal asupra exploatării resurselor. Problema devine și mai complexă pentru că niciuna dintre aceste țări nu beneficiază direct de pe urma gazoductelor, ele fiind proiectate exclusiv pentru transportarea de gazelor naturale din Rusia în Germania.
Atunci când a anunțat estimarea inițială a impactului scurgerilor, Agenția Federală pentru Mediu din Germania a turnat puțin gaz pe foc, subliniind că „cel mai probabil” emisiile rezultate vor trebui contorizate în contul Danemarcei. Această stare de fapt părea să fie confirmată tacit și de agenția de energie de la Copenhaga, care a anunțat că ar fi „Gas leaks in Baltic Sea could equate to 1/3 of Denmark’s CO2 emissions, official says”, pbs.org
Danemarca este unul dintre statele europene cu cele mai agresive ținte și măsuri de combatere a emisiilor cu efect de seră, angajându-se să reducă nivelul acestora în 2030 cu 70% față de cel înregistrat în 1990 și „Towards net zero emissions in Denmark”, oecd.org
CITEȘTE ȘI: (Aproape) totul despre Net Zero
La nivelul Uniunii Europene, situația este neclară. Există ținte setate specific pentru fiecare țară pentru reducerea emisiilor în 2030, calculate față de nivelul din 2005, în mecanismul Effort Sharing, construit pe baza țintelor agreate în Acordul de la Paris. Conform acestora, Danemarca are o țintă de reducere a emisiilor de 40% pentru 2030. Însă acest mecanism nu acoperă sectorul de energie; acesta este inclus în „Regulation (EU) 2018/842 of the European Parliament and of the Council of 30 May 2018 on binding annual greenhouse gas emission reductions by Member States from 2021 to 2030 contributing to climate action to meet commitments under the Paris Agreement and amending Regulation (EU) No 525/2013 (Text with EEA relevance)”, europa.eu o piață de „tranzacție” a emisiilor în care entitățile care se ocupă obiectivele energetice primesc sau cumpărăr cantități alocate de emisii în care trebuie să se încadreze anual, pe care le pot ulterior tranzacționa între ele. Fiind administrate de companii din afara UE, gazoductele Nord Stream nu sunt subiectul acestui mecanism; doar facilitățile de recepționare/stocare din Germania sunt incluse.
Este, deci, discutabil în contul cui sau dacă aceste emisii vor fi contorizate în primul rând. În orice caz, este puțin probabil ca impactul lor să fie chiar de o treime din emisiile Danemarcei, având în vedere că aceasta era o estimare de tip cel mai rău scenariu și nu lua în calcul scurgerile din zona economică exclusivă suedeză. Totuși, având în vedere politica strictă practicată de guvernul de la Copenhaga în materie de reducere a emisiilor, adăugarea lor în contul statului danez ar putea pune și mai multă presiune pe alte sectoare în care danezii încearcă să reducă agresiv emisiile în viitorul apropiat, „Danish farmers required to halve greenhouse gas emissions by 2030”, reuters,com
În concluzie, este foarte probabil ca impactul climatic al incidentelor de la Nord Stream să nu îl depășească pe cel geopolitic sau de pe piața de energie. Însă nu este nici un incident de trecut cu vederea, în condițiile în care omenirea trebuie să limiteze drastic sursele majore de emisii de gaze cu efect de seră.
