Three Lions Hulton Archive via Getty Images

„Nu e momentul să vorbim acum despre cutremur”. Dar când?46 min read

De Ana Mocanu 05.04.2022

O pandemie globală. Un război la granițele României. În condițiile astea, cel mai inevitabil dezastru, unul care poate lovi în orice clipă, e și cel mai puțin discutat. Iată cum te poți (cât de cât) pregăti pentru un cutremur. 

Cutremurul este un subiect departe de a fi discutat zilnic, la o masă cu prietenii în oraș, la școală sau la locul de muncă. S-a înrădăcinat ideea că, la un moment dat, România va trăi efectele unui dezastru natural pe care nu îl poate anticipa. Atitudinea preventivă nu caracterizează societatea românească, conștientizarea vine doar la scurt timp după ce o tragedie lovește. 

Partea mai optimistă a situației este că poți lua o serie de măsuri care te vor ajuta în momentul impactului. Primul pas este să știi câte din cunoștințele pe care (crezi că) le ai despre cutremur sunt de fapt adevărate, de la adăpostirea în tocul ușii până la siguranța naivă că nu locuiești într-o clădire vulnerabilă la seisme. 

Îți explicăm mai jos de ce „Marele Cutremur” este inevitabil și îți prezentăm câteva dintre miturile care s-au instalat în experiența românească de protecție împotriva cutremurului și câteva măsuri care îți pot salva viața. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/04/Mindcraftstories_Marele-Cutremur-Bucuresti-Risc-Seismic-1977_04_Hulton-Archive-via-Getty-Images.jpg

În 1977, muncitorii încep să demoleze o clădire avariată de cutremur în Piața Universității, București. Foto: Hulton Archive/Getty Images.

România – risc crescut de cutremure majore

România are unele dintre cele mai crescute grade de risc seismic din Uniunea Europeană. Sute de vieți au fost pierdute și zeci de mii de clădiri avariate la cutremurele din ultimii 200 de ani. 

În fiecare dintre ultimele cinci secole, în România au avut loc, în medie, două cutremure cu magnitudine peste 7. Din 1802 până în prezent s-au înregistrat cinci cutremure cu magnitudine mai mare de 7,5. La nivel global, zece țări sunt cel mai expuse la un dezastru seismic, dintre care două țări europene: Italia și România. Acestea au 84%, respectiv 92% din suprafețele construite în zone de mare risc, conform unui studiu realizat de Banca Mondială.„Romania – Systematic Country Diagnostic: background note – climate and disaster management”, worldbank.org 

Se estimează că fiecare generație va trece printr-un cutremur puternic la distanță de 30-40 de ani. Pe 4 martie 2022 s-au împlinit 45 de ani de la cutremurul din 1977, care a produs 1.570 de victime și a avariat peste 35.000 de clădiri. 

Municipiul București este capitala europeană cea mai expusă, fiind localizat pe raza de propagare a cutremurelor vrâncene, zonă seismică capabilă de cutremure de până la 8,1 grade. Nu e singura zonă seismică din România, dar sursele de cutremure sunt localizate în regiunile de sud și de est ale țării. Evaluările realizate de specialiști indică, la nivel național, că aproximativ 75% din populație și peste 60% din infrastructură sunt în zone de risc, conform Strategiei Naționale de Reducere a Riscului Seismic.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/04/Mindcraftstories_Marele-Cutremur-Bucuresti-Risc-Seismic-1977_06_National-Bureau-of-Standards-Stefanescu-Wikimedia-Commons.jpg

România, 1977, clădire avariată. Foto: National Bureau of Standards/Wikimedia Commons

Cum vei simți undele seismice?

Undele seismice sunt cele care transmit energia eliberată de cutremur și produc efectele vizibile la suprafață, cele care mișcă pământul. Există mai multe tipuri de unde. 

Unda P (de la denumirea latină undae primae) acționează în primele momente ale cutremurului și este silențioasă, ridicând solul brusc. Primul zgomot care-ți va urca inima în piept este cel în care totul va cădea înapoi. Acțiunea undei P este verticală și nu provoacă efecte atât de distructive, în comparație cu cele care vor urma. 

Imediat după prima undă, intră în scenă unda S (undae secundae), care provoacă o mișcare orizontală, asemănătoare celei a unui val prin sol, și care are un efect important asupra clădirilor înalte. Acestea se pot rupe, iar scările se pot prăbuși. 

Unda L (de la A.E.H. Love, descoperitorul acesteia) va urma exact după S și se prezintă ca o mișcare de forfecare în plan orizontal – stânga-dreapta și în față. 

La final, unda R (după Lord Rayleigh) va închide cutremurul cu o mișcare inversă unui val – opusă direcției de propagare a undei – și va agita tot pământul. Timpul în care toate undele intră în scenă este de aproximativ un minut.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/04/Mindcraftstories_Marele-Cutremur-Bucuresti-Risc-Seismic_07_Mihai-Ghiduc.jpg

Foto: Mihai Ghiduc

Care este situația clădirilor din România?

Pentru a ști câte clădiri sunt în pericol, evaluarea individuală care stabiliește nivelul de rezistență la cutremur dă cele mai bune rezultate, dar procesul durează mult și implică costuri destul de mari. 

În București, doar 862 de clădiri, poziționate preponderent în centrul orașului, au fost evaluate și clasificate din punct de vedere al vulnerabilității de către Primăria Capitalei. Numărul total al clădirilor existente se apropie de 132.000. Aproximativ 40.000 dintre aceste imobile sunt construite înainte de 1963, perioadă în care nu erau reglementate normative specifice pentru riscul seismic. Pe scurt, informațiile privitoare la vulnerabilitatea fondului imobiliar al Capitalei sunt disponibile într-un procent de 0,65% din total.Iuliana Armaş, „Vulnerability to Earthquake Hazard: Bucharest Case Study, Romania”, International Journal of Disaster Risk Science, Volume 8, Issue 2 (2017), google.com 

Realitatea este că orașul București are peste 2.400 de clădiri cu risc seismic – aproximativ 860 sunt expertizate și incluse în clasele de risc, iar în jur de 1.550 figurează în lista clădirilor clasate în 1990 prin categoriile de urgență, dar lipsa unei inventarieri a fondului imobiliar face imposibilă o privire corectă asupra pericolului. 

Tot ce se știe e că, din cele 862 de clădiri clasate cu risc seismic de la 1 până la 4 pe site-ul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS),Lista poate fi consultată aici: amccrs-pmb.ro 358 dintre ele fac parte din prima clasă, primind bulina roșie de avertizare, 370 sunt trecute la cea de-a doua clasă, adică pot suferi degradări structurale majore, 116 la clasa a treia, care indică posibile degradări care nu afectează neapărat siguranța structurală, și doar zece imobile în ultima clasă, unde răspunsul seismic nu va afecta dezastruos structura. 

Și în alte orașe din țară există liste ale clădirilor vulnerabile. Municipiul Iași are 211 clădiri vulnerabile, urmat de Galați, cu 115 clădiri, Bacău, Botoșani, Brăila, Ploiești, Brașov, Constanța. Topul celor mai expuse zece orașe este încheiat de Focșani, reședința județului Vrancea. 

Ca și în Capitală, nici în restul țării consolidările nu reprezintă o prioritate a autorităților și a asociațiilor de proprietari, multe din orașele menționate având mii de clădiri care necesită, dacă nu o consolidare, măcar o expertizare pentru aflarea vulnerabilității. De exemplu, la Iași, numărul estimat al clădirilor cu risc seismic se învârte în jurul a 5.000, față de cele aproximativ 200 de clădiri expertizate până în prezent. 

În Capitală, în anul 2021, s-a finalizat licitația pentru acordul-cadru în ceea ce privește expertizarea a 200 de imobile. Lista acestor clădiri este orientativă și se bazează pe documentele depuse de comunitatea care își dorește expertizarea și consolidarea imobilelor. Termenul pentru acordul-cadru este de doi ani, deci până în 2023. ​​Dorința„Lecția de peste 40 de ani pe care niciun primar al Bucureștiului na luat-o cu adevărat în serios până acum. Niculușcă: La un cutremur ca în ’77, rapoarte oficiale vorbesc despre 25.000 de victime”, hotnews.ro  AMCCRS ​​pentru anul 2022 este de a realiza o metodologie care să asigure contextul birocratic pentru inventarierea întregului fond imobiliar. 

În 30 de ani, în Capitală au fost consolidate doar 30 de clădiri. În mandatului Gabrielei Firea au fost inițiate șantiere de consolidare pentru 12 imobile. Șase dintre ele au fost finalizate, dar nu sunt racordate la gaz şi electricitate. Problemele apar și în ceea ce privește recepționarea acestor clădiri, care este blocată de lipsa unei comunicări eficiente între AMCCRS și Compania Municipală pentru Consolidare (CMC), dar și de lipsa documentelor în original eliberate pentru realizarea lucrărilor de șantier, conform declarațiilor lui Edmond Niculușcă, fost director adjunct interimar AMCCRS. 

Restul lucrărilor sunt întrerupte din cauza desființării CMC, care figurează drept constructor al acestor lucrări. Majoritatea clădirilor consolidate în ultimii trei ani au la parter restaurante din Centrul Vechi și se află în proprietatea Municipiului Bucureşti. În ultimul an, Corpul de control al Primarului inițiat verificări ale acestor consolidări. S-a constatat că valoarea  contractelor de execuție a fost mărită, pe parcursul lucrărilor, de până la cinci ori. 

Ritmul lent de expertizare și consolidare și costurile foarte mari implică faptul că Bucureștiul și restul orașelor vulnerabile nu vor fi pregătite pentru următorul cutremur cu magnitudine în jur de 7,5 grade Richter. Prin urmare, e important pentru toți locuitorii acestor orașe să știe cum să se protejeze în cazul unui cutremur și să devină responsabili pentru viața lor și a celor din jur.Găsești informațiile structurate pe site-ul bucurestiulpregatit.ro, dezvoltat de Fundația Comunitară București, dar și pe fiipregatit.ro, platformă oficială a statului român.

https://mindcraftstories.ro/images/2022/04/Mindcraftstories_Marele-Cutremur-Bucuresti-Risc-Seismic-1977_03_Bettmann-Archive-Getty-Images.jpg

Foto: Bettmann Archive/Getty Images

Întrebări frecvente despre cutremur

Mai jos, răspundem la unele dintre cele mai întâlnite întrebări despre cutremur și explicăm de ce unele informațiile pe care le știai sunt complet sau parțial false. Citește cu atenție acum, s-ar putea ca atunci când se va întâmpla să nu ai acces la internet.

1. Ce fac înainte de cutremur?

Primul lucru pe care poți să-l faci pentru a te pregăti de un cutremur este să-ți organizezi un rucsac de urgență. Alege un model care să fie ușor de transportat, cu destule compartimente încât să depozitezi toate lucrurile de care vei avea nevoie. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/04/Mindcraftstories_Marele-Cutremur-Bucuresti-Risc-Seismic_Infografic_Aappleuzr-Getty-Images.jpg

Infografic: Alec Pop. Foto: Aappleuzr/Getty Images

După ce ai completat rucsacul de urgență, pune-l într-un loc ușor accesibil și sigur din locuința ta. Dacă preferi o variantă cu mai puțin efort, poți achiziționa un rucsac de urgență deja pregătit de cei de la Sub Tocul Ușii.„Kitul pentru Toti 4”, subtoculusii.ro 

Pe lângă rucsacul de urgență, vei avea nevoie de cleme de ancorare pentru mobilă, pentru a securiza mobilierul din casă.

Cu ajutorul acestora, ancorează mobilierul înalt din casa ta. Ai grijă ca obiectele grele să fie poziționate pe rafturile de jos, aproape de podea, și asigură cu adeziv sau cârlige obiectele care pot produce accidente, precum ramele foto, veioze, cărți, dar și electronicele, precum televizorul, calculatorul și electrocasnicele. 

Dacă cutremurul are loc noaptea, trebuie să te asiguri că dormitorul este un loc sigur și că nu vor cădea tablouri sau alte obiecte peste tine. Nu pune rafturi cu obiecte grele precum cărți, tablouri și rame foto deasupra patului și a canapelei. În cazul unui cutremur, pot exista scurgeri de gaze sau inundații, astfel încât ar fi util să analizezi dacă ar putea cădea obiecte mari precum aragazul sau frigiderul peste țevile de gaz și apă.

Pentru a primi alerte de cutremur, ai nevoie de aplicațiile Telegram și Twitter pe telefonul mobil. Pe Telegram, abonează-te la contul INFP, @alertacutremur_bot,Disponibil aici: telegram.me și vei primi cu 10-20 secunde înainte alerte privind cutremurele mai mari de 4 grade produse în zona Vrancea. Pe Twitter, dă follow contului @cutremurinfoDisponibil aici: twitter.com pentru a primi alerte. În ambele cazuri, îți poți seta notificări sonore distincte pentru a face diferența în momentul producerii unui cutremur.

Organizează o seară în familie și discutați un plan de urgență în caz de cutremur. Nu știi unde te vei afla în acel moment, dacă se va petrece în timpul zilei sau al nopții, așa că stabiliți un loc de întâlnire în apropierea locuinței sau într-un loc pe care îl frecventați. Liniile de comunicație vor pica pentru o perioadă de timp, prin urmare, rețeaua telefonică sau internetul nu vor fi disponibile. Alege un loc cât mai sigur, fără multe clădiri în jur, precum un parc sau o parcare mare. În final, învață drumul până acolo, fără a lua în calcul transportul public, GPS-ul sau orice alt mijloc de orientare, pentru că nu vor fi disponibile în acel moment.

2. Ce fac în timpul cutremurului?

În momentul în care îți dai seama că a început un cutremur, nu sta pe gânduri și lasă-te în jos. Susținându-te pe mâini și genunchi, mergi spre locul pe care l-ai identificat ca fiind cel mai sigur din casă și protejează-ți capul cu mâinile. Nu încerca să te deplasezi sau să fugi spre scări, pentru că șansele tale de supraviețuire se vor diminua radical. Așteaptă până simți că nu se mai mișcă pământul și fii atent la orice posibilă replică a cutremurului. Fie că ești acasă, la locul de muncă, în metrou sau oriunde altundeva, această variantă este cea mai sigură pentru a diminua riscul.

3. Unde mă adăpostesc în timpul cutremurului?

Chiar dacă ai notificările deschise pentru alertele REWS, cutremurul va începe repede și timpul tău de reacție este foarte scurt. Cutremurul te poate dezechilibra și poți cădea la pământ din cauza intensității, așa că trebuie să găsești rapid un loc în care să te protejezi. Asigură-te că prima ta acțiune este de a te adăposti sub un mobilier solid, precum biroul. Dacă știi că acesta nu te poate proteja, poziționează-te lângă un perete solid, interior. Ferește-te de pereții exteriori, pentru că există riscul ca aceștia să se desprindă de structura clădirii. Dacă ești afară în momentul declanșării unui cutremur, nu te panica și nu o lua la fugă. Caută un spațiu cât mai deschis în apropiere, iar dacă nu-l găsești, rămâi pe loc.

4. De ce să nu mă adăpostesc sub tocul ușii, cum am fost învățat?

Teoria care spune că tocul ușii este salvarea ta în timpul cutremurului nu mai funcționează neapărat, mai ales la clădirile noi, din cauza diferențelor de proiectare. Prin urmare, nu considera tocul ușii ca un loc stabil în timpul cutremurului. Alege să te adăpostești sub ceva solid, precum o masă, sau lângă un perete de rezistență. 

https://mindcraftstories.ro/images/2022/04/Mindcraftstories_Marele-Cutremur-Bucuresti-Risc-Seismic-1977_05_Dipl.-Ing.-Arch.-Radu-Stefanescu-Wikimedia-Commons.jpg

Biserica Enei avariată de cutremurul din 1977. Foto: Ing. Radu Ștefănescu/Wikimedia Commons

5. Ce fac după cutremur?

Primul pas este să verifici care este situația din jurul tău. Uită-te dacă tavanul se desprinde, dacă scările sunt prăbușite, dacă ai obiecte în jurul tău care te pot răni. Este foarte important să evaluezi situația și să-ți păstrezi calmul. Dacă fugi imediat, în speranța că îți vei salva viața, această decizie te poate pune în pericol. 

Chiar dacă pare totul sigur și poți să ieși, înainte de a părăsi locuința, închide gazul, apa și curentul electric, pentru a diminua cât mai mult riscurile. În cazul în care ești părinte, poartă o discuție cu copilul tău și explică-i cum poate face asta. 

Dacă ai analizat situația și ai realizat că ești într-o clădire avariată, nici în acest caz rezolvarea nu stă în panică și în a fugi din imobil. Păstrează o atitudine calmă și ia decizii responsabil. Dacă serviciile telefonice sunt disponibile, sună la 112 sau pe cineva cunoscut și explică situația în care te afli. Următorul pas este de a-ți face simțită prezența prin folosirea unui fluier, sau prin fluturarea unui material alb – salvatorii vor ști în acest fel că ai nevoie de ajutor. 

Pe lista de „așa nu” se numără și încercarea de a da bucățile dărâmate la o parte – nu ai de unde să știi care e situația clădirii și dacă pot cădea alte bucăți peste tine – și aprinderea unui chibrit, a unei brichete sau a oricărei alte surse de foc – există riscul să fie scurgeri de gaz și să cauzezi un incendiu.

6. Clădirile care nu au bulină roșie pot fi considerate sigure?

Bulina roșie întâlnită deseori pe clădirile din centrul Capitalei indică încadrarea în clasa I de risc seismic, cu alte cuvinte, construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită.Conform Legii 223/2018: legislatie.just.ro Prin urmare, clădirea pe care este atașată bulina a fost expertizată, dar este important să știi că există un număr mare de clădiri care nu au beneficiat de o încadrare în clasele de risc seismic și, totuși, reprezintă un pericol pentru viața locuitorilor. Pe scurt, simplul fapt că nu are bulină roșie indică doar lipsa unei expertize asupra clădirii, nicidecum lipsa unui risc seismic.

7. Care-i faza cu clasele de riscuri?

Conform procedurii vechi de expertizare (adică de dinaintea intrării în vigoare a Ordonanței nr. 20/1994), încadrarea în gradele de risc seismic se realiza prin categoriile de urgență U1, U2, respectiv U3, în care erau incluse doar clădirile foarte vulnerabile, în pericol de prăbușire. Categoriile de urgență indicau prioritizarea începerii lucrărilor de consolidare în baza unor termeni limită pentru începerea lucrărilor: U1 – maximum 2 ani, U2 – maximum 5 ani, U3 – maximum 10 ani. 

După 1996, au fost introduse noi măsuri pentru identificarea și reducerea riscului seismic prin care vulnerabilitatea seismică a clădirilor este indicată de clasele de risc seismic I,Din care fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării- limită ultime. II,În care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă. III,Care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. și IV.Corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare.

În 2008, a fost publicat codul de proiectare seismică P100-3/2008„P 100/3-2008 Cod de proiectare seismică- Partea III-Prevederi de proiectare pentru evaluarea seismică a clădirilor existente – Colegiul Tehnic al Diriginţilor de Şantier”, colegiu-diriginti-santier.ro prin care clădirile sunt clasificate prin procentul de rezistență la cutremurul de calcul. Astfel, clasa I de risc seismic cuprinde clădirile cu o capacitate de rezistență de 35%, clasa II pe cele cu o capacitate de 65%, clasa III pe cele cu o capacitate de 90% și clasa IV, până la 100%.

Toate clădirile care fuseseră înscrise în gradul de urgență U1, U2 sau U3 au o capacitate de rezistență de maxim 35%, așa că acestea ar intra toate în clasa I de risc seismic, după normele recente. Astfel, este un demontat un alt mit, acela care echivalează gradul de urgență cu clasele de risc seismic – în realitate U1R1, U2​​R2, U3R3. 

Din păcate, 1.542 de clădiri din București„Încadrate în categorii de urgență, neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare”, amccrs-pmb.ro au fost încadrate în categoriile de urgență în anii 1990, dar nu s-au realizat expertizări noi pentru includerea lor în clasele de riscuri seismice corespunzătoare. Ce spune asta? De-a lungul timpului, aceste clădiri au devenit din ce în ce mai vulnerabile, iar procentul de rezistență a scăzut semnificativ, până la mai puțin de 20% din capacitatea de rezistență. 

8. Blocul e construit după ‘77, deci sunt în siguranță?

Anul construirii blocului tău este un aspect important pentru a stabili cât de sigur este în cazul unui cutremur. Acesta îți poate oferi informații despre modul în care a fost proiectat și ce reglementări erau în vigoare (dacă erau) pentru reducerea riscului seismic în acea perioadă. De exemplu, în cazul blocurilor din perioada comunistă, codurile de proiectare nu prevedeau măsuri pentru cutremurile de adâncime medie,cum sunt cele din Vrancea, la care sunt expuse clădirile în București și afectează clădirile înalte, ci doar pentru cele de suprafață, care afectează predominant clădirile joase. 

Totuși, teoria care susține că blocurile construite după 1977 sunt sigure nu este tocmai una corectă, pentru că trebuie luate în calcul mai multe aspecte, precum modul în care a fost proiectată, cât de înaltă este clădirea, cum s-a comportat structura sa la trecerea timpului. Cel mai indicat este să soliciți cartea tehnică a construcției pentru a afla mai multe informații despre stabilitatea imobilului în care locuiești și în ce măsură a fost respectat proiectul tehnic. Și să întrebi un specialist care știe cum să citească un asemenea document.

9. Stau la parter – să nu-mi fac griji de efectele unui cutremur?

Imobilele înalte (6-12 etaje) sunt cele care vor fi grav afectate de cutremurele vrâncene. Nu există niciun motiv pentru a crede că parterul este un loc sigur în cazul unui cutremur, întreaga clădire fiind în pericol. 

Specialiştii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare „Urban-INCERC”Site oficial: incd.ro​​ anunță că blocurile care au magazine la parter sunt mult mai expuse din punct de vedere seismic decât cele care au apartamente. Aceasta se întâmplă din cauza fenomenului parterului flexibil, dat fiind că spațiile comerciale au înlocuit partea rigidă a blocului cu vitrine și ferestre care nu asigură aceeași stabilitate ca în cazul blocurilor cu apartamente la parter, cu pereți rigizi. Același lucru se întâmplă și în cazul blocurilor noi care au parcări la parter, ceea ce duce la o vulnerabilitate crescută în cazul cutremurelor prin prăbușirea clădirii în jos – etajul 1 devine parter, etajul 2 devine etajul 1 etc. 

10. Poate fi prezis un cutremur?

Un cutremur nu poate fi anticipat cu mai mult de câteva zeci de secunde. Totuși, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a creat Sistemul Early Warning (Sistemul Rapid de Alertare – REWS) disponibil pe Telegram și Twitter, prin care cutremurele de magnitudine de la 5.0 până la 7+ sunt anunțate printr-o alarmă cu 10-20 de secunde înainte de producere. 

Ai grijă să nu te lași influențat de știrile pe care le auzi în jur sau de paginile de Facebook care pretind că anticipează cu mai mult de 24 de ore seismele. De exemplu, pe pagina Seismic Center ASAR erau postate anunțuri cu câteva zile înainte de producerea cutremurelor și uneori, anunțurile se potriveau cu realitatea. Nu este o tehnologie ultramodernă la mijloc, ci doar anunțarea unor cutremure vrâncene de 2 și 3 grade, care oricum se petrec aproape zilnic.

În 2017, viceprimarul capitalei, Aurelian Bădulescu, declara într-un interviu„Viceprimarul Capitalei vrea un aparat care sa anunte cu 4 ORE inainte un cutremur. Reactia expertilor: “Mituri pentru copii””, stirileprotv.ro că primăria are la dispoziție un aparat care prevestește cutremurul cu patru ore înainte. Conform Serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite, nu există un aparat care poate confirma un cutremur cu mai mult de 10-20 de secunde înainte. 

11. Voi primi alerte prin RO-Alert la cutremur?

Până în acest moment, nu există declarații oficiale despre folosirea și utilitatea aplicației RO-Alert pentru alerte de avertizare asupra cutremurelor. Sistemul RO-ALERTDetalii pe ro-alert.ro permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pe telefoanele mobile, pentru avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență. În prezent, sistemul va fi folosit în cazul unui cutremur doar pentru gestionarea situației de urgență după producerea acestuia, prin transmiterea unor informații de interes public.

12. Magnitudinea: care este diferența dintre un cutremur de 7 grade și unul de 6?

În funcție de energia eliberată, cutremurile sunt clasificate pe o scară a magnitudinii. Despre scara Richter se vorbește în orice discuție despre cutremure, dar este important de știut că cea mai precisă (și cea folosită de cercetători) este scara Mw(scara moment-magnitudine sau scara de magnitudine a momentului seismic). Ca și scara Richter, aceasta este o scară logaritmică, adică crește de zece ori de la o unitate la alta, dar este mai precisă în estimarea cutremurilor de magnitudine mare și nu are limitările scării Richter (legate de frecvențele și distanțele la care aceasta poate fi folosită în măsurători). La cutremurele de dimensiuni mici, sub 5 grade, cele două scări coincid, însă pentru cele mai mari scara Mw este preferată de seismologi.  

Pentru a înțelege ce înseamnă o scară logaritmică, trebuie să știi că un cutremur cu magnitudinea 5,4 este de 1.000 de ori mai „mic” decât un cutremur cu magnitudinea 7,4, cum a fost cel din 4 martie 1977, chiar dacă diferența dintre cele două este de două grade.Poți compara magnitudinile în raport cu energia eliberată aici: earthquake.usgs.orgi

https://mindcraftstories.ro/images/2022/04/Mindcraftstories_Marele-Cutremur-Bucuresti-Risc-Seismic-1940_01_Iosif-Berman-Wikimedia-Commons.jpg

Marele cutremur din anul 1940. Foto: Iosif Berman/Wikimedia Commons

13. Clădirea a mai trecut prin cutremure, deci rezistă?

Clădirile care au trecut prin mai multe cutremure ar putea avea nevoie de consolidări, nu există nicio garanție că pot duce un alt seism. Descărcarea energiei eliberate brusc produce slăbirea structurii, prin urmare, pe măsură ce supraviețuiește unui nou cutremur, clădirea va deveni din ce în ce mai instabilă. 

Dacă locuiești într-o clădire din București care a trecut prin mai multe cutremure de magnitudine ridicată, verifică harta cu imobilele identificate cu risc seismic. Disponibilă pe seismic-alert.ro Dacă blocul tău nu a fost expertizat, te sfătuim să iei tu inițiativa și să soliciți o analiză a clădirii la Primărie. Redacteză o cerere, apoi completează un formular-tip pe care îl vei obține de la Serviciul de Expertize şi evaluări ale Imobilelor.Modelul cererii poate fi accesat aici.

Chiar dacă te poți simți ușor neajutorat când te gândești la un cutremur, și nu la oricare, ci la Cel Mare, trebuie să înțelegi că aceste cutremure se produc în urma unui proces natural și inevitabil. România este situată într-o zonă agitată seismic, prin urmare, fiecare dintre noi trebuie să își asume o doză de responsabilitate în contextul prevenirii unui dezastru. Aparatul medical, infrastructura și capacitatea autorităților de a gestiona acest tip de criză vor fi suprasolicitate, astfel încât minimalizarea efectelor produse este un prim pas în a reacționa la un eveniment ce nu poate fi anticipat.

Simplul fapt că ești informat și acționezi cu acest set de soluții simple este un factor important în cazul unui cutremur, deoarece poți trece în linia salvatorilor din cea a celor salvați. 



Text de

Ana Mocanu

Studentă la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Intern la Funky Citizens, unde cochetează cu analize de bugete publice și Social Media. Îi place să lucreze în proiecte cu și pentru tineri.

MEDIU|CLIMATE 101

Schimbările climatice. Cum se manifestă și de ce ar trebui să-ți pese de asta?

De
Schimbările climatice sunt una dintre cele mai mari provocări din istoria omenirii.
SĂNĂTATE|HOT TAKE

Hepatita misterioasă a ajuns în România. Ce motive de îngrijorare există?

De
Hepatita de origini necunoscute manifestată în prezent la copii se transmite, cel mai probabil, prin contact, nu prin aer. Panica și automedicația nu ajută, regulile elementare de igienă, da. 
MEDIU|BIODIVERSITATE URBANĂ

Veverițele, micile acrobate roșcate de la oraș

De
Te-ai obișnuit cu prezența lor în zona rurală, dar și în orașele mari unde, de cele mai multe ori, împărțiți frățește o alună (de pădure).
MEDIU|HOT TAKE

Mihai Stoica, 2Celsius: „Războiul din Ucraina a creat o oportunitate pentru ameliorarea climatică”

De
În aprilie este sărbătorită Ziua Pământului. Mihai Stoica, specialist în politici de mediu, explică efectele schimbărilor climatului asupra vieții și biodiversității și felul în care războiul din Ucraina poate impulsiona activismul climatic.