Oceanul Atlantic se răcește cu o viteză record 7 min read
După o perioadă de recorduri ale temperaturilor maritime globale, Oceanul Atlantic se răcește acum la o viteză fără precedent. Fenomenul ar putea influența semnificativ tiparele meteorologice și afecta temperaturile și umiditatea peste tot în lume.
Anul 2024 a început cu temperaturi extrem de ridicate la suprafața mării în estul Atlanticului ecuatorial în perioada februarie-martie, când temperaturile au depășit 30 de grade Celsius.
Din iunie și până în august 2024, temperaturile din zona de sud a Atlanticului au înregistrat o scădere mai rapidă decât oricând de la începutul înregistrărilor din 1982. Această răcire neașteptată este considerată neobișnuită, deoarece alizeele puternice, care de obicei ar fi declanșat o astfel de scădere a temperaturilor, nu s-au manifestat. Analizele efectuate până în prezent nu au identificat un mecanism clar care să explice // „The Atlantic is cooling at record speed and nobody knows why”, newscientist.com //
Vara asta, temperaturile de la suprafața mării din Atlanticul ecuatorial central au fost cu 0,5-1,0 grade Celsius mai scăzute decât media pentru această perioadă a anului, un fenomen care, dacă se menține, va fi declarat oficial drept un episod de Atlantic Niña.
// „Atlantic Niña on the verge of developing. Here’s why we should pay attention”, climate.gov // reprezintă faza rece a unui tipar climatic natural numit „modul zonal atlantic”, care, similar cu ENSO (Oscilația Sudică El Niño), oscilează între faze reci și calde la fiecare câțiva ani.
În același timp, în Pacific, are loc o tranziție de la condițiile calde ale fenomenului El Niño la condițiile mai reci ale La Niña, fapt ce complică și mai mult tiparele meteorologice globale.
Deși La Niña din Pacific este asociată de obicei cu vreme uscată în vestul Statelor Unite și umedă în Africa de Est, Atlantic Niña poate avea efecte contrare, cum ar fi reducerea precipitațiilor în // O amplă zonă de tranziție, de la deșertul Sahara la regiunea de savană Sudan. // și creșterea lor în anumite părți ale Braziliei.
Aceste două tipuri de La Niña ar putea avea și un impact mixt asupra sezonului de uragane din Atlantic. În mod normal, La Niña din Pacific crește probabilitatea formării uraganelor în Atlantic, dar Atlantic Niña ar putea diminua anumite condiții necesare formării acestora, cum ar fi activitatea undelor atmosferice.
Există și speculații că Atlantic Niña ar putea întârzia dezvoltarea La Niña în Pacific, ceea ce ar putea influența efectele de răcire la nivel global. Pe măsură ce aceste fenomene continuă să se dezvolte, cercetătorii monitorizează îndeaproape modul în care schimbările survenite în Atlantic și Pacific vor influența clima globală, având în vedere că astfel de evenimente pot avea consecințe semnificative asupra tiparelor meteorologice și asupra frecvenței și intensității fenomenelor extreme, cum ar fi uraganele.
Fenomenul La Niña poate influența inclusiv clima din România, deși efectele sale nu sunt la fel de directe sau intense ca în alte părți ale lumii. În general, La Niña tinde să provoace anomalii climatice care se pot manifesta diferit în funcție de regiune.
La Niña este asociată adesea cu un transport mai mare de aer rece dinspre nord către Europa, ceea ce poate duce la ierni mai reci decât media în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România. De asemenea, pot crește precipitațiile, ceea ce înseamnă ninsori mai abundente în timpul iernii.
Pe lângă iernile mai reci, La Niña poate contribui la o variabilitate mai mare a vremii, cu alternanțe frecvente între perioade de frig intens și zile mai blânde.
La Niña poate influența modelele de presiune atmosferică, care ar putea duce la veri mai răcoroase sau la secete în anumite perioade în 2025, deși aceste efecte sunt mai puțin predictibile și mai dependente de alți factori regionali.