Peste 10.000 de urși în România. Recensământul urșilor deschide ușa intervenției directe9 min read

După trei ani și peste 24.000 de probe ADN, recensământul oficial al urșilor a fost finalizat. Studiul e deja controversat – de la numărul estimat de urși până la metodologia folosită și comisia de validare. Cu toate acestea, ministrul Mediului anunță o schimbare de direcție: urmează măsuri rapide, fără etape graduale.

România are, oficial, între 10.419 și 12.770 de urși bruni, conform unui studiu genetic// „Rezultate preliminare privind populația de urs brun din România”, mmediu.ro // realizat în perioada 2022-2025 de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, sub coordonarea Ministerului Mediului. Cercetarea a costat 53,5 milioane de lei din fonduri europene și este prima de acest tip derulată la scară națională.

Echipele din teren au colectat peste 24.000 de probe biologice (fecale și fire de păr) din 25 de județe. Analizele genetice au identificat un număr minim de 10.419 exemplare unice de urs brun. Estimarea maximă merge până la 12.770. Oficialii vorbesc despre un grad de încredere de 95%.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că „avem în sfârșit o imagine clară a populației de urs”,// „«Recensământul» urșilor din România. Ce dezvăluie cel mai recent studiu al Ministerului Mediului”, digi24.ro // și a subliniat că este „un moment istoric” în gestionarea faunei mari. Dar tot el a transmis un mesaj care a inflamat spiritele: statul vrea să elimine etapele graduale de intervenție în cazul aparițiilor de urși în localități. Cu alte cuvinte, s-ar putea trece direct la împușcare, fără ca relocarea sau alungarea să mai fie obligatorii.// „«Recensământul urșilor» s-a încheiat după trei ani. «Suntem obligați să venim cu măsuri», spune ministrul Fechet. Ce arată datele”, hotnews.ro // 

Fechet susține că în prezent, primarii sunt „legați de mâini” de birocrație și comisii care cer semnături pe hârtie „ca în urmă cu 100 de ani”. De aceea, ministrul anunță modificarea legislației primare, astfel încât deciziile să poată fi luate rapid, „chiar și prin WhatsApp”.

Ministrul a invocat și cifrele noului recensământ pentru a justifica măsurile. Potrivit acestuia, România are cea mai mare populație de urs brun din Europa, în condițiile în care „efectivul optim” ar fi de 4.000 de exemplare – o cifră care circulă din anul 2002 și care nu are un studiu public cunoscut în spate.

CITEȘTE ȘI: O nouă lege dublează numărul urșilor împușcați în România. Este o soluție pentru siguranță sau un cadou pentru vânători? 

Dincolo de triumfalismul comunicării oficiale, studiul ridică multe semne de întrebare. Critici din societatea civilă și din zona academică au semnalat probleme de logică statistică, lipsă de transparență și implicarea disproporționată a unor entități din zona vânătorii în procesul de validare a rezultatelor.

Un prim punct sensibil potrivit WWF,// „Mult așteptatul studiu genetic la urs dă cu virgulă?”, wwf.ro // este rata extrem de mare a identificării urșilor unici. În 2023, din aproximativ 8.000 de probe analizate, s-au identificat 3.000 de urși, adică unul la fiecare a treia probă – un raport normal în faza inițială a unui studiu genetic. Însă, pentru ca în restul de 16.000 de probe să fie descoperiți încă 9.000 de indivizi unici (pentru a ajunge la totalul de peste 12.000), rata de identificare ar fi trebuit să crească artificial. Or, în realitate, ea scade pe măsură ce cresc recapturile.

Altfel spus, studiul pare să fi produs mai mulți urși spre final decât la început, ceea ce contrazice logica oricărui studiu genetic de acest tip.

Un alt semn de întrebare este legat de durata neobișnuit de lungă a colectării. În general, astfel de campanii se desfășoară pe parcursul unui sezon (primăvară-toamnă). În acest caz, probele au fost strânse pe o perioadă de trei ani, timp în care unele exemplare identificate ar fi putut să moară (din cauze naturale, accidente sau braconaj) – dar să figureze totuși în numărul final.

Au fost ridicate semne de întrebare și în privința comisiei care a validat rezultatele studiului. Nu există, deocamdată, informații publice detaliate despre componența acesteia, însă mai multe voci din societatea civilă atrag atenția asupra lipsei de transparență și a necesității implicării unor specialiști din domeniul conservării – ecologiști, biologi independenți, reprezentanți ai Academiei sau ai parcurilor naționale.

Ministrul Mediului a anunțat că va propune modificări legislative care vor permite intervenții mai rapide, inclusiv letale, în cazul urșilor care intră în localități. Primarii vor putea decide singuri dacă un exemplar trebuie împușcat, fără să mai fie nevoie de parcurgerea etapelor actuale.

Tot Fechet a precizat că anul trecut au fost extrase 381 de exemplare, dintre care 55% erau trofee cu medalie de aur – ceea ce ridică semne de întrebare și despre modul în care se definește un „urs problemă”.

În paralel, soluții alternative există și funcționează. În Băile Tușnad, autoritățile locale au reușit, alături de WWF și alți parteneri, să reducă semnificativ conflictele cu urșii prin garduri electrice, tomberoane anti-urs, echipe de intervenție eficiente și monitorizare GPS.

Aceste bune practici ar putea fi replicate și în alte zone, cu o condiție: voință politică reală și evitarea soluțiilor grăbite, dictate de presiuni locale sau interese economice.