Populațiile de animale sălbatice au scăzut cu 73% în 50 de ani10 min read

Populațiile de animale sălbatice au scăzut dramatic, cu 73% în ultimele cinci decenii, iar în unele regiuni declinul a ajuns la 95%. Fără acțiuni urgente, se vor atinge puncte critice ireversibile, arată cel mai recent raport WWF.

Populațiile de animale sălbatice la nivel global au scăzut cu o medie de 73% în ultimii 50 de ani, conform unei noi evaluări științifice, în contextul în care activitățile umane continuă să împingă ecosistemele aproape de colaps, potrivit raportului bienal Living Planet al WWF// Citește raportul complet aici: wwf.ro // și Societății Zoologice din Londra (ZSL). Ajuns la a 15-a ediție, studiul reprezintă o analiză cuprinzătoare a tendințelor în biodiversitatea globală și a sănătății planetei.

Potrivit rezultatelor, America Latină și Caraibele au înregistrat cele mai severe scăderi, cu o reducere de 95%, urmate de Africa, unde declinul a fost de 76%. În Asia și Pacific, scăderea a ajuns la 60%, în timp ce Europa și America de Nord au avut scăderi mai moderate, de 35% și 39% din 1970 până în prezent. 

Cu toate acestea, există șanse de redresare, dacă se vor lua măsuri eficiente până în 2030. Perioada următoare – mai precis, următorii cinci ani –, va fi esențială pentru protejarea vieții pe Pământ.

Planeta atinge cel mai avansat nivel de degradare din epoca Antropocenului, cu o scădere de 73% a populațiilor de specii sălbatice în ultimii 50 de ani. Se vorbește despre începutul celei de-a șasea extincții în masă, de data aceasta cauzată de activitatea umană. În acest context, următorii cinci ani vor fi esențiali pentru viitorul vieții pe Pământ, în funcție de deciziile globale luate, subliniază experții WWF.

În România, utilizarea excesivă a pesticidelor, agricultura intensivă, braconajul, tăierile ilegale și poluarea cu plastic, alături de dezvoltarea infrastructurii fără a ține cont de impactul pe termen lung asupra mediului, afectează grav speciile și ecosistemele. Recenta lege care permite vânătoarea la trofeu a urșilor, ignorând recomandările științifice, aduce un prejudiciu suplimentar mediului.

CITEȘTE ȘI: O nouă lege dublează numărul urșilor împușcați în România. Este o soluție pentru siguranță sau un cadou pentru vânători? 

Defrișările la nivel global au crescut în 2023, în ciuda promisiunilor de a le opri până la finalul deceniului. În România, eforturile vizează păstrarea Zonelor cu Valori Ridicate de Conservare,// Mai multe despre clasificarea lor, aici: certificareforestiera.ro // iar țara s-a angajat să protejeze 10% din pădurile existente, procesul de identificare fiind în desfășurare. WWF sprijină o reformă reală în combaterea exploatărilor ilegale și utilizarea sustenabilă a lemnului, contribuind la noul Cod Silvic, aflat în dezbatere.

În ultimul secol, îndiguirile și drenajele au distrus 85% din lunca și o treime din Delta Dunării. Aceste intervenții, agravate de schimbările climatice, au dus la inundații mai grave, secete intense și deșertificare, și au afectat comunitățile dunărene.

Tendințele populațiilor de animale sălbatice reflectate de Indicele Planeta Vie (LPI) includ un declin de 57% al numărului de femele reproducătoare din specia țestoasei cioc de șoim care au cuibărit pe Insula Milman, Australia, între 1990 și 2018. Populația de delfini de Amazon (Boto) a scăzut cu 65%, iar populația de delfini Tucuxi, o specie mai mică, a scăzut cu 75% între 1994 și 2016 în rezervația Mamirauá din Brazilia. Anul trecut, peste 330 de delfini de apă dulce au murit în doar două lacuri, în timpul unei perioade de căldură extremă și secetă.

În România, prin lucrări de reconstrucție ecologică, dialog cu actorii locali, ascultarea experților și oprirea proiectelor hidroenergetice care distrug râurile, autoritățile pot restaura apa și viața în zonele de luncă și Delta Dunării.

Pe Dunăre, proiectele mari de infrastructură amenință echilibrul ecosistemului și pun în pericol eforturile WWF România de a reface populațiile de sturioni. Organizația plănuiește să elibereze 900.000 de pui de sturioni în următorii patru ani.

Indicele Planeta Vie, calculat de Societatea Zoologică din Londra, arată un declin major al populațiilor de animale sălbatice între 1970 și 2020, pe baza a aproape 35.000 de tendințe. Populațiile de apă dulce au scăzut cel mai mult (-85%), urmate de cele terestre (-69%) și marine (-56%), indicând riscul crescut de extincție și degradare a ecosistemelor.

Degradarea ecosistemelor reduce sau chiar elimină beneficiile vitale pe care le oferă, precum aer curat, apă potabilă și soluri fertile. Când impacturile ating un prag critic, schimbările devin bruște și ireversibile. Probleme precum distrugerea pădurii amazoniene și moartea recifelor de corali pot avea consecințe globale și deteriora condițiile de hrană și trai.

Sistemele energetice și producția de alimente sunt principalii factori ai schimbărilor climatice și pierderii biodiversității. Combustibilii fosili generează aproximativ 70% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar producția de alimente este responsabilă pentru pierderea habitatelor, folosind 70% din resursele de apă și contribuind cu peste un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, conform Indicelui Planeta Vie 2024.

Soluțiile bazate pe natură folosesc ecosistemele pentru a combate problemele majore, inclusiv schimbările climatice. Agricultura regenerativă și refacerea pădurilor, zonelor umede și mangrovelor// Formație vegetală tropicală alcătuită din arbori și arbuști, caracteristică țărmurilor maritime mlăștinoase, inundate în timpul fluxului. // ajută la stocarea carbonului, îmbunătățirea calității apei și aerului, securitatea alimentară și protecția împotriva inundațiilor.

În 2025, țările trebuie să-și actualizeze planurile climatice conform Acordului de la Paris, iar la COP29 din Azerbaidjan,// Site oficial: cop29.az // care va avea loc în noiembrie, se așteaptă un nou acord de finanțare pentru schimbările climatice.

Țările UE trebuie să prezinte un plan energetic și climatic pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030.// Mai multe, aici: consilium.europa.eu // Deși termenul a fost 30 iunie 2024, România nu a finalizat încă acest plan.