Raport: Gazele cu efect de seră au atins niveluri record în 20238 min read

Poluanții din atmosferă care încălzesc planeta au atins un record în 2023, spune Organizația Meteorologică Mondială. Dioxidul de carbon se acumulează mai rapid ca niciodată, cu o creștere de peste 10% în două decenii.

Pe parcursul anului 2023, emisiile de CO₂ din incendiile de vegetație, scăderea capacității pădurilor de a absorbi carbonul și emisiile constante de CO₂ din arderea combustibililor fosili au dus la o creștere suplimentară a concentrației de gaze cu efect de seră, aflată deja la niveluri record, arată Greenhouse Gas Bulletin, raportul anual al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).// „Greenhouse gas concntrations surge again to new record in 2023”, wmo.int // 

Anul trecut, concentrațiile medii globale au ajuns la 420 de părți pe milion (ppm) pentru dioxidul de carbon, 1.934 de părți pe miliard (ppb) pentru metan și 336,9 ppb pentru protoxid de azot. Asta înseamnă că aceste niveluri sunt de 1,5 până la 2,5 ori mai mari decât în perioada preindustrială (înainte de 1750). Aceste date sunt obținute din măsurători pe termen lung, realizate în stațiile de monitorizare din rețeaua Global Atmosphere Watch.

Creșterea anuală a fost de 2,3 ppm, a douăsprezecea consecutivă de peste 2 ppm. Au fost însă ani când s-au înregistrat chiar și o creștere de 2,8 ppm. În total, în ultimele două decenii, concentrația de dioxid de carbon a crescut cu peste 10%. Aproximativ jumătate din emisiile de CO₂ rămân în atmosferă și contribuie semnificativ la încălzirea globală.

„Încă un an, încă un record. Ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru decidenți. Suntem clar departe de obiectivul Acordului de la Paris, de a limita încălzirea globală la mult sub 2°C și de a ținti 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Acestea nu sunt doar statistici. Fiecare milionime de CO₂ și fiecare fracțiune de grad în plus are un impact real asupra vieților noastre și asupra planetei”, a declarat Celeste Saulo, secretarul general al OMM.

Nu doar dioxidul de carbon e o problemă. Metanul, al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră,// Aproximativ 40% din metanul emis provine din surse naturale, cum ar fi mlaștinile, iar restul de 60% are origine antropogenă, din activități precum creșterea animalelor rumegătoare, agricultura (în special cultivarea orezului), exploatarea combustibililor fosili și arderea deșeurilor. // rămâne în atmosferă în jur de un deceniu și contribuie cu 16% la efectul de încălzire al gazelor de lungă durată. 

În 2023, creșterea concentrației de metan a fost mai mică decât în 2022, dar rămâne la un nivel record pentru ultimii cinci ani. Analizele detaliate indică o creștere a emisiilor din surse precum zonele umede și agricultura. Asta reflectă, probabil, un efect de feedback climatic în care încălzirea contribuie la intensificarea emisiilor de gaze cu efect de seră din sistemele naturale.

Protoxidul de azot (N₂O) este al treilea gaz ca impact asupra încălzirii globale// Aproximativ 60% din N₂O provine din surse naturale, precum oceanele și solurile, iar 40% din activități umane, cum ar fi utilizarea îngrășămintelor chimice și procese industriale. // și afectează și stratul de ozon. Deși creșterea N₂O din 2023 a fost mai mică decât în anul precedent, care a avut cea mai mare creștere înregistrată, nivelurile de N₂O rămân ridicate.

Raportul anual al OMM atrage atenția asupra existenței unui cerc vicios în care variabilitatea naturală a climei și schimbările climatice pot determina ecosistemele să devină surse de gaze cu efect de seră în loc să le absoarbă. 

Anul 2023, marcat de fenomenul El Niño, a dus la creșterea nivelurilor de gaze cu efect de seră, deoarece vegetația uscată și incendiile de pădure reduc capacitatea ecosistemelor de a absorbi carbon. Emisiile globale de carbon din incendii au fost cu 16% mai mari decât media. Canada a avut cel mai grav sezon de incendii din istoria sa, iar Australia s-a confruntat cu cea mai severă secetă din august până în octombrie, ceea ce a dus la incendii extinse în mai multe zone.

Între 1990 și 2023, emisiile de gaze cu efect de seră de lungă durată au crescut cu 51,5%. Dioxidul de carbon este responsabil pentru aproximativ 81% din această creștere, conform Indexului Anual al Gazelor cu Efect de Seră al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA). Pe măsură ce emisiile continuă, gazele cu efect de seră se acumulează în atmosferă și duc la creșterea temperaturilor globale. Deoarece CO₂ rămâne mult timp în atmosferă, nivelul actual al temperaturii se va menține timp de decenii, chiar dacă emisiile vor fi reduse rapid la zero.

Ultima perioadă din istoria Pământului în care concentrația de CO₂ a fost comparabilă cu cea de acum datează de acum 3-5 milioane de ani, când temperatura medie globală era cu 2-3°C mai mare, iar nivelul mării era cu 10-20 metri mai ridicat decât în prezent.