Ukrinform/NurPhoto via Getty Images

Războiul Rusiei în Ucraina accelerează criza climatică7 min read

De Adriana Moscu 14.06.2024

Numai în primii doi ani, costul climatic al războiului provocat de ruși în Ucraina depășește emisiile anuale cumulate generate de 175 de țări, se arată într-un nou raport.

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din conflictul armat dintre  Rusia și Ucraina sunt uriașe. Sunt rezultatele celei mai cuprinzătoare analize de până acum a impactului climatic generat de războiul izbucnit în urmă cu peste doi ani între cele două țări.

Raportul, care încearcă să cuantifice amprenta de carbon a războiului, a fost elaborat în colaborare cu Ministerul ucrainean al Mediului și cu cercetători în domeniul climei din Ucraina și din alte țări.

Potrivit noului raport,// „Climate damage caused by russian war in Ukraine in 24 months”, en.ecoaction.org.ua // realizat de Inițiativa pentru Contabilizarea Gazelor cu Efect de Seră ale Războiului (IGGAW) – un grup de cercetare parțial finanțat de guvernele Germaniei și Suediei, și de Fundația Europeană pentru Climă – Federația Rusă ar putea plăti 32 miliarde de dolari pentru reparații legat de daune climatice, rezultate în urma primelor 24 de luni de război.

Astfel, războiul Rusiei împotriva Ucrainei ar fi generat emisii de gaze cu efect de seră mai mari decât cele produse într-un an de 175 de țări, accentuând criza climatică globală. 

Și Adunarea Generală a ONU a declarat că Rusia ar trebui să despăgubească Ucraina pentru război, ceea ce a determinat Consiliul Europei să stabilească un registru al pagubelor,// „Register of Damage for Ukraine”, coe.int // care va include emisiile climatice. Activele rusești înghețate ar putea fi folosite pentru a achita costurile. Estimarea privind despăgubirile se bazează pe un studiu recent// „Comprehensive evidence implies a higher social cost of CO2”, nature.com // care a calculat costul social al carbonului la 185 de dolari pentru fiecare tonă de emisii de gaze cu efect de seră.

Emisiile sunt rezultatul direct al conflictelor, incendiilor de vegetație, zborurilor redirecționate, migrației forțate și atacurilor asupra infrastructurii de combustibili fosili. Acestea includ dioxid de carbon, oxid de azot și hexafluorură de sulf (SF6), cel mai potent dintre gazele cu efect de seră, fiind echivalente cu utilizarea a 90 milioane de mașini pe benzină timp de un an.

Raportul a mai relevat că doar consumul de carburant pentru deplasarea trupelor rusești generează 35 de milioane de tone de dioxid de carbon, reprezentând 20% din totalul emisiilor. Războiul a crescut semnificativ frecvența incendiilor de vegetație în zonele afectate. Se estimează că un milion de hectare de teren au fost distruse de 27.000 de incendii legate de conflict, cauzând daune atmosferice echivalente cu 23 de milioane de tone de dioxid de carbon.

Reparația și reconstrucția clădirilor și infrastructurii avariate din Ucraina va contribui cu aproximativ o treime din emisiile totale.

De-a lungul vremii, în diferite context istorice, guvernele lumii au evaluat superficial impactul climatic al războaielor și al industriei militare, în general. Datele oficiale sunt extrem de lacunare sau inexistente din cauza secretului militar, iar accesul cercetătorilor pe front este limitat. Costul economic al gazelor cu efect de seră, care va avea consecințe globale, este și mai vag și mai puțin înțeles.

„Rusia provoacă daune atât Ucrainei, cât și climei noastre. Acest «carbon al conflictului» este considerabil și va fi resimțit la nivel global. Federația Rusă ar trebui să plătească pentru acest lucru, o datorie pe care o are față de Ucraina și față de țările din sudul global care vor suferi cel mai mult din cauza daunelor climatice”, a declarat Lennard de Klerk, autorul principal al raportului IGGAW. 

Războiul a provocat moartea a zeci de mii de persoane și strămutarea a milioane, dar a cauzat și daune ecologice vaste, transformându-se în cel mai mare conflict terestru din Europa din ultimele opt decenii. Conform unei estimări din 2022 realizate de experți internaționali, armatele din întreaga lume, care se numără printre cei mai mari consumatori de combustibil, sunt responsabile pentru 5,5%// „Insight: World’s war on greenhouse gas emissions has a military blind spot”, reuters.com // din emisiile globale de gaze cu efect de seră.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.


MEDIU|FYI

Furtuni, secetă, valuri de căldură. Fenomenele extreme domină Planeta și în 2025

De
Trei noi analize științifice fac portretul unei lumi tot mai afectate de schimbările climatice severe. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Oase cu urme de tăieturi vechi de 1,95 milioane de ani, descoperite în România

De
Urme fine lăsate de unelte de piatră pe oase de animale descoperite în Oltenia arată că strămoșii omului erau în România acum aproape 2 milioane de ani. E cea mai veche dovadă clară din Eurasia. 
MEDIU|FYI

În timp ce Parisul închide străzile pentru mașini, Bucureștiul rămâne printre cele mai poluate capitale din UE

De
În ultimii 20 de ani, Parisul a trecut printr-un proces amplu de transformare urbană. Administrația locală a eliminat aproximativ 50.000 de locuri de parcare, a restricționat traficul auto și a investit în extinderea pistelor pentru biciclete și a spațiilor verzi. 
MEDIU|FYI

Peste 10.000 de urși în România. Recensământul urșilor deschide ușa intervenției directe

De
După trei ani și peste 24.000 de probe ADN, recensământul oficial al urșilor a fost finalizat. Studiul e deja controversat – de la numărul estimat de urși până la metodologia folosită și comisia de validare. Cu toate acestea, ministrul Mediului anunță o schimbare de direcție: urmează măsuri rapide, fără etape graduale.