Getty Images

Reactoare modulare mici pentru țări medii22 min read

De Mihnea Dumitru 24.11.2021

România ar putea deveni prima țară în care se vor construi reactoare nucleare de mici dimensiuni bazate pe tehnologia SMR. 

La cel mai recent summit global pentru climă al Organizației Națiunilor Unite, COP26, oficialii români au anunțat instalarea primei centrale cu tehnologie SMR (reactor modular de mici dimensiuni) în țară, până în 2027, ca rezultat al colaborării dintre Nuclearelectrica și firma americană NuScale Power.„Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat un acord pentru reactoare modulare care vor ajuta la eliminarea cărbunelui până în 2032”, digi24.ro  

CITEȘTE ȘI: La COP26, liderii planetei promit că opresc încălzirea globală. Realitatea e mult mai călâie

Vestea nu e neapărat surprinzătoare. În 2019, Nuclearelectrica și NuScale semnaseră un memorandum pentru a explora tehnologia SMR în România. În ianuarie 2021, Nuclearelectrica a primit o subvenție nerambursabilă de 1,28 milioane de dolari de la Agenția de Comerț și Dezvoltare a SUA pentru a identifica potențiale locații din România care să găzduiască SMR-uri.„NuScale SMR planned for Romania”, world-nuclear-news.org 

Ambasada SUA mai citează o sumă de două milioane de dolari, în asistența tehnică, pentru ca România să fie baza unui centru educațional și de formare SMR în regiune.„U.S.-Romania Cooperation on Small Modular Reactors (Fact Sheet)”, ro.usembassy.gov 

https://mindcraftstories.ro/images/2021/11/Mindcraftstories_Reactoare-modulare-mici-Energie-nucleara-NuScale-Nuclearelectrica-Tehnologie-SMR_NuScale-Power-Flickr.jpg

Așa ar putea arăta noua centrală nucleară din România bazată pe tehnologia SMR. Foto: Flickr

Utilizarea tehnologiei SMR promite un salt în producția de energie națională care nu provine din surse carbonice. O parte din producția pe bază de cărbune din România va fi astfel transferată, conform unor ținte ample care vizează decarbonizarea emisiilor, pe noua tehnologie. 

În același timp, în Europa se duc dezbateri ample legate de cât de verde este, în fapt, energia nucleară și criticii programului SMR sugerează că tehnologia nu este încă destul de testată, ba chiar că implementarea tehnologiei România reprezintă testul în sine.   

Vin americanii

NuScale a pornit în anul 2000 cu finanțarea Departamentului Energiei (DOE) din SUA. Mulți ani mai târziu, Administrația Trump a aprobat 1,35 miliarde de dolari pentru proiect, pe o perioadă de zece ani, finanțare care depinde de aprobarea anuală a Congresului.„Shut U.S. coal plants seen as potential sites for small reactors”, reuters.com 

NuScale Power este deținută de Fluor Corporation, o firmă globală de construcții și servicii de mentenanță,Site oficial: fluor.com specializată, printre altele, în construcția și suportul centralelor nucleare. John L. Hopkins,  CEO-ul firmei, a fost, în trecut, și CEO al Fluor, dar și membru al Comitetului consultativ pentru energie nucleară (NEAC) al DOE. 

Recent, Fluor a anunțat colaborarea cu autoritățile din Bulgaria pe tema energiei nucleareFluor to Collaborate with Bulgarian Energy Holding for Potential New Nuclear Power Units”, businesswire.com și cu cele din Ucraina pentru tehnologia SMR, prin NuScale,„NuScale teams up with Prodigy and Kinectrics for MPS deployment”, world-nuclear-news.org un semn clar că interesul pentru Estul Europei trece dincolo de granițele României.

Tehnologia SMR nu este neapărat nouă. Având la bază reactoarele submarinelor nucleare„Small scale nuclear to get green light this week”, bbc.com SMR este, precum indică numele său, portabilă și modulară, în măsura în care poți transporta 600 de tone de echipamente oriunde e nevoie de ele. Rușii, de exemplu, au o tehnologie similară pe nava-centrală Akademik Lomonosov, lansată în 2010 și capabilă să livreze curent unui oraș de mici dimensiuni.A Nuclear-Powered Shower? Russia Tests a Climate Innovation.”, nytimes.com  

De fapt, sunt cel puțin șaptezeci de proiecte în dezvoltare, la nivel mondial, bazate pe tehnologia aceasta sau unele asemănătoare, conform IAEA.„Advances in Small Modular Reactor Technology Developments ”, iaea.org (PDF)

Reactorul propus de NuScale este extrem de mic, în comparație cu centralele obișnuite. Produce 60 de megawați. Cu totul, structura are 2,7 metri diametru, 20 de metri înălțime și o greutate de 590 de tone. Funcționează cu uraniu 235 și este alimentat o dată la doi ani. Reactorul NuScale folosește tehnologii de răcire similare cu cele ale centralelor convenționale. Este plasat într-un fel de piscină acoperită, pentru a contracara efectele cutremurelor și, cel puțin teoretic, se poate răci singur, în caz de avarie.Detalii pe wikipedia.org 

https://mindcraftstories.ro/images/2021/11/Mindcraftstories_Reactoare-modulare-mici-Energie-nucleara-NuScale-Nuclearelectrica-Tehnologie-SMR_Bogdan-Wikimedia-Commons.jpg

Centrala nucleară de la Cernavodă, în prezent. Foto: Wikimedia Commons

Avem centrală nucleară și acasă

România produce deja o cantitate semnificativă de energie nucleară. Cele două reactoare de la Cernavodă, care folosesc tehnologia Candu, destul de învechită tehnologic, produc împreună un maximum de 1.300 MW – aproximativ 20% din nevoile României. Modernizarea acestora se va face în colaborare cu sud-coreenii, conform unui plan din 2019. Asta după ce, inițial, China semnase un contract pentru construirea a două reactoare noi, la Cernavodă, în 2014.„China signs Candu deals with Romania and Argentina”​, world-nuclear-news.org 

În 2020, România a renunțat, însă, la proiect, urmând doar să caute mentenanță pentru cele două reactoare existente.„Romania cancels China deal on Cernavoda but proceeds with life extension”, neimagazine.com Conform Nuclear Engineering, Ramona Mănescu, pe atunci la conducerea Ministerului Energiei, a declarat pentru un forum de la Bruxelles că scopul este de a renova Cernavodă 1, dar că, dincolo de 2030, România ia în considerare reactoarele noii generații IV, inclusiv reactoare modulare mici.

Tehnologia SRM pare ideală pentru țările aflate în dezvoltare, precum România. Modularitatea centralelor este, poate, cel mai important beneficiu. Ele pot fi instalate „în serie”, în funcție de nevoile comunităților pe care le deservesc. Un reactor SRM ar putea deservi în jur de 50.000 de imobile. Tehnologia celor de la NuScale ar fi mai ieftină de produs și, implicit, de vândut pe piața liberă. 

Costul investițiilor variază, în funcție de surse. În cazul unui proiect din Utah, SUA ar avea costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru un singur SMR, conform Reuters.Shut U.S. coal plants seen as potential sites for small reactors”, reuters.com Din datele Departamentului de Stat, în România ar fi vorba de miliarde de dolari investiți pentru întreg proiectul, care presupune instalarea a șase module SMR. Acest efort de miliarde de dolari arată ingeniozitatea SUA, creează mii de locuri de muncă în ambele țări, consolidează securitatea energetică europeană, sprijină cele mai înalte standarde pentru siguranța nucleară, securitate și neproliferare și, important, abordează criza climatică cu energie curată.„U.S.-Romania Cooperation on Small Modular Reactors (Fact Sheet) ”, ro.usembassy.gov 

Conform Ambasadei SUA, Banca de Export Import a semnat un memorandum de înțelegere cu România, prin care țara noastră identifică opțiunile de utilizare a tehnologiei, într-o finanțare de până la șapte miliarde de dolari. Aceasta, în fapt, este un împrumut. Tot ambasada americană oferă costul de 3,5 miliarde de dolari pentru un gigawatt de energie produsă prin SMR, conform NuScale. 

Este interesant faptul că proiectul din SUA urmează să pornească la doi ani după cel din România, ceea ce ridică unele întrebări legitime legate de posibila folosire a României ca piață de testare. Trebuie, însă, menționat faptul că proiectul SMR a primit avizul tehnic al agenției americane de control în domeniul nuclear,„NRC Approves First U.S. Small Modular Reactor Design”, energy.gov în ciuda unor rezerve inițiale.„Smaller, cheaper reactor aims to revive nuclear industry, but design problems raise safety concerns”, science.org  

https://mindcraftstories.ro/images/2021/11/Mindcraftstories_Reactoare-modulare-mici-Energie-nucleara-NuScale-Nuclearelectrica-Tehnologie-SMR_ullstein-bild-via-Getty-Images.jpg

Conform unui raport, 27,6% din sursele energetice ale țării provin din energia hidroelectrică. Aici, hidrocentrala Porțile de Fier. Foto: Ullstein Bild/Getty Images

Atomii liberi ai patriei

Un studiu din 2021 arată că 65% dintre români consideră că țara are suficiente resurse energetice regenerabile. Conform Euractiv,„65% dintre cetățeni consideră că România are suficiente resurse energetice regenerabile”, euractiv.ro România ocupă locul al zecelea în Europa la consumul de energie verde și a atins anticipat, ba chiar a depășit cu cinci ani ținta stabilită de Uniunea Europeană pentru 2020 în ceea ce privește aportul energiei regenerabile. 

În același timp, atingerea țintelor europene privind reducerea emisiilor de carbon cu 55% până în 2030 necesită eforturi la nivel național. Sistemul energetic se bazează încă în mare măsură pe combustibilii fosili.

CITEȘTE ȘI: UE ne vrea verzi: Planul Fit for 55

În schimb, un alt studiu, din octombrie, realizat de YouGov pentru European Climate Foundation, a chestionat 502 români cu privire la construirea unei centrale nucleare (clasice) în comunitatea acestora.„Europeans support new wind and solar projects in their local area”, europeanclimate.org Doar 103 au susținut această idee, iar 333 s-au opus. 

Doar 13 țări din Uniunea Europeană dețin centrale nucleare clasice și realitatea este că acestea sunt mai degrabă închise. Pe de altă parte, producția europeană de energie verde din surse eoliene, solare și hidro a depășit-o, pentru prima dată, pe cea din surse fosile în 2020 (38%, față de 37%).„State of the Energy Union 2021: Renewables overtake fossil fuels as the EU’s main power source”, ec.europa.eu

Conform unui raport EY România,„Raport EY România: Energiile regenerabile pot accelera decarbonarea sectorului energetic din România, dar inițiativele publice trebuie să se sincronizeze cu intențiile de business”, ey.com în 2020, producția de energie electrică din România era în proporție de 12,4% energie eoliană și 3,4% din panouri solare fotovoltaice. Adăugând și energia hidroelectrică (27,6%), procentul de energie verde e semnificativ.

În contextul schimbărilor climatice, România vrea să își reducă emisiile de dioxid de carbon, dar și să beneficieze de economia verde emergentă. COP26 a cerut o reducere cu 45% a emisiilor carbonice până în 2030, la nivel global. Programele Uniunii Europene pe temă vizează reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor de carbon până în 2030 și ținta ambițioasă de neutralitate carbonică în 2050. Până și programul de redresare și reziliență al UE, implementat la noi drept Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), motivul principal al recentelor negocieri între partidele politice, vizează investiții serioase în energie verde, tocmai pentru a atinge cotele Fit for 55 și Green Deal.

România pare a considera că energia nucleară face parte din mixul de soluții necesar pentru a atinge aceste ținte ambițioase.

Aspecte legale și geostrategice

Alin Tănase, un activist pentru climă și energie la Greenpeace România, a declarat pentru Emerging Europe că România ar fi un test pentru o tehnologie care nu a fost, încă, acceptată de Uniunea Europeană.„Not yet approved by the EU, Romania looks to deploy US-made small nuclear reactors”, emerging-europe.com Are dreptate, însă Euratom, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, are studii în desfășurare pe temă, cu termen limită în 2023.„Towards European Licencing of Small Modular Reactors”, cordis.europa.eu Se poate presupune că până în 2027 licențierea tehnologiei și avizele vor fi obținute. În plus, Rolls Royce are în vedere dezvoltarea SMR și chiar a încercat o colaborare cu NuScale în trecut. Iar Marea Britanie, în ciuda Brexitului, are statut special în Euratom. 

Aspectele geostrategice sunt evidente, în cadrul Parteneriatului strategic cu SUA, dar valențele sunt importante și pozitive, în contextul incapacității de dezvoltare a producției energetice locale. Gazele naturale vor fi extrase din Marea Neagră abia din 2025, conform oficialilor români, la 13 ani după ce au fost descoperite.„Gazele zac nefolosite sub Marea Neagră şi UE ne strânge cu uşa, cât noi dăm din colţ în colţ”, spotmedia.ro Întârzirea, spun experții, se datorează legislației.„Gazele din Marea Neagră. Romgaz ia locul Exxon în proiectul de exploatare. Ne ajută?”, romania.europalibera.org Și, oricum, gazele naturale nu sunt o soluție, mai ales că vor fi taxate mai scump din 2030, într-o schemă complexă de taxare care ne vizează pe toți. 

Până să ajungem în 2030, prețurile la energie deja au explodat în toată Europa și nu dau semne că se vor opri,„Europe’s energy freakout”, politico.eu destul pentru ca mai multe state să ofere subsidii consumatorilor finali. 

CITEȘTE ȘI: De ce ne-am putea trezi cu facturi și mai mari la energie din primăvară?

Faptul că un partener strategic oferă României o soluție practică nu este de ignorat, în condițiile în care țara are o infrastructură energetică învechită și deloc pregătită pentru revoluția verde. În plus, România nu are un procent semnificativ din populație care să fie anti-energie nucleară sau activiști de mediu organizați care să protesteze în fața primei centrale NuScale sau să se lege în lanțuri de porțile de la Cernavodă. 

Singura problemă ar fi ca tehnologia să fie amplu testată și informațiile despre concluziile testelor să fie corect comunicate înainte să apese cineva butonul de pornire. 

 



Text de

Mihnea Dumitru

Analist politic și scriitor de SF-uri. Este specialist în imagine, auto-declarat „anticonsultant” politic prin presă. Are studii în Coreea de Sud, Canada, Marea Britanie și un doctorat în științe politice la Universitatea din București. S-a întors în țară în 2005.

MEDIU|HOT TAKE

La COP26, liderii planetei promit că opresc încălzirea globală. Realitatea e mult mai călâie

De
Planeta s-a încălzit deja cu mai bine de un grad și experții avertizează că, fără măsuri serioase și rapide, vom avea mult de suferit de pe urma încălzirii globale.
ȘTIINȚĂ|HOT TAKE

Am putea trăi în anul 12021 și istoria ar avea mai mult sens

De
Romanii nu numărau anii invers, totuși, istoria lucrează cu ani negativi. Un savant italian a propus, acum niște decenii, să schimbăm asta. Și are sens.
MEDIU|SOLUȚII

Agricultura neconvențională cucerește întâi supermarketurile

De
Frigiderele cu lumină colorată din zona de legume-fructe a hipermarketurilor au devenit prima interacțiune a populației cu o nouă formă de agricultură: microplante hrănitoare, crescute pe verticală, cu ajutorul luminii LED și a temperaturii controlate.
MEDIU|MY ANTIPA

Cine eşti tu, pisicuţă?

De
Există numeroase specii de feline sălbatice și, practic, toate, dacă sunt crescute de mici, sunt blânde și afectuoase față de îngrijitorul uman. Însă o singură specie a trecut pragul domesticirii și a devenit unul dintre cele mai populare animale de companie: binecunoscuta pisică de casă.