Reconstrucția trebuie să facă Ucraina independentă de combustibili fosili 16 min read

Recuperarea naturii apare tot mai des în discuțiile despre Ucraina post-război. Iryna Stavchuk, consilier în politici de mediu, explică ce ar trebui făcut pentru ca țara să fie pregătită pentru schimbările climatice.

Proiectul „Green Recovery”// Îl poți consulta aici: unece.org // este cadrul prin care Ucraina încearcă să transforme reconstrucția de după război într-o șansă de modernizare sustenabilă. Ideea centrală este ca infrastructura distrusă să nu fie refăcută „la fel ca înainte”, ci reproiectată pentru a fi rezilientă la schimbările climatice, eficientă energetic și aliniată la standardele europene. 

Asta înseamnă energie regenerabilă în locul combustibililor fosili, sisteme energetice descentralizate în locul celor centralizate și vulnerabile, orașe reconstruite pe principii de mobilitate modernă, eficiență, spații verzi și utilizare responsabilă a terenului. În egală măsură, „Green Recovery” include refacerea ecosistemelor, gestionarea siturilor contaminate, restaurarea naturii și protejarea biodiversității, elemente afectate masiv de război.

Planul are și o componentă industrială importantă: programe ONU și ale Băncii Mondiale care propun modernizarea industriei ucrainene prin tehnologii curate și decarbonizare. Toate acestea sunt dublate de cooperarea strânsă cu instituțiile financiare internaționale și cu Uniunea Europeană, care condiționează fondurile de criterii clare de mediu, transparență și bune practici de guvernanță. Cheia este implicarea comunităților locale, întărite de reforma de descentralizare: ele pot integra cerințele climatice direct în proiectele locale, ceea ce face ca tranziția verde să nu fie doar o politică națională, ci un proces distribuit și participativ.

Iryna Stavchuk// Mai multe despre ea, aici: en.wikipedia.org // este una dintre persoanele direct implicate în arhitectura acestui tip de reconstrucție. Ca fostă adjunctă în Ministerul Mediului, ea a lucrat pe integrare europeană și politici climatice exact în zonele care stau la baza „Green Recovery”: alinierea la standardele UE, evaluări de impact, planificare urbană și energetică, descentralizare și coordonare cu instituțiile internaționale. În prezent, la European Climate Foundation,// Link oficial: europeanclimate.org // contribuie la definirea direcțiilor strategice pentru o reconstrucție compatibilă cu obiectivele climatice. 

Iryna a studiat inginerie și monitorizare ecologică la Universitatea Politehnică din Kiev, iar apoi a urmat un program de politici de mediu în Suedia. În 2023, BBC a inclus-o în lista „100 Women”, alături de alte două ucrainence, un semn al influenței pe care o are în transformarea Ucrainei într-o țară mai verde și mai rezilientă.

„Ideea principală este să construim astfel încât, pe termen lung, Ucraina să nu mai depindă de combustibili fosili. Infrastructura și clădirile ridicate acum trebuie să respecte principiul ca, până la mijlocul secolului, țara să ajungă la emisii net zero. Obiectivul nu este simplu. Necesită competențe avansate, cunoștințe solide, planificare complexă și utilizarea unor tehnologii noi”, mi-a spus Iryna Stavchuk, invitată la Climate Change Summit 2025,// Site oficial: climatechange-summit.org // evenimentul organizat de Social Innovation Solutions// Site oficial: socialinnovationsolutions.org // și BRD Groupe Société Générale.// Site oficial: brd.ro //

Intersecția dintre reconstrucție, mediu și politici publice

„Un element esențial este funcționarea coerentă a întregului sistem. În Ucraina, direcția este structurată pe mai multe planuri. Primul ține de integrarea europeană. Nu suntem încă pe deplin acolo, procesul continuă și sunt multe lucruri de dezvoltat, dar aceasta este una dintre direcțiile clare care permit definirea criteriilor și a deciziilor strategice în diverse sectoare. Aici intră și felul în care sunt construite proiectele, evaluarea de impact asupra mediului și modul în care toate acestea sunt luate în calcul.

Reconstrucția Ucrainei se desfășoară în strânsă cooperare cu instituțiile financiare internaționale și cu Uniunea Europeană, iar prin acest cadru sunt aplicate o mare parte dintre criteriile și politicile necesare. Un alt aspect important este finanțarea. Statul are nevoie de instrumente financiare care să creeze un mediu favorabil transformării.”

Securitate și energie verde

„Acum situația este mult mai complicată, pentru că toate resursele merg către efortul de război. Municipalitățile au dificultăți, mediul de afaceri are dificultăți, totul este mult mai greu. Dacă întrebi oamenii ce așteaptă de la reconstrucție și de la stat, preocupările majore sunt securitatea, reducerea corupției și folosirea eficientă a resurselor, plus acces la oportunități economice. Pentru Ucraina, aceste așteptări nu diferă mult de cele din alte țări din Europa Centrală și de Est.

Când analizăm cum pot fi îndeplinite aceste așteptări, apar multe intersecții. De exemplu, securitatea are o componentă importantă legată de securitatea energetică – independența față de resurse controlate din exterior. Conflictul a arătat că un sistem energetic foarte centralizat nu este rezilient în fața unor crize precum cea actuală. De aceea, companiile, municipalitățile și gospodăriile dezvoltă soluții descentralizate bazate pe energie regenerabilă, pentru a-și asigura un nivel mai mare de siguranță energetică.”

Guvernanță și orașe sustenabile

„La fel, cererea publică legată de anticorupție și utilizarea eficientă a resurselor merge în direcția unui stat mai bine organizat, cu guvernanță mai bună și responsabilitate publică. Dacă se reconstruiește ceva și se investesc bani, oamenii vor ca proiectele să fie gândite pentru viitor: design mai bun, soluții moderne, infrastructură mai confortabilă pentru utilizatori. În acest punct se intersectează și politicile climatice, pentru că ele orientează aceste decizii către soluții durabile și reziliente.

Când vorbim despre orașe, cea mai bună calitate a vieții o găsești în orașele sustenabile. Dacă compari orașele europene, unde există transport public bun, eficiență energetică și multe spații verzi, cu orașe din Asia sau Statele Unite, construite după modele complet diferite, observi că acestea din urmă nu oferă un nivel de confort dorit de majoritatea oamenilor. Pentru a asigura o calitate reală a vieții, direcția corectă este dezvoltarea orașelor sustenabile și folosirea exemplelor, cunoștințelor și soluțiilor moderne disponibile la nivel global.”

Prioritățile pentru biodiversitate și restaurarea ecosistemelor

„Biodiversitatea și ecosistemele au fost afectate puternic de război. Multe zone împădurite au suferit distrugeri majore, iar în ultimii ani au existat incendii extinse. Numeroase parcuri naturale, situri Ramsar// Zone umede protejate prin Convenția Ramsar, un acord internațional semnat și de Ucraina // și alte zone cu valoare ecologică ridicată au fost grav deteriorate. În plus, din cauza restrângerii teritoriale, presiunea asupra zonelor naturale rămase este tot mai mare, pentru că terenul este necesar pentru reconstrucție și dezvoltare. Asta generează tensiuni între organizațiile de conservare și proiectele de dezvoltare.

Există și procese naturale de revenire. Unele terenuri care înainte erau agricole, industriale sau urbane par să fie lăsate înapoi naturii pentru mulți ani. Totuși, va fi nevoie și de programe dedicate pentru a restaura anumite ecosisteme.

Va fi o sarcină dificilă, pentru că restaurarea naturii concurează cu multe alte nevoi urgente ale țării: sociale, educaționale, medicale. E greu de argumentat prioritizarea ei în acest context. Totuși, în unele situații, natura se regenerează singură. De exemplu, în zona unde exista un mare rezervor de apă, înainte de distrugerea barajului, a apărut deja o pădure. În doar câțiva ani s-a format o întinsă zonă verde, un ecosistem complet nou, aflat acum în plină dezvoltare.”

Societatea civilă și planurile de reconstrucție

„Reforma de descentralizare a fost una dintre cele mai reușite după revoluția de pe Maidan, pentru că a schimbat fundamental modul în care funcționează statul. În locul unui model strict centralizat, în care taxele mergeau la centru și comunitățile așteptau redistribuire, autoritățile locale au început să păstreze mai multe resurse și să aibă capacitatea reală de a implementa proiecte. Acest proces a întărit municipalitățile și le-a dat un rol mult mai activ în dezvoltare.

Războiul a complicat situația, pentru că mare parte din resurse merg acum către necesități militare. Totuși, schimbarea rămâne fundamentală. Ce se întâmplă în municipalități rămâne important, pentru că aceste exemple pot fi replicate și integrate în politicile naționale. Societatea ucraineană funcționează oricum într-un mod foarte orizontal și descentralizat, iar la nivel local există un număr uriaș de inițiative active.

Comunitățile lucrează împreună cu organizațiile societății civile, iar colaborările sunt numeroase. Există și multe parteneriate cu municipalități și organizații internaționale, iar aceste relații generează schimbare, oferă exemple noi și introduc practici moderne. Pentru că multe municipalități se confruntă cu lipsă de competențe, lipsă de finanțare și lipsă de viziune, deschiderea lor către astfel de colaborări este foarte mare. Aceste parteneriate devin un motor esențial pentru idei noi, pentru dezvoltarea unor viziuni coerente și pentru comunicare directă între actorii locali. Nu mai există separarea de altădată – primarul într-o parte și societatea civilă în cealaltă. Acum lucrează împreună, concentrându-se pe proiecte concrete pentru comunități.”

Privind spre 2030, cum ar arăta o Ucraină verde?

„Succesul ar însemna transformarea reală a sectorului energetic. Deciziile în această direcție sunt deja în curs, iar dacă Ucraina folosește acest moment pentru a alege corect, dependența de combustibili fosili ar trebui eliminată. Energia ar trebui să provină, pe cât posibil, din surse regenerabile.

La fel de important este un sistem de transport care să nu blocheze țara într-un model bazat pe combustibili fosili. Aici intră și o revoluție în planificarea și reconstrucția orașelor: modul în care proiectăm și construim acum va stabili cum va arăta viitorul.”