Învingeți microbul! – jocul care îi învață pe tineri despre antibiotice14 min read

UE folosește jocuri video pentru a-i ajuta pe tineri să înțeleagă problema rezistenței antimicrobiene și cum pot contribui la combaterea acesteia.

Datele publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) cu ocazia Zilei Europene de Conștientizare a Antibioticelor, marcată pe 18 noiembrie, arată că, deși s-au făcut progrese în unele domenii, UE rămâne în urmă în atingerea obiectivelor pentru reducerea rezistenței antimicrobiene (RAM) până în 2030.

Anual, 1,3 milioane de oameni mor din cauza rezistenței organismului la medicamente antimicrobiene. UE intensifică eforturile de a informa publicul despre rezistența antimicrobiană.

Între 2019 și 2023, consumul de antibiotice în UE a crescut cu 1%, ceea ce înseamnă un pas înapoi față de obiectivul Consiliului Uniunii Europene, care prevede o reducere de 20% până în 2030. În aceeași perioadă, infecțiile cauzate de stafilococul auriu (Staphylococcus aureus)// Este un microorganism frecvent întâlnit, care poate trăi pe piele și pe mucoasele umane fără a cauza probleme, dar care, în anumite condiții, poate provoca infecții severe, cum ar fi infecții ale pielii, ale oaselor, pneumonii sau infecții sistemice (septicemii). // rezistent la meticilină// Un antibiotic din clasa penicilinelor. // au scăzut semnificativ, însă situația s-a agravat în alte zone critice. 

Incidența infecțiilor grave provocate de Klebsiella pneumoniae// Klebsiella pneumoniae este o bacterie care trăiește în mod normal în intestin, dar care poate provoca infecții grave, precum pneumonie, infecții urinare sau septicemie, mai ales la persoanele spitalizate sau cu imunitatea slăbită. // rezistentă la carbapeneme (o clasă de antibiotice puternice, utilizate pentru tratarea infecțiilor bacteriene grave, mai ales atunci când alte antibiotice nu mai sunt eficiente) a crescut cu aproape 60%. 

Această evoluție reprezintă o problemă gravă pentru pacienții din spitalele Uniunii Europene, deoarece opțiunile de tratament pentru astfel de infecții sunt foarte limitate, ceea ce face ca gestionarea lor să fie extrem de dificilă.

Uniunea Europeană are nevoie de o colaborare urgentă între statele membre pentru a preveni rezistența antimicrobiană, care amenință sistemele de sănătate, a subliniat Dr. Pamela Rendi-Wagner, directoarea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), într-un comunicat de presă. Acest efort comun este esențial pentru a proteja pacienții și pentru ca antibioticele să fie eficiente și în viitor.

Pentru a atrage atenția asupra pericolului rezistenței antimicrobiene (RAM), ECDC a publicat povești ale pacienților care au trecut prin spitalizări lungi, recuperări dificile și tratamente complicate din această cauză. Aceste relatări arată și cum infecțiile le-au afectat viața și familiile.

Deși unele țări din UE au făcut progrese mari în combaterea RAM, iar câteva au atins deja obiectivele stabilite, la nivel general este nevoie de acțiuni mai rapide și mai concentrate în toată Uniunea.

ECDC cere eforturi mai mari în trei direcții principale: prevenirea și controlul infecțiilor, folosirea responsabilă a antibioticelor și dezvoltarea de tratamente noi care să fie accesibile.

Infecțiile din spitale sunt responsabile pentru 70% din problemele de sănătate cauzate de rezistența la antibiotice în UE. De aceea, spitalele trebuie să se concentreze pe măsuri simple, dar esențiale, pentru a preveni și controla infecțiile. 

Printre acestea se numără spălatul corect al mâinilor și asigurarea dezinfectanților pe bază de alcool la îndemâna personalului, testarea mai frecventă pentru depistarea bacteriilor rezistente, cum este Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, crearea mai multor saloane individuale pentru izolarea pacienților infectați și creșterea numărului de angajați specializați în prevenirea infecțiilor, împreună cu instruirea lor adecvată.

Rezistența la antibiotice ar putea cauza peste 39 de milioane de decese în următorii 25 de ani

Infecțiile bacteriene rezistente la antibioticele disponibile ar putea cauza peste 39 de milioane de decese directe la nivel global în următorii 25 de ani și ar contribui indirect la alte 169 de milioane de decese, potrivit unui raport publicat în septembrie 2024 în revista The Lancet.// „Global burden of bacterial antimicrobial resistance 1990–2021: a systematic analysis with forecasts to 2050”, thelancet.com // Până în 2050, decesele anuale cauzate direct de rezistența la antibiotice ar putea atinge 1,91 milioane, iar cele asociate rezistenței ar putea ajunge la 8,22 milioane. Aceste cifre reprezintă o creștere de 68% și, respectiv, 75% față de 2022.

Costurile economice vor fi la fel de alarmante, cercetătorii estimând pierderi anuale de 1-3,4 trilioane de dolari din PIB global până în 2030. Creșterea numărului de decese și povara asupra sistemelor de sănătate subliniază urgența de a lua măsuri rapide. Studiul a fost publicat înaintea unei întâlniri la nivel înalt a Adunării Generale a Națiunilor Unite din 26 septembrie 2024, dedicată rezistenței antimicrobiene.

Rezistența antimicrobiană afectează în special persoanele în vârstă, decesele în rândul celor peste 70 de ani crescând cu peste 80% între 1990 și 2021. Țările cu venituri mici și medii sunt cele mai afectate, în special din Africa subsahariană și Asia de Sud, unde tuberculoza rezistentă la medicamente multiple este o problemă majoră. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că rezistența antimicrobiană este cauzată de modificări genetice ale bacteriilor sau de utilizarea greșită și excesivă a antibioticelor.

Cercetătorii subliniază că accesul la tratamente mai bune pentru infecții grave, dezvoltarea de noi vaccinuri și utilizarea mai responsabilă a antibioticelor ar putea salva până la 92 de milioane de vieți între 2025 și 2050. Studiul a analizat date despre 22 de tipuri de organisme, 84 de combinații de medicamente și 11 sindroame infecțioase, inclusiv meningita și septicemia, folosind informații de la 520 de milioane de persoane din 204 țări.

România, pe locul al doilea în UE la consumul de antibiotice

România se află pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de antibiotice de uz sistemic. Acest consum excesiv contribuie semnificativ la creșterea rezistenței bacteriilor la tratamentele antimicrobiene și cu risc crescut de rezistență la antimicrobiene. Sunt concluziile unui raport realizat de mai multe agenții europene și publicat în februarie 2024, care arată situația în statele membre ale UE privind consumul de antibiotice și riscul de rezistență la antimicrobiene.

În 2021, România a fost pe locul al șaselea în UE la consumul total de antimicrobiene, cu 187 de tone utilizate la oameni și 174 de tone la animale destinate consumului. Raportat la biomasă, România se situează pe locul al doilea în UE la consumul uman (155,8 mg/kg) și pe locul 13 la animale (59 mg/kg).

Ministerul Sănătății a introdus recent// „UPDATE: Ministerul Sănătății modifică regulile pentru eliberarea antibioticelor după 5 zile. Doza de urgență, fără prescripție, redusă la necesarul pentru 48 de ore”, 360medical.ro // reglementări stricte pentru eliberarea antibioticelor, ca răspuns la nivelul alarmant de consum și la rezistența antimicrobiană.

Rezistența antimicrobiană este o amenințare majoră, cauzând aproximativ 35.000 de decese anual în UE/SEE și generând costuri de 11,7 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate, conform OCDE. Măsurile legislative și monitorizarea consumului sunt esențiale pentru reducerea utilizării excesive și îmbunătățirea gestionării antibioticelor.

Aproximativ 90% din antibiotice sunt utilizate în afara spitalelor, iar reducerea consumului lor necesită campanii de informare și intervenții pentru a preveni utilizarea inutilă.

Fără măsuri mai ferme, UE riscă să nu-și atingă obiectivele privind RAM până în 2030, ceea ce va duce la mai multe infecții greu de tratat și la un număr mai mare de decese.

Un joc despre microbi

Într-o notă mai optimistă, strategia ECDC pentru combaterea rezistenței antimicrobiene include și inițiative inedite, cum ar fi jocul video „Învingeți microbul!”, disponibil pe platforma Fortnite.// Îl găsești aici: fortnite.com //

Prin acest joc, copiii și adolescenții învață într-un mod interactiv despre diferența dintre bacteriile bune și cele dăunătoare, utilizarea corectă a antibioticelor și bazele științei din spatele rezistenței antimicrobiene.

Această abordare inedită își propune să familiarizeze generațiile tinere cu problema și să le încurajeze să adopte un comportament responsabil, contribuind astfel la creșterea conștientizării asupra unui subiect critic pentru sănătatea globală.