România deșertificată: perdelele forestiere imaginare ale României 21 min read

Una dintre problemele amplificate de schimbările climatice este lipsa perdelelor forestiere. O inițiativă implementată cu succes acum mai bine de 100 de ani, nu mai are acum un program național activ, iar asta grăbește deșertificarea sudului României. 

Dacă și tu i-ai auzit vocea lui Marcel Iureș spunând „Povestea lui Codruț”, ultimul stejar rămas singur în Dobrogea să protejeze solul, probabil ești unul dintre cei 71.000 de semnatari ai petiției inițiativei Greenpeace „Bariera Verde”. Sau poți semna petiția pe site-ul barieraverde.ro.

Codruț este mai mult decât un instrument de marketing bine implementat de echipa de comunicare a organizației, este realitatea din teren: suprafețe întregi din România se deșertifică în aproximativ 30% din suprafața totală a țării,Conform raportului special pentru combaterea deșertificării în UE nr. 33/2018, op.europa.eu fenomenul fiind vizibil în cea mai mare parte în Dobrogea, în Moldova, în partea de sud a Câmpiei Române și în Câmpia de Vest.  

Ce sunt barierele verzi și de ce e nevoie de ele

Florin Stoican, specialist în conservarea naturii și resurselor naturale, explică cum în comunicarea oficială, există noțiunea de „perdele forestiere”, care sunt de trei tipuri. Campania Greenpeace se referă mai ales la primul tip de perdea forestieră, denumind-o „barieră verde”. 

Acest tip de perdele forestiere sunt arborii și arbuștii din jurul și dintre câmpurile agricole, care au rol de protecție a culturilor. Mai mult, acestea ajută la creșterea productivității, pentru că reduc costurile cu irigațiile, dar și la scăderea costurilor pentru substanțelor chimice folosite în combaterea dăunătorilor, pentru că în copaci trăiesc păsări care pot mânca aceste insecte. În consecință, perdelele au și un rol de creștere și conservare a biodiversității,de menținere a unui microclimat prielnic și de diversificare a peisajului.

Mai există și alte perdele forestiere, de-a lungul căilor de comunicație rutiere, feroviare și fluviale, care au rol de protecție a acestora, de menținere și creștere a biodiversității, de reducere a costurilor cu deszăpezirea și de păstrare a unui microclimat prielnic. De asemenea, există perdele forestiere în jurul localităților și a unor obiective antropice, tot cu rol de protecție, de asigurare a microclimatului, dar și cu un important rol social. Acestea asigură serviciilor de sport și recreere, asigurarea stării de sănătate a populației, educație, cunoaște, cercetare etc.

Deși legislația din România este deficitară la foarte multe capitole, nu este cazul și în ceea ce privește măcar unele dintre perdelele forestiere. Există reglementări în vigoare, începând cu anul 2002, când a fost aprobat, prin Legea nr. 289/2002, „Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale”. În documentul oficial de la Regia Națională a Pădurilor Romsilva„Perdele forestiere”, rosilva.ro sunt prevăzute tronsoanele de plantare, cu specificații precise privind aceste plantări, însă realitatea din teritoriu demonstrează că, 18 ani mai târziu, autostrăzile și drumurile naționale nu beneficiază de aproape niciun cordon natural de protecție.  

Reprezentanții Greenpeace susțin că Guvernul României, prin Romsilva, a împădurit până acum abia 1% din suprafața impusă prin lege – cea de plantare de arbori din proximitatea drumurilor publice, în timp ce Romsilva explică cum din cauza birocrației și dificultatea exproprierii unor terenuri sau imobile private, acțiunile de plantare devin greu de implementat. 

De aceea, campania Greenpeace privind Barierele Verzi devine o componentă cheie a împăduririlor din teritoriu, focusul fiind pe plantările de arbori din jurul culturilor agricole care să protejeze solul.  Însă orice dezbatere din spațiu public despre perdelele forestiere este un semnal de alarmă care subliniază importanța binomului autorități-societate civilă pentru a putea proteja resursele existente până nu devine prea târziu.

„Noi vrem, pe de o parte, să explicăm oamenilor de ce perdelele forestiere plantate pe doar 3% din terenul lor le pot crește producția cu peste 30% în ani secetoși, pe de altă parte să convingem politicienii să simplifice procedura și să îi compenseze rapid, cu fonduri europene, pe cei care doresc să găzduiască bariere verzi”, spune Cristian Neagoe, ofițerul de presă al Greenpeace România, despre inițiativa „Bariera Verde”.

Culturi afectate de căldură, în Dobrogea. Foto: Răzvan Dima/Greenpeace România

Adevărata problemă: schimbările climatice

Problema majoră este datorată schimbărilor climatice, caracterizate prin perioade lungi de temperaturi ridicate și de precipitații reduse care au dus la o creștere a vulnerabilității la deșertificare, ceea ce face ca efectele în România să fie devastatoare. „Toate zonele sunt afectate, în special sudul țării, unde suprafața împădurită este extrem de deficitară (5% din teritoriu) față de media națională de 29% și cea europeană de 35%. Din sud, cea mai afectată zonă este sudul Olteniei, numit de cunoscători și Kandaharul României, unde sunt și avansează fenomenele de deșertificare”, spune Florin Stoican. Cifre sunt susținute și de reprezentanții Greenpeace.

CITEȘTE ȘI: În ultimii 60 de ani, temperatura medie a României a crescut cu 2,4 grade

Mai mult, tot din cauza secetei, fântânile din sate au început să sece. „Din păcate, lipsesc date despre fluctuațiile din pânza freatică. Știm despre fântânile care seacă direct de la sătenii pe care i-am cunoscut în Dobrogea în 2020. Majoritatea ne-au spus că în ultimii ani fântânile se golesc în primele săptămâni din vară.”, spune Cristian Neagoe. „Modelările climatologilor ne arată că în următorii 30 de ani precipitațiile se vor transforma radical. Stratul de zăpadă va scădea la jumătate, ceea ce înseamnă mult mai puțină apă care ajunge în sol și în pânza freatică. În lipsa arborilor, precipitațiile abundente devin viituri și spală stratul superficial al solului, privându-l de nutrimente esențiale pentru vegetație și culturile agricole.” 

Greenpeace consideră că acest  cerc vicios amenință siguranța alimentară a peste jumătate din populația României. „Tot sudul și sud-estul României se deșertifică în ritm rapid (1% pe an), de la granița cu Serbia până la cea cu Republica Moldova. Numărul exact al satelor afectate variază de la an la an, însă nevoia stringentă de apă de băut și de irigat culturile nu e de ignorat.”, spune Cristian Neagoe.

Conform Centrului Comun de Cercetare (JRC), serviciul pentru ştiinţă şi cunoştinţe al Comisiei Europene,Care a publicat, în 2018, „Atlasului mondial al deşertificării”, ec.europa.eu (PDF) deșertificarea afectează 8 % din teritoriul UE, în special în Europa de Sud, Centrală și de Est. Aceste regiuni, care înseamnă aproximativ 14 milioane de hectare, prezintă o sensibilitate ridicată la deșertificare. Treisprezece state membre s-au declarat afectate de deșertificare în cadrul UNCCD: Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

Scurtă istorie a perdelelor forestiere în România

Subiectul perdelelor forestiere apare din când în când în presa națională, care semnalează dezastrul din teritoriu sau încearcă să sublinieze importanța replantării acestor bariere verzi. Într-un articol recent din revista Ferma„Perdelele forestiere ne protejează de dezastre”, revista-ferma.ro se menționează istoricul acestor demersuri menite să protejeze agricultura.

Primul român care a semnalat necesitatea şi utilitatea acestor perdele forestiere a fost Ion Ionescu de la Brad, care în perioada 1870-1872 și-a plantat unele pe propria moșie de la Brad-Roman. Câțiva ani mai târziu, Carol I a cerut guvernului să se ocupe de suprafețele nisipoase din județul Dolj, unde s-a împădurit cu salcâmi. Proiectul perdelelor forestiere a fost continuat cu fâșii de pădure, la distanță de 20 km între ele, în zona Bărăganului și în sudul Moldovei. Din ce în ce mai mulți moșieri din țară au copiat modelul, crescând exponențial numărul de hectare de păduri-suport pentru terenurile agricole. 

Prin programe guvernamentale impuse la începutul secolului al XX-lea, România și-a ancorat solul, devenind astfel un veritabil grânar al Europei. Același articol notează că, în perioada 1950-1961, numai în Dobrogea şi Bărăgan existau 3.000 de hectare de perdele forestiere, pe o lungime de 7.000 km,care protejau un milion de hectare de teren arabil. Cu timpul, aceste perdele au dispărut de pe teritoriul României, însă unele similare sunt încă vizibile peste graniță, la vecinii bulgari. 

Recent, în lipsa unei organizări centrale a perdelelor forestiere și a unui plan național de replantare, mai mulți oameni de afaceri din industria agricolă și-au plantat singuri bariere verzi pentru a-și proteja culturile. Alții își pun la dispoziție terenul pentru plantări făcute de ONG-uri, un fenomen din ce în ce mai popular ca acțiune de voluntariat în România. 

Propunerile reprezentanților Greenpeace România sunt similare:

1. unitățile Administrativ-teritoriale (UAT) trebuie să fie încurajate să planteze minimum 15% din suprafața lor cu păduri de protecție pentru comunități, drumuri și terenurile agricole. Primăriile au nevoie de ajutor financiar și expertiză pentru implementare;
2. proprietarii terenurilor agricole, alături de fermierii care administrează aceste terenuri, trebuie încurajați legal să planteze perdele forestiere pe 3% din suprafața terenurilor agricole;
3. proprietarii privați ai unor terenuri cu suprafețe mici, care doresc să acceseze fonduri publice pentru plantarea unor specii de arbori nativi în zonele respective, trebuie să fie susținuți de un nou cadru legislativ, eficient, fără birocrația complicată din prezent.

Importanța celor 58.000 de semnături online

„Am reușit să strângem cele 50.000 de semnături pe care ni le-am propus în doar o lună. Cu atât mai simbolic, ținta a fost atinsă chiar de Ziua Națională. Pentru a celebra asta, am organizat chiar o Paradă Verde de 1 Decembrie”,„Greenpeace România defilează de Ziua Națională cu Parada Verde”, greenpeace.org spune Cristian Neagoe.

Tot Cristian Neagoe, completează: „După încheierea procedurii de constituire a noului Parlament (cel mai probabil pe la început de ianuarie), vom merge cu toate semnăturile cetățenilor la Senat și Camera Deputaților și vom iniția un grup de lucru transpartinic care să genereze o inițiativă legislativă pentru Bariera Verde. Noul cadru legislativ, rezultat prin revizuirea legilor existente privind perdelele forestiere, trebuie să oblige Guvernul să replanteze urgent o rețea națională de păduri de protecție”.

O campanie de marketing pentru realitatea din teren

Organizația Greenpeace a început să comunice din ce în ce mai mult campaniile sale cu elemente de animație explicative care să poată fi ușor de înțeles de o mai mare categorie de public, de la copii la adulți.

„Așa s-a născut, în 2019, «SUMAL, câinele de pază al pădurilor»,Vezi video: youtu.be care a transformat o chestiune abstractă (Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase, vital pentru combaterea tăierilor ilegale) într-un personaj pe buzele a sute de mii de oameni, inclusiv din Ministerul Mediului, care și-a asumat aducerea sa la zi”, spune Neagoe.

Pentru campania Bariera Verde, povestea pentru public a fost spusă din perspectiva unui stejar, Codruț, ultimul arbore rămas în picioare din perdelele forestiere care străjuiau Dobrogea acum un secol. 

„Am împletit povestea copacului cu cea a copilului unui cioban, care i-a devenit prieten și l-a apărat de la tăiere”, spune Cristian Neagoe. „Cei doi sunt legați profund ca ființe vii și depind unul de celălalt, chiar dacă în dimensiuni aparent diferite ale existenței lor.” 

„Am căutat să arate ca un joc video, însă unul foarte serios”, mai spune Neagoe. „Ne-am dorit să transmitem un mesaj pozitiv și să arătăm unui public larg de ce pădurile sunt esențiale pentru viața noastră pe pământ. L-am adus alături de noi și pe actorul Marcel Iureș, «vocea lui Dumnezeu» de pe meleaguri românești, care a fost bucuros să spună Povestea lui Codruț.”