România, fără sistem antigrindină. Ce legătură are cu vremea schimbătoare?25 min read

România a oprit sistemul antigrindină bazat pe lansarea de rachete cu iodură de argint, după aproape 20 de ani de funcționare. Unii fermieri cer reluarea lui după valul recent de grindină, alții susțin că intervențiile afectau ploile de vară și cer o evaluare independentă.

În toamna lui 2024, mai mulți fermieri din județe precum Vrancea, Iași sau Prahova au organizat proteste// „Fermierii români sunt împotriva rachetelor antigrindină. Proteste la toate unitățile de lansare”, digi24.ro // în fața unităților de lansare ale sistemului antigrindină. Acuzau, fără dovezi probate de știință, că, deși rachetele cu iodură de argint împiedică căderea grindinei, ar dispersa norii de ploaie și ar contribui la secetă. 

În replică, Ministerul Agriculturii a susținut că tehnologia nu afectează mediul, dar și că nivelul de poluare generat este nesemnificativ. Disputa a scos la suprafață o problemă mai veche: lipsa unui studiu de impact clar asupra eficienței și siguranței sistemului, care să reducă suspiciunile fermierilor. 

Jumătate de an mai târziu, în aprilie, când sistemul antigrindină ar fi trebuit repus în funcțiune, Ministerul Agriculturii pare să fi cedat presiunilor fermierilor și a decis să-l suspende. Repornirea lui depinde acum de aprobarea unui program de omologare pentru perioada 2025-2028 și a unei hotărâri de guvern pentru dezvoltarea sistemului până în 2040. 

Între timp, unii fermieri spun că lipsa intervențiilor a adus mai multe ploi și culturi mai bune în 2025. Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România susține suspendarea sistemului la nivel național, în lipsa omologării și a unei evaluări științifice transparente.// „Mai multe ploi în județul Vaslui după ce sistemul antigrindină a fost oprit”, vremeanoua.ro //

Nu toată lumea se bucură. Ploile masive din ultima perioadă au venit la pachet cu pagube importante cauzate de căderile de grindină.// „Căderi uriașe de grindină în România. Peisaj de iarnă în mai. «A smuls și niște pomi»”, stirileprotv.ro // Ar fi putut fi prevenit un astfel de fenomen dacă sistemul ar fi funcționat? Depinde. Ministerul Agriculturii susține că, în acest caz izolat, majoritatea localităților afectate de căderi de grindină oricum nu se aflau în raza de acoperire a sistemului.// Comunicatul oficial, aici: madr.ro // Însă, dacă grindina ar fi căzut în zonele acoperite de sistem, pagubele ar fi fost mult reduse. Și cu siguranță, pe viitor, grindina nu va alege pe cine lovește. 

Dar de ce au ajuns sistemele antigrindină să fie ținta teoriilor conspirației – teorii care susțin că aceste instalații alungă ploaia, provoacă secetă intenționat sau controlează clima locală? Cum funcționează, în fapt, și cât de eficiente sunt? Părerile sunt împărțite și aici, iar rezultatele venite din țările care le folosesc nu sunt suficient de clare cât să încline balanța spre o concluzie sau alta. 

Grindina de dimensiuni mari poate face ravagii în agricultură, dar și pagube materiale și umane. Foto: Aykut Unlupinar/Anadolu Agency via Getty Images.

Sistemele antigrindină modifică vremea

Pe scurt, astfel de sisteme modifică vremea. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) definește modificarea vremii drept „intervenția deliberată în atmosfera Pământului pentru a influența condițiile meteorologice locale, de obicei prin tehnici precum însămânțarea norilor. Asta implică, în principal, dispersarea unor substanțe în nori pentru a modifica tiparele de precipitații, pentru a crește cantitatea de ploaie, a reduce grindina sau a disipa norii”, explică Adina Croitoru, doctor în științe, care predă la Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în cadrul Departamentului de Geografie Fizică și Tehnică – specializarea Meteorologie-Climatologie.

OMM nu promovează și nici nu descurajează practicarea modificării vremii. În schimb, sprijină cercetarea științifică în domeniu și oferă îndrumări pentru desfășurarea responsabilă a acestor activități.// „WWRP Expert Team on Weather Modification”, community.wmo.int //

Totuși, modificarea vremii printr-un sistem antigrindină „previne formarea sau reduce dimensiunea greloanelor de grindină (gheață) care se formează în norii de furtună (Cumulonimbus), pentru a evita pagubele materiale și umane (protecția culturilor agricole, clădiri și alte bunuri, răniri ale persoanelor) de efectele distructive ale grindinei”, spune Adina Croitoru. 

Circa 1949: cultivatori italieni de viță-de-vie pregătesc rachete antigrindină pentru a-și proteja podgoriile de intemperii. Foto: Keystone/Getty Images

Cum funcționează un sistem antigrindină?

Rachetele antigrindină care au fost folosite până de curând în România conțin iodură de argint, care era dispersată în nori pentru a transforma grindina în ploaie.// „De ce a renunțat România la sistemul de rachete antigrindină. Fermierii sunt furioși, autoritățile au justificările lor”, meteomania.ro // 

Racheta antigrindină are o capsă pirotehnică ce o lansează de pe sol, iar prin orificii aflate la ambele capete eliberează iodură de argint în nor. La finalul zborului, când rămâne fără combustibil, se autodistruge în cădere liberă, fără să provoace deflagrații. 

Iodura de argint împiedică formarea boabelor mari de grindină și favorizează ploaia. Este o metodă veche, folosită încă în Serbia, Macedonia de Nord, Moldova, Bulgaria și Croația. Alte țări, precum Ungaria, au trecut la generatoare terestre, considerate mai ieftine și mai puțin invazive.

În România, sistemul era coordonat din șase centre, includea 106 puncte de lansare și proteja cam un sfert din suprafața agricolă a țării. În fiecare an, sezonul începea în aprilie, iar fermierii din zonele acoperite contau pe el ca să-și salveze culturile. 

Există mai multe metode de modificare a vremii, pe lângă rachetele antigrindină. „Unele aeronave specializate zboară la diferite altitudini și eliberează în nori torțe pirotehnice sau granule de dioxid de carbon, care stimulează condensarea și formarea precipitațiilor. Generatoarele terestre, mai ieftine, eliberează vapori de iodură de argint direct de la sol, dar eficiența lor depinde de condițiile meteo locale. Mai rar folosite sunt sistemele acustice, care emit unde sonore spre nori, însă eficiența acestora este încă disputată”, spune Adina Croitoru.

Sistemul de însămânțare a norilor este mai eficient, pentru că nu doar micșorează grindina, ci poate aduce ploaie după perioade de secetă. Foto: Monthon Wa/Getty Images

Cât de eficiente sunt sistemele antigrindină?

La nivel global, nu există un consens științific. Studiile de până acum sunt realizate în regiuni diferite și în condiții greu de comparat.// Despre cum funcționează cu adevărat combaterea grindinei poți afla și din acest video: youtube.com // 

De exemplu, în Mendoza, Argentina, după 60 de ani de activități de însămânțare a norilor, nu s-a găsit o dovadă științifică clară// „Sixty Years of Hail Suppression Activities in Mendoza, Argentina: Uncertainties, Gaps in Knowledge and Future Perspectives”, frontiersin.org // care să confirme o reducere semnificativă a frecvenței sau dimensiunii grindinii. 

În schimb, un raport din 2024// „Cloud Seeding Technology: Assessing Effectiveness and Other Challenges”, gao.gov // al Oficiului pentru Responsabilitate Guvernamentală din SUA (GAO) arată că însămânțarea norilor poate duce la o creștere a ploilor cu până la 20%, dar uneori nu are niciun efect. 

Există o posibilă explicație pentru aceste fluctuații: eficiența unei intervenții pentru modificarea vremii – fie că e vorba de rachete antigrindină, generatoare terestre sau avioane care însămânțează norii – nu depinde în primul rând de tehnologia folosită, ci de norul asupra căruia se intervine. „Mai exact, contează dacă norul are suficientă umiditate, cât de dezvoltat este, ce temperaturi sunt în interiorul său și dacă are deja tendința naturală de a produce precipitații”, spune Adina Croitoru. 

Un nor prea uscat sau prea tânăr, de exemplu, nu va reacționa la iodura de argint, indiferent cum este dispersată – prin explozie (rachete) sau prin ardere la sol (generatoare). La fel, dacă norul e deja aproape de a produce grindină sau ploaie, intervenția poate avea efect vizibil, dar e greu de spus cât e meritul tehnologiei și cât al naturii.

Țări precum Franța, Spania, Serbia, China și Canada continuă să lupte cu grindina. Franța folosește un sistem național de generatoare terestre de iodură de argint. În Serbia, sistemul funcționează de peste 40 de ani și e considerat eficient în reducerea daunelor agricole. China are cel mai extins program de modificare a vremii, folosește rachete și avioane pentru a dispersa iodură de argint.

Pe de altă parte, unele țări au renunțat la această practică. De exemplu, Israel a oprit programul de însămânțare a norilor în 2021, după ce datele au arătat că metoda era ineficientă și costisitoare.

În 2024, România anunța că vrea să treacă de la sistemul clasic antigrindină la o tehnologie mai avansată, care să ajute și la aducerea ploii în perioadele de secetă.// „România vrea să stoarcă norii cu rachete. Cum se creează ploaia artificială și care sunt riscurile”, panorama.ro // Primele rachete pentru acest nou sistem ar urma să fie fabricate de Electromecanica Ploiești, firma care furnizează deja echipamente pentru actualul sistem. 

De la acel anunț, autoritățile nu au mai oferit informații noi. Până acum, astfel de intervenții de tip test se făceau cu sprijinul unor parteneri internaționali, precum Grecia. 

Cât de sigură este iodura de argint pentru mediu?

Tehnologia e folosită în peste 50 de țări: unii o văd ca soluție adaptativă la criza climatică, însă alții atrag atenția că efectele sale asupra mediului nu sunt încă pe deplin cunoscute. 

Totuși, OMM// Detalii, aici: skywaterventures.com // arată că iodura de argint folosită pentru însămânțarea norilor nu afectează sănătatea sau mediul, dacă este folosită în cantități mici. 

Un alt studiu, deși nu contrazice concluziile generale ale OMM, aduce o nuanțare importantă: chiar dacă iodura de argint nu este considerată toxică în doze mici și izolate, utilizarea repetată pe aceleași suprafețe poate duce la acumulări care pot afecta moderat ecosistemele locale.// „Potential risk of acute toxicity induced by AgI cloud seeding on soil and freshwater biota”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov // 

Pot aceste sisteme provoca secetă?

Sistemele antigrindină nu sunt concepute pentru a reduce precipitațiile lichide sau a produce secetă. Ele au rolul de a micșora dimensiunea grindinei și, uneori, de a reduce intensitatea averselor, dar nu pot suprima complet ploaia. 

În spațiul public au apărut speculații privind o legătură între aceste sisteme și lipsa precipitațiilor, dar nu există dovezi științifice care să susțină această idee.// „General aspects of the extreme meteorological phenomenon: hail”, annals.fih.upt.ro (PDF) // Impactul unei intervenții depinde foarte mult de caracteristicile norului în momentul respectiv.

Pe de altă parte, „vremea agitată din ultimele săptămâni nu are legătură cu oprirea sistemului antigrindină, ci este legată de o atmosferă foarte instabilă, mai caldă și mai umedă – un efect al încălzirii globale”, spune Adina Croitoru. Acest tip de atmosferă favorizează furtuni puternice, cu grindină, vijelii și ploi torențiale. În zonele unde există, un sistem antigrindină activ poate reduce semnificativ din pagube.

Adaptarea la schimbările climatice începe cu solul, nu cu norii

Oprirea intervențiilor meteo poate vulnerabiliza România. Meteorologul Ovidiu Machidon// Detalii, aici: facebook.com // crede că România riscă să rămână fără un instrument de apărare eficient în fața fenomenelor meteo extreme dacă oprește pe termen nedefinit intervențiile din atmosferă, precum sistemul antigrindină și cel de stimulare a precipitațiilor. Mai ales în contextul încălzirii globale, pentru că, odată cu creșterea temperaturii medii urcă și conținutul de vapori de apă din regiunile joase ale atmosferei, cu aproximativ 7% pentru fiecare creștere cu 1°C.// „Steamy Relationships: How Atmospheric Water Vapor Amplifies Earth’s Greenhouse Effect”, science.nasa.gov // 

Însă adaptabilitatea în fața fenomenelor extreme nu se reduce la sisteme de avertizare. Este nevoie de culturi rezistente la secetă, practici agricole care conservă apa, extinderea perdelelor forestiere și reîmpădurirea zonelor degradate. Fără aceste măsuri, terenurile rămân vulnerabile, iar agricultura – nesigură. 

Soluții sunt mai multe: pe de o parte, măsuri de adaptare locale și regionale, adaptate specificului fiecărei zone; pe de altă parte, politici eficiente de reducere a poluării, pentru a limita intensificarea efectului de seră și, implicit, severitatea fenomenelor extreme.

Soluții bazate pe inteligență artificială. Idei de bună practică de la un fermier român

Teofil Dascălu, fermier cu exploatații mari în agricultură, critică modul în care a fost gândit și extins sistemul antigrindină din România. Deși recunoaște că ideea inițială – protejarea culturilor viticole din zone ca Vrancea, Olt sau Prahova – era justificată, el susține că lipsa unui studiu de impact a transformat acest sistem într-o sursă de tensiune între agricultori: „Nu s-a făcut monitorizarea influenței tragerilor asupra cantității de precipitații căzute. A apărut astfel suspiciunea că unele zone au devenit mai secetoase”.

Dascălu consideră că extinderea rapidă a sistemului în zone cu agricultură intensivă, fără evaluări riguroase, a creat probleme: „Sistemul este național, dar administrat de o firmă privată, interesată să tragă cât mai multe rachete”. În lipsa unor date științifice, deciziile s-ar fi bazat pe presiuni economice și politice, nu pe dovezi climatice. 

În privința riscurilor, Dascălu afirmă că grindina poate fi gestionată prin polițe de asigurare accesibile și mijloace fizice (plase), dar „pentru secetă nu există acoperire de la firmele românești, iar eu am găsit asigurare doar la o companie din afară”.

Cu toate acestea, el nu respinge tehnologia: „Nu este greșită, dar trebuie aplicată responsabil și însoțită de un studiu de impact independent, realizat de experți de la Administrația Națională de Meteorologie, Academia de Științe Agricole și Silvice sau institute europene”. 

Dascălu e un exemplu de adaptare prin tehnologie: folosește soluții bazate pe inteligență artificială și date Copernicus pentru rotația culturilor, irigații de precizie și alegerea soiurilor rezistente la secetă. De asemenea, cultivă plante cu valoare adăugată ridicată – grâu dur, soia non-GMO sau porumb pentru bioplastic. „Grâul dur era cultivat tradițional în sudul Europei, dar acolo e deja prea cald. Noi am devenit al doilea etaj climatic pentru această cultură.”

În opinia sa, dincolo de soluții artificiale, precum sistemele antigrindină, adaptarea la schimbările climatice trebuie să însemne tranziția către o agricultură regenerativă: „Dacă nu trecem la sechestrarea carbonului în sol și la îngrășăminte verzi, nu vom face față”. România are potențial agricol uriaș, dar „investițiile trebuie direcționate responsabil și transparent”.