Ole Jensen/Getty Images

România interzice creșterea și uciderea șinșilelor și nurcilor din 20278 min read

De Adriana Moscu 24.10.2024

Camera Deputaților a adoptat o lege care va interzice, începând cu 1 ianuarie 2027, creșterea și sacrificarea speciilor de nurcă și șinșile în scopuri comerciale. Această măsură alătură România unei tendințe europene mai largi de protecție a animalelor.

Capturarea, creșterea și uciderea șinșilelor și nurcilor în scopuri comerciale vor fi interzise de la 1 ianuarie 2027. Proiectul de lege, propus de deputați liberali, prevede o perioadă de tranziție de doi ani, considerată necesară pentru a oferi fermelor de blană din România timp să își încheie activitatea sau să se mute în alte țări.

Proiectul a fost votat cu o majoritate clară – 217 voturi pentru, 6 împotrivă și 7 abțineri –, și a trecut astfel de ultimul for decizional. Modificările Legii nr. 205/2004// O poți consulta aici: LEGE nr. 205 din 26 mai 2004 (*republicată*), legislatie.just.ro // privind protecția animalelor arată o schimbare de atitudine în România față de practici abuzive și inumane asupra animalelor. 

Nurcile și șinșilele sunt crescute pentru că pieile și blănurile acestor animale sunt folosite în industria modei. În prezent, în România există două ferme de nurcă și aproape zece ferme de șinșile, iar această industrie produce aproximativ 30 de milioane de euro pe an. Principala fermă de nurcă, situată la Brașov, a fost mutată aici din Țările de Jos după interzicerea acestora în această țară.

„Este în primul rând o victorie a iubitorilor de animale şi o victorie a celor care şi-au dorit ca România să facă parte dintre ţările europene unde abuzul asupra animalelor să înceteze şi cruzimea şi comportamentele de ev mediu să încetaze”, a declarat deputatul PNL Gheorghe Pecingină despre proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor.// „Nu mai creștem nurci ca să le omorâm! Parlamentul interzice fermele de blănuri”, spotmedia.ro // 

Până acum, creșterea blănurilor a fost interzisă în 20 țări europene, dintre care 15 sunt state membre ale UE. Țări precum Marea Britanie,// „Fur Farming (Prohibition) Act 2000”, en.wikipedia.org // Austria, Belgia și Țările de Jos au interzis deja această practică.// „Could fur farming be banned in the EU? Here’s which countries still support the industry”, euronews.com // 

Țările de Jos, de exemplu, au fost printre cei mai mari producători de nurcă din Europa, dar au decis să interzică această activitate din 2021, invocând atât motive legate de cruzimea asupra animalelor, cât și riscuri sanitare. 

În 2020, s-a descoperit că nurcile pot fi purtătoare de COVID-19,// „Mink, SARS-CoV-2, and the Human-Animal Interface”, frontiersin.org // ceea ce a dus la sacrificarea a 17 milioane de animale. 

Și alte state, cum ar fi Danemarca, au luat măsuri similare în perioada pandemiei, ceea ce a accelerat discuțiile despre închiderea permanentă a fermelor de blană.

Germania, Suedia și Elveția au introdus reguli extrem de stricte pentru protecția animalelor în fermele de blană, ceea ce a dus la reducerea treptată a acestui tip de industrie. În Franța, legea care interzice creșterea animalelor pentru blană a fost adoptată în 2021, iar în Irlanda, această activitate va fi complet interzisă până la finalul anului 2025. 

Europa, alături de China, este unul dintre cei mai mari producători de blănuri, deși industria este în declin din 2014. Producția anuală de nurcă a scăzut de la 45 de milioane în 2014 la aproximativ 12 milioane în 2021. Finlanda și Polonia au cele mai multe ferme de blană, Finlanda fiind lider în producția de blănuri de vulpe și câine enot. Exporturile de blană ale Finlandei au scăzut de la 477 milioane de euro în 2013 la 126 milioane de euro în 2021. Majoritatea blănurilor europene sunt exportate în Asia, inclusiv China și Coreea de Sud.

Prin noile prevederi legale, România se alătură unei tendințe europene mai ample de eliminare a fermelor de animale de blană, în condițiile în care opinia publică și presiunea organizațiilor pentru protecția animalelor au crescut semnificativ. Activitatea acestor ferme este considerată a fi una de nișă, cu un impact redus asupra economiei naționale, dar cu efecte semnificative asupra bunăstării animalelor și asupra imaginii internaționale a României.

În prezent, nu există o legislație specifică la nivel european care să reglementeze fermele de animale crescute pentru blană. O petiție// „Fur Free Europe”, eurogroupforanimals.org // susținută de peste 1,5 milioane de semnături solicită Comisiei Europene interzicerea completă a acestora. Comisia Europeană urmează să ia o decizie finală în martie 2026.



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

TEHNOLOGIE|FYI

Danemarca folosește legea drepturilor de autor ca să combată deepfake-urile. Ce se întâmplă în România?

De
Danemarca vrea să le ofere cetățenilor drepturi de autor asupra propriului chip, ca să oprească folosirea deepfake-urilor – imagini sau videoclipuri false create cu ajutorul inteligenței artificiale, care pot păcăli sau afecta reputația cuiva. Alte țări europene au luat deja măsuri în acest sens, dar România abia începe să contureze o legislație clară.
MEDIU|EXPLAINER

Europa, sub o cupolă de căldură. Urmează România?

De
O cupolă de căldură apare când un sistem de presiune ridicată rămâne blocat deasupra unei zone și provoacă temperaturi extreme. Acum lovește vestul și centrul Europei, cu peste 45 °C. Prognozele arată că ar putea ajunge și în România la începutul lui iulie, mai ales în sud și vest.
MEDIU|FYI

Studiu: orcile, supranumite balenele ucigașe, își împart prada cu oamenii 

De
Orcile au fost observate cum oferă hrană oamenilor. Gestul, considerat de cercetători o formă de „interacțiune socială intenționată”, a fost observat în 34 de cazuri în ultimii 20 de ani.
MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Inginerii secreți ai solului: 70% dintre albinele sălbatice își construiesc casele sub pământ

De
Cele mai multe albine sălbatice trăiesc în subteran: sapă tuneluri, afânează pământul și îi schimbă structura. Asta le face esențiale pentru sănătatea solului și pentru ecosistemele agricole.