Brian Skerry

Studiu: orcile, supranumite balenele ucigașe, își împart prada cu oamenii 4 min read

De Adriana Moscu 01.07.2025

Orcile au fost observate cum oferă hrană oamenilor. Gestul, considerat de cercetători o formă de „interacțiune socială intenționată”, a fost observat în 34 de cazuri în ultimii 20 de ani.

Într-un nou studiu// „Testing the Waters: Attempts by Wild Killer Whales (Orcinus orca) to Provision People (Homo sapiens)”, psycnet.apa.org // publicat în Journal of Comparative Psychology, cercetători din Canada, Noua Zeelandă și Mexic au descris 34 de cazuri în care balenele ucigașe (orci) au fost surprinse oferind hrană oamenilor.

Este pentru prima oară când un astfel de comportament este documentat în rândul unui prădător marin sălbatic, fără dresaj sau intervenție umană.

Episoadele au avut loc de-a lungul a două decenii, în largul coastelor din California, Norvegia, Noua Zeelandă și Patagonia. În 11 dintre cazuri, oamenii se aflau în apă, în 21 erau pe bărci, iar în două erau pe mal.

Orcile s-au apropiat de bunăvoie și au lăsat prada – în general pești – în fața oamenilor, fără a părea provocate sau hrănite. În șapte episoade, au repetat gestul după ce hrana fusese inițial refuzată, ceea ce sugerează o intenție clară de interacțiune.

Potrivit autorului principal, Jared Towers, orcile au obiceiul de a împărți prada între ele, ca formă de cooperare și întărire a relațiilor. Faptul că se comportă astfel și cu oameni ar putea indica un interes în construirea unei forme de legătură interspecie. Mai mult, cercetătorii au remarcat că orcile rămâneau în apropiere după ce ofereau hrana, ca și cum ar fi așteptat un răspuns.

Această formă de „oferire a prăzii” amintește de comportamente observate la animalele de companie – cum sunt pisicile care aduc stăpânului un șoarece.

Însă orcile nu sunt domesticite, iar aceste gesturi apar în sălbăticie. Studiul sugerează că ele pot avea motivații multiple: curiozitate, joacă, testare a limitelor sau chiar explorarea unei forme rudimentare de relaționare socială cu oamenii.

Astfel de gesturi nu sunt întâmplătoare, ci repetate și diverse, ceea ce le face cu atât mai relevante pentru cercetarea cognitivă a animalelor.

Orcile sunt recunoscute pentru inteligența lor, ierarhiile complexe și învățarea culturală în cadrul grupurilor. Oferirea prăzii ar putea fi și o formă de exersare a unor comportamente sociale în afara speciei.

Cercetătorii nu exclud posibilitatea ca aceste animale să încerce, conștient sau nu, să testeze felul în care oamenii reacționează – o curiozitate care poate avea la bază atât nevoia de joacă, cât și potențialul de conectare.



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|CE URMEAZĂ?

Planeta (post)hidrocarburi

De
De la criza apei ca sursă de conflict, revenirea energiei nucleare (inclusiv în spațiu) și revoluția hranei sintetice și a agriculturii de precizie la intersectarea migrației climatice și declinul demografic, care va accentua populismul (nu doar) anticlimatic.
MEDIU|OVERVIEW

Testul climei, ratat din nou de marile puteri la COP30

De
Planeta se încălzește, dar renunțarea la combustibilii fosili întârzie să fie o urgență pentru decidenții politicilor globale.
MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Urechelnița, maestrul origami al naturii

De
Urechelnițele nu intră în ureche. În schimb, au aripi care se pliază ca un origami perfect, sunt mame surprinzător de devotate și au mecanisme biologice care inspiră ingineria modernă. 
MEDIU|MS TALKS

Sorin Cebotari, consultant în comunicare strategică: „Fără acțiune, costurile climatice vor crește constant”

De
Cum trebuie construită comunicarea despre climă, de ce strategiile existente nu ajung în practică și cum poate arăta România în următorii 10-20 de ani, în funcție de viteza cu care răspunde la schimbările climatice.