Ținta de 2°C este moartă? Ce spune climatologul James Hansen și de ce unii oameni de știință îl contrazic12 min read

Climatologul James Hansen susține că încălzirea globală va depăși 2°C mai repede decât se credea, iar măsurile actuale sunt ineficiente. Alți experți contestă concluziile sale. Cine are dreptate?

Limitarea încălzirii globale la 2°C nu mai este posibilă, susține climatologul american James Hansen. Potrivit unui nou studiu, publicat în jurnalul Environment: Science and Policy for Sustainable Development,// „Global Warming Has Accelerated: Are the United Nations and the Public Well-Informed?”, tandfonline.com // temperaturile cresc mai repede decât estimările oficiale, iar politicile actuale sunt insuficiente pentru a preveni un dezastru climatic. Dar alți experți spun că Hansen exagerează. Cine are dreptate?

James Hansen nu este un nume nou în climatologie. A fost unul dintre primii oameni de știință care au avertizat asupra schimbărilor climatice. În 1988, ca om de știință NASA, a depus mărturie// „June 23, 1988: James Hansen Testified to Senate About Climate Change”, zinnedproject.org // în fața Congresului SUA și a explicat că încălzirea globală este o realitate provocată de activitatea umană. De atunci, a continuat să studieze clima și să publice cercetări.

Astăzi, Hansen este profesor la Universitatea Columbia din SUA și rămâne o voce puternică în știința climei. De-a lungul anilor, unele dintre predicțiile sale s-au adeverit, dar unele estimări au fost contestate.// „Even 50-year-old climate models correctly predicted global warming”, science.org //

Ce susține studiul lui Hansen?

Hansen și echipa sa spun că planeta se va încălzi cu 2°C până în 2045, indiferent de măsurile Studiul echipei lui Hansen susține că planeta se va încălzi cu 2°C până în 2045, indiferent de măsurile luate acum. 

Una dintre observațiile care susțin această concluzie este legată de reducerea poluării maritime, care a accelerat încălzirea globală.// „Abrupt reduction in shipping emission as an inadvertent geoengineering termination shock produces substantial radiative warming”, nature.com //  Navele au emis timp de decenii particule de sulf care reflectau razele solare și răceau atmosfera. Reglementările mai stricte impuse în 2020 au redus această poluare, iar planeta primește acum mai multă căldură. Hansen estimează că acest efect a contribuit cu 0,5 W/m² la încălzirea globală, mult peste alte studii, care plasează acest impact între 0,07 și 0,15 W/m².

Un alt argument este că modelele climatice subestimează sensibilitatea atmosferei la CO₂. Majoritatea cercetărilor estimează că, dacă nivelul de CO₂ din atmosferă s-ar dubla, temperaturile ar crește cu 2,5°C – 4°C. Hansen susține// „Global warming in the pipeline”, academic.oup.com // că această sensibilitate este de fapt mai mare și că încălzirea globală va avansa mai rapid decât arată modelele standard. 

De asemenea, el avertizează că prăbușirea curentului Atlantic (AMOC – Atlantic Meridional Overturning Circulation) ar putea avea loc în următorii 20-30 de ani.// „Polar ice melt may collapse key ocean current by 2050, scientists warn”, dailyclimate.org // Acest curent este esențial pentru echilibrul climatic global, iar topirea ghețarilor din Groenlanda și Antarctica poate duce la o încetinire și, în final, la oprirea sa. Într-un scenariu extrem, asta ar putea duce la creșterea nivelului mării cu mai mulți metri și la schimbări climatice radicale.

Concluzia lui Hansen este că ținta internațională de a limita încălzirea globală la 2°C este „moartă”. Savantul susține că, pentru a evita efectele catastrofale, este nevoie de măsuri drastice, inclusiv taxe mari pe carbon și dezvoltarea rapidă a energiei nucleare.

Ce spun ceilalți oameni de știință?

Nu toți experții sunt de acord cu Hansen. Unii sunt de părere că studiul său supraestimează efectele reducerii poluării și ale creșterii temperaturilor. 

Dr. Zeke Hausfather, climatolog la Berkeley Earth, spune că analiza lui Hansen este utilă,// „Climate change target of 2C is ‘dead’, says renowned climate scientist”, theguardian.com // dar că nu reprezintă consensul științific. Hansen și colegii săi sunt la limita superioară a estimărilor, dar nu putem spune cu siguranță că greșesc. Însă aceste rezultate reprezintă un scenariu mai apropiat de cel mai pesimist posibil. 

Dr. Gavin Schmidt, director la NASA Goddard Institute for Space Studies, consideră că metoda lui Hansen nu ia în calcul alți factori importanți, cum ar fi reducerea emisiilor din China. El afirmă că metodele lui Hansen sunt utile, dar în acest caz, concluziile lui sunt prea simple și nu reflectă întreaga complexitate a sistemului climatic. 

Valerie Masson-Delmotte, fostă co-președintă a grupului ONU pentru climă (IPCC), este și mai critică. Ea spune că studiul nu a fost publicat într-un jurnal de climatologie și că formulează ipoteze care nu sunt susținute de toate datele disponibile.

De ce există atât de multe păreri diferite?

Părerile diferite vin din complexitatea științei climei și din metodele variate de predicție folosite. Diferențele dintre studiul lui Hansen și alte cercetări se bazează în principal pe două aspecte. 

În primul rând, modul în care sunt măsurate efectele reducerii poluării maritime. Hansen folosește un model „de sus în jos”, analizând schimbările în reflectivitatea oceanelor. Alte studii folosesc modele „de jos în sus”, analizând direct impactul reducerii poluării.

În al doilea rând, diferența vine din estimarea sensibilității climei la CO₂. IPCC folosește simulări complexe pe computer pentru a estima cât de mult se va încălzi Pământul, în timp ce Hansen folosește o abordare mai simplă, bazată pe date istorice, și ajunge la o estimare mai mare decât cea a IPCC.

Ce înseamnă toate astea pentru viitor?

Deși există dezacorduri, majoritatea cercetătorilor sunt de acord că temperaturile vor continua să crească, iar efectele vor fi din ce în ce mai vizibile. Planeta s-a încălzit deja cu 1,3°C față de perioada preindustrială, iar fenomenul El Niño din 2024 a accentuat această tendință. 

Întrebarea nu este dacă încălzirea globală va continua, ci cât de repede și cât de grav vor fi efectele. Dacă Hansen are dreptate, lumea trebuie să se pregătească pentru o accelerare a crizei climatice, cu evenimente extreme mai dese și mai severe. Dacă estimările oficiale sunt mai corecte, există încă o șansă de a menține încălzirea sub 2°C, dar doar dacă guvernele iau măsuri radicale.

Așa cum decurg politicile climatice acum în lume, cu noua administrație Trump care dă tonul către revenirea la o economie tradițională extrem de toxică pentru planetă, scenariul optimist pare tot mai îndepărtat. 

Iar datele sumbre privind clima par că nu se mai opresc. Ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată la nivel global,// „January 2025: warmest January and lowest Arctic sea ice extent for the month”, climate.copernicus.eu // cu o temperatură medie de 13,23°C, conform datelor furnizate de Copernicus. Aceasta reprezintă o creștere de 1,75°C față de nivelul preindustrial. Observatorul european a subliniat că ianuarie 2025 este a optsprezecea lună din ultimele nouăsprezece în care temperatura medie globală a depășit cu peste 1,5°C nivelul preindustrial.