BirdofPrey/Getty Images
Ursul evită oamenii. Ce faci dacă totuși te întâlnești cu unul?32 min read
Te gândești la o drumeție pe munte? Ține cont că acolo ai putea găsi nu doar aer curat, ci și urși. E normal, e habitatul lor. Pregătește-te, fără panică, pentru o astfel de întâlnire.
În România, // „Comunicat de presă – Ministrul mediului Mircea Fechet și secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu participă la Consiliul de Mediu, la Bruxelles”, mmediu.ro // de Ministrul Mediului, Mircea Fechet, la Consiliul de Mediu de la Bruxelles în martie 2024, în ultimii 20 de ani, urșii au ucis 26 de persoane și au rănit grav alte 274. Ultima victimă, adăugată la această statistică, a fost tânăra atacată de urs pe 9 iulie, în Munții Bucegi, pe traseul montan Jepii Mici.
Ministrul a mai spus că peste 270 de persoane au scăpat cu viață după o întâlnire cu ursul, dar au rămas cu leziuni și că, în cinci ani, s-au înregistrat 6.400 de apeluri de urgență legate de atacuri de urs.
O altă statistică arată că a crescut numărul apelurilor la 112 care anunță prezența unor urși. În 2024 au fost // „Crește numărul apelurilor la 112 care anunță prezența unor urși. Anul acesta au fost peste 2.200 de telefoane”, digi24.ro //
Creșterea interacțiunilor dintre oameni și urși se datorează mai multor factori. Urșii se apropie de așezările umane deoarece habitatul lor natural este tot mai restrâns și alterat de activitățile umane. Reducerea surselor naturale de hrană, precum fructele forestiere și carcasele de animale, contribuie la această tendință.
Activitățile din păduri, cum ar fi defrișările, dar și folosirea ATV-urilor și motocicletelor, îi deranjează pe urși și îi împing spre zonele locuite. Schimbările climatice joacă și ele un rol, cu ierni mai calde care îi împiedică pe urși să hiberneze și veri caniculare care perturbă comportamentul lor sezonier.
De asemenea, gunoaiele neevacuate, resturile de la abatoare și livezile abandonate din comunitățile locale atrag urșii. În plus, unii urși s-au obișnuit atât de mult cu prezența umană, încât au dezvoltat comportamente deviante, căutând hrana la marginea drumurilor, în stațiuni turistice și localități. Faptul că unii oamenii aleg să-i hrănească contribuie la problemă.
Întâlnirea nu presupune neapărat atacul
În mod obișnuit, dacă ursul aude oameni în apropiere, îi evită. Ursul se simte amenințat doar dacă este luat prin surprindere. Ursul brun nu mănâncă oameni și nu îi consideră ca fiind hrană sau pradă potențială. Se apără, însă, atunci când își protejează puii sau mâncarea. Astfel, dacă este surprins în timp ce caută hrană sau când are pui, se va apăra, dar nu va ataca din proprie inițiativă.
Dacă întâlnește un om, ursul poate încerca să-l intimideze, ridicându-se în două labe într-un mod amenințător. În limbajul ursului, aceasta înseamnă că avertizează omul să nu mai înainteze pe teritoriul său. Atunci când se ridică în două labe, ursul este de fapt atent la factorii din jur și nu este în poziția de atac.
Ursul se pregătește de atac doar atunci când își arcuiește corpul și lasă urechile pe spate. Ursul prezintă pericol de atac imediat dacă se apropie încet de om cu capul lăsat mai jos decât greabănul (partea superioară a corpului acestuia, situată între umeri și gât) și urechile trase în spate, lipite de cap. Pericolul vine doar de la contactul direct, deoarece o lovitură de labă de urs poate fi fatală.
Imaginea negativă care s-a lipit de urși în ultimii ani este întreținută și de mass media. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din București în 2022, denumit Tobele de război bat mai tare. Mediatizarea urșilor bruni din România și publicat în revista // „The drums of war are beating louder. Media coverage of brown bears in Romania”, natureconservation.pensoft.net // a analizat cum prezintă mass-media românească interacțiunile dintre oameni și urșii bruni.
„Cercetarea noastră a analizat cum vede mass-media aceste interacțiuni cu urșii și care sunt principalele subiecte aflate în atenția presei”, spune Andra-Claudia Neagu, consultant în domeniul mediului, membră a echipei care a realizat studiul. „Studiul s-a axat pe diferența de raportare înainte și după 2016, când au avut loc modificări legislative privind vânătoarea. Mass-media este principala sursă de informație pentru oameni, chiar și în probleme de mediu sau conservare a biodiversității. Mass-media poate promova coexistența om-urs, dar poate și provoca conflicte, influențând percepția oamenilor.”
Peste 75% din articolele de presă studiate s-au axat pe interacțiunile dintre om și urs, fie că s-a discutat despre atacuri, întâlniri pe trasee montane sau în apropierea așezărilor. Principalul eveniment raportat a fost observarea unui urs în apropierea locurilor unde au loc activități umane, fără rezultate neplăcute, fie pagube materiale, fie persoane rănite.
Totuși, deși ursul nu este criticat direct, „atitudinea generală a fost una negativă, ceea ce poate influența cititorii să considere ursul vinovat și să reducă toleranța față de această specie, punând presiune asupra factorilor politici”.
Fii alert, dar păstrează-ți calmul
Riscurile reale de atac ale unui urs sunt mici. Însă, atunci când urmează să mergi într-o zonă în care există urși, este important să te informezi și să te pregătești, pentru a minimaliza apariția conflictelor.
Urșilor le plac, de obicei, tufișurile dese, și ocolesc oamenii, cu care nu vor să aibă conflicte. Dar folosesc destul de des și potecile de drumeție.
Dacă te întâlnești cu ursul, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să nu te sperii. Al doilea e să nu-l sperii pe el. Pentru asta, e important nu doar să cunoști traseul pe care mergi, dar să ai simțurile ascuțite. Nu merge pe munte cu căștile în urechi sau cu nasul în telefon. Dacă te-ai rătăcit și vrei să te orientezi cu ajutorul GPS-ului (asta în cazul în care ai semnal), oprește-te din mers, dar rămâi atent la fiecare sunet și mișcare.
„Dacă ai ajuns într-o porțiune cu vizibilitate redusă, unde nu poți vedea la 30 de metri în jurul tău, sau dacă s-a lăsat ceața, fă zgomot, oprește-te și ascultă înainte de a merge mai departe”, spune Mihai Pop, membru al Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice, responsabil în cadrul proiectului de coordonare a activităţilor privind conflictele om-urs şi pentru realizarea ghidului pentru monitorizarea // Mai multe despre Mihai Pop, aici: carnivoremari.ro //
Unde-s mulți, puterea crește
Poate că vrei să ieși în natură pentru o plimbare solitară, să-ți pui gândurile în ordine. Dacă alegi să mergi pe munte, nu e o idee bună nici să mergi singur, nici să mergi în liniște, pentru că te expui pericolului de a te întâlni cu ursul. Planifică o ieșire într-un grup de cel puțin două-trei persoane.
Vorbiți între voi, pentru a vă face simțită prezența și pentru a alerta animalele din apropiere. „Pe munte, nu trăiesc doar urși și nu doar ei sunt un pericol, te poți întâlni la fel de bine și cu un mistreț”, spune Mihai Pop. În cazul întâlnirii cu un urs (sau alt animal sălbatic), mai multe persoane îi pot distrage mai ușor atenția.
Mihai Pop recomandă și să „strigați și bateți din palme frecvent. Cântați tare, agățați un clopoțel de rucsac și un fluier de gât”.
Poate fi de ajutor dacă mergi însoțit de un câine (sau mai mulți), pentru că lătratul îl poate face pe urs să se îndepărteze de grupul vostru. „Dar, atenție, țineți câinii în lesă. Când mergeți pe trasee turistice, nu lăsați câinii liberi”, spune Mihai Pop. „La întâlnirea cu ursul, s-ar putea dovedi mai curajoși decât e cazul și asta l-ar putea înfuria.”
Când un urs se ridică în două picioare o face pentru a vedea mai bine ce se întâmplă în zonă, nu este un comportament de atac. Foto: danm/Getty Images
Fă gălăgie, dar nu fugi
Dacă vezi un urs de la distanță, respectă spațiul de care ursul are nevoie și întoarce-te și părăsește zona. Nu trebuie sub nicio formă să fugi. „Dacă un animal vine către tine, stai pe loc, nu întoarce spatele”, recomandă Pop. Dacă fugi, va avea impresia că ești o pradă și te va urmări. În plus, te va și ajunge, pentru că ursul este un alergător mult mai bun decât oamenii.
Arată-i că ești om: vorbește încet sau dă din mâini. Retrage-te ușor pe drumul pe care ai venit și mișcă-te în direcția din care bate vântul, astfel încât ursul să-ți simtă mirosul. Poți aprinde o țigară, deoarece mirosul nu îi place. Nu înghesui ursul, lasă-i o zonă de scăpare, pe unde să poată pleca.
Deși este ușor de spus, ar trebui să îți păstrezi calmul. În funcție de cum reacționează ursul, îți poți adapta strategia. „Dacă ursul doar ne-a văzut fără să dea semne că ar fi interesat de noi, ar trebui să ne retragem în liniște, cu spatele, din direcția din care am venit”, explică Cristian-Remus Papp, coordonator al Departamentului Specii Sălbatice, WWF România. „Dacă ursul nu vine după noi, înseamnă că suntem în siguranță. Trebuie să fim vigilenți și să ne uităm constant dacă ursul ne urmărește. Dacă totuși vine amenințător spre noi, nu înseamnă neapărat că va ataca. S-ar putea să ne intimideze, să alerge spre noi și să se oprească la cinci metri distanță, după care să se retragă.”
Ursul poate fi agitat și stresat, pufăind, plesnind din fălci și lovind pământul. Urmărește reacțiile ursului, dar evită să-l privești direct în ochi, deoarece acest lucru poate fi interpretat ca un comportament agresiv. În cazul în care ursul se îndreaptă spre grupul tău, o variantă ar fi să arunci rucsacul sau o haină în direcția lui pentru a-i distrage atenția și apoi să vă îndepărtați din zonă.
„Dacă ursul atacă, trebuie să ne așezăm pe pământ și să adoptăm poziția fetală, cu capul protejat de mâini, pentru a evita răni grave. Dacă sunt alte persoane în zonă, acestea pot arunca cu pietre sau bucăți de lemn spre urs, pentru a-l descuraja”, adaugă Papp.
Folosește spray pentru urși
E important să ai la tine și un // Inspectoratul de Jandarmi Judetean Maramures a postat pe Facebook un ghid, „Cum procedăm în cazul întâlnirii cu ursul pe traseele montane?”, facebook.com // Aceste spray-uri conțin o substanță denumită capsaicină. Capsaicina este un compus chimic găsit în ardeii iuți, responsabil pentru senzația de arsură atunci când aceștia sunt consumați. Este un iritant pentru mamifere, inclusiv pentru oameni, provocând o senzație de arsură la contactul cu țesuturile.
„Poate fi mult mai eficient să folosești un spray anti-urs decât o pușcă, deoarece pușca poate răni animalul și îl poate înfuria mai tare”, explică Papp.
// „Spray more effective than guns against bears: study”, bear.org // confirmă ce spune expertul. O echipă de cercetători a analizat incidentele din Alaska pe o perioadă de 20 de ani și a descoperit că spray-ul anti-urs a reușit să oprească comportamentul agresiv al animalului în 92% din cazuri, comparativ cu doar 67% pentru arme de foc. Eficacitatea spray-ului se datorează faptului că nu necesită o precizie mare la țintire și creează un nor iritant care determină ursul să se retragă rapid.
„Dacă folosești un spray și reușești să expulzezi substanța iritantă în zona ochilor, nasului și gurii ursului, acesta va fi descurajat și derutat. Ursul nu va mai vedea bine și va fi afectat de stările generate de sistemul endocrin, devenind bulversat și incapabil să continue atacul”, spune Mihai Pop. „În America, pe traseele turistice cu risc de întâlnire cu urși, există informări clare și reguli stricte. De exemplu, turiștii trebuie să poarte spray-uri de urs, iar potecile sunt largi și vizibile. Nu poți părăsi traseul și dacă ești prins fără spray, primești amendă. Astfel de măsuri ar putea fi adoptate și la noi.”
Dacă, într-o întâlnire spontană, un urs atacă și nu ai timp să te îndepărtezi, încearcă să-ți protejezi organele vitale, fața și gâtul. Întinde-te cu burta în jos și cu picioarele ușor depărtate și strânge-ți mâinile în jurul capului. Rămâi nemișcat. Este posibil ca ursul să nu atace dacă simte că nu mai reprezinți nicio amenințare pentru el.
Culesul haotic al fructelor din pădure îl lasă pe urs fără hrană
// „Bears, conflicts, and availability of natural food sources”, bigforkeagle.com // realizat în cadrul Greater Yellowstone Ecosystem, s-a constatat că disponibilitatea redusă a alimentelor naturale a fost un predictor puternic al conflictelor dintre urși și oameni. Lipsa fructelor de pădure și a altor surse naturale de hrană determină urșii să caute alimente în zonele locuite de oameni, ceea ce crește riscul unor incidente periculoase.
În plus, fructele de pădure, cum ar fi afinele, sunt esențiale pentru dieta urșilor, oferindu-le energia necesară pentru a supraviețui în timpul hibernării. Urșii joacă un rol crucial în dispersia semințelor acestor plante, ceea ce contribuie la // „Food availability and foraging near human developments by black bears”, academic.oup.com //
„În perioadele de secetă, când sunt călduri foarte mari și producția de fructe este scăzută, ar trebui să fim mai atenți la cantitățile pe care le colectăm”, spune Mihai Pop. „De exemplu, în anii cu abundență de fructe, putem culege 100 de tone din pădure, dar în ani ca acesta, când temperaturile sunt foarte ridicate și fructele sunt puține, ar trebui să reducem cantitățile.”
Nu trebuie să hrănești ursul
Urșii care obțin hrană de la oameni își pot pierde teama naturală de aceștia. În timp, acești urși pot deveni îndrăzneți sau agresivi în încercările lor de a obține hrană de la oameni, deci o amenințare pentru siguranța publică. Atunci când un urs asociază mâncarea cu oamenii, va intra în tomberoane, campinguri, zone de picnic, mașini și în orice loc în care oamenii păstrează mâncare. Va veni neinvitat, fără teamă și înfometat. Nu vrei să ai de-a face cu un urs înfometat, care crede că ai mâncare.
Mai mult, // „Study Finds Reduced Microbial Diversity in Guts of Wild Bears That Eat Human Food”, news.ncsu.edu // realizat de Universitatea de Stat din Carolina de Nord și Universitatea de Nord din Michigan a arătat că urșii care consumă alimente procesate de la oameni au o diversitate microbiană redusă în intestin, ceea ce poate afecta sănătatea lor generală și capacitatea de a digera hrana sălbatică tradițională.
„Chiar dacă vrem să-i facem bine, de fapt îi facem rău și lui, și nouă, deoarece modificăm comportamentul animalului”, spune Cristian Papp.
Cum sunt sfătuiți turiștii să se comporte cu urșii în alte țări?
Bianca Apostol este o româncă stabilită în Belgia cu partenerul ei, Daniël. De foarte mulți ani merg împreună în drumeții, pe munte. Au fost în aproape toate zonele din România, dar și în străinătate: Patagonia, Kyrgyzstan, Georgia, Islanda, Norvegia. Dar cea mai relevantă experiență pe acest subiect au avut-o în Canada. Bianca și-a povestit experiența pe // Link: facebook.com //
Prima îngrijorare a cuplului a fost legată de urși, așa că au cumpărat un spray anti-urs, cum este recomandat (sau chiar obligatoriu în unele locuri). În cele două luni, s-au întâlnit de câteva ori cu urși. Chiar în prima zi, au zărit un urs grizzly la douăzeci de metri de locul lor de campare. „Eram singuri acolo și ne-am speriat, dar ursul nu a fost interesat de noi”, spune Bianca.
Bianca mai spune că la intrările în parcuri și pe trasee există panouri informative care explică cum să reacționezi în cazul întâlnirilor cu urșii.
A doua întâlnire cu un urs în Canada a fost cu un urs negru, care a sărit surprins când s-au intersectat pe potecă. „Ne-am păstrat calmul, am luat spray-ul la îndemână și ne-am mișcat ușor înapoi, lăsând ursul să treacă. Am învățat să nu alergăm, să vorbim calm și să ne dăm la o parte pentru a-i permite ursului să își continue drumul.”
În Canada, atacurile de urși sunt rare și de două feluri: defensiv și prădător, mai spune Bianca. Atacurile defensive se întâmplă când ursul este surprins, iar cele prădătoare sunt extrem de rare, de obicei când ursul este disperat de foame înainte de hibernare.
Din acest motiv, Bianca spune că reacția autorităților române la atacurile de urși i se pare grăbită și neadecvată. „Deși nu sunt expert, consider că împușcarea urșilor nu este o soluție. Campaniile de informare și educație sunt esențiale. În România, lipsesc panourile informative despre cum să te comporți în cazul întâlnirii cu un urs.”
Educația montană și turismul responsabil sunt măsuri necesare pe care autoritățile ar trebui să le implementeze, crede Bianca. „Nu vreau să spun ca nu s-ar mai întâmpla atacuri, însă dacă ești informat te simți în control pe situație și este mai probabil să reacționezi corect. Campaniile de awareness sunt abordate chiar simpatic câteodată, am văzut mesaje de genul Hike in groups. Bears like to have choices.”
