Foto: darwisalwan/Pexels

Vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată la nivel mondial7 min read

De Adriana Moscu 06.09.2024

Lumea a trecut prin cea mai caldă vară de când se fac măsurători, a anunțat serviciul de monitorizare a schimbărilor climatice al Uniunii Europene, în contextul în care încălzirea globală devine tot mai puternică.

Dacă vara asta s-a simțit altfel nu a fost doar în imaginația ta. Soarele a ars puternic nu doar la câmpie și nu doar în orașele aglomerate. Aproape toate continentele au înregistrat recorduri de temperatură, iar căldura neobișnuită face tot mai posibil ca 2024 să fie chiar mai cald decât 2023 și, astfel, să devină cel mai fierbinte an de până acum.

Vara lui 2024, din iunie până în august, a depășit-o pe cea de anul trecut// „2023 was world’s hottest year on record, EU scientists confirm”, reuters.com // și a devenit cea mai caldă din istoria planetei, a anunțat Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) în raportul său lunar.// „Copernicus: Summer 2024 – Hottest on record globally and for Europe”, climate.copernicus.eu // 

Anul acesta s-au înregistrat cele mai călduroase luni de iunie și august din istorie, precum și cea mai caldă zi și cea mai fierbinte vară boreală. Experții avertizează că, fără o reducere urgentă a emisiilor care contribuie la încălzirea globală, fenomenele meteorologice extreme ar putea deveni tot mai intense. Emisiile de gaze cu efect de seră, în principal din arderea combustibililor fosili, sunt considerate cauza principală a schimbărilor climatice.

A fost, de asemenea, cea mai caldă vară din Europa, cu 1,54°C peste media pe termen lung din perioada 1991-2020, depășind recordul anterior din 2022. August a fost a 13-a lună dintr-un interval de 14 luni în care temperatura medie globală a depășit cu 1,5°C nivelurile preindustriale.

Până acum, în acest an, temperatura medie globală a fost cu 0,7°C peste media perioadei 1991-2020, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat. 

La nivel global, valurile de căldură și fenomenele meteorologice extreme au dus la incendii de vegetație, inundații și furtuni violente – de multe ori, în locuri în care astfel de fenomene nu sunt obișnuite – și a dus la numeroase victime umane.// „Climate change kills millions: An expert explains why most deaths aren’t attributed to the crisis”, euronews.com //  În Europa, Austria a înregistrat cea mai caldă vară din istorie, Spania a avut cel mai fierbinte august din istorie, Finlanda a egalat recordul de temperatură pentru august, iar Elveția a avut a doua cea mai caldă vară.

În timp ce căldura a fost concentrată în sudul și estul Europei, regiunile vestice, precum Irlanda, Regatul Unit, vestul Portugaliei, Islanda și sudul Norvegiei, au avut temperaturi mai răcoroase.

În România, sudul litoralului a fost afectat de curând de un ciclon format în Marea Neagră, care a distrus porțiuni de plajă în Vama Veche, a inundat orașul Mangalia și a produs alunecări masive de teren în Eforie, Costinești și Olimp. 

Regimul termic al lunii iulie în România a fost extrem de cald în toată țara, iar tendința este de creștere, de la un an la altul, se arată în analizele Administrației Naționale de Meteorologie.// „Caracterizare climatologică. Iulie 2024”, meteoromania.ro // 

La nivel global, deși activitățile umane au fost principalul factor al creșterii temperaturilor globale, căldura record din 2023 și începutul lui 2024 a fost amplificată de fenomenul natural El Niño, care încălzește temperaturile de la suprafața mării în estul Pacificului și care a fost observat între iunie 2023 și mai 2024.

În această perioadă, temperaturile ridicate ale suprafeței mării au adăugat mai multă căldură în atmosferă. Deși El Niño s-a încheiat, influența sa asupra temperaturilor globale va continua să se resimtă pe parcursul anului 2024. Climatologii anticipează că Pacificul va intra în faza mai răcoroasă La Niña în lunile următoare.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|CE URMEAZĂ?

Planeta (post)hidrocarburi

De
De la criza apei ca sursă de conflict, revenirea energiei nucleare (inclusiv în spațiu) și revoluția hranei sintetice și a agriculturii de precizie la intersectarea migrației climatice și declinul demografic, care va accentua populismul (nu doar) anticlimatic.
MEDIU|OVERVIEW

Testul climei, ratat din nou de marile puteri la COP30

De
Planeta se încălzește, dar renunțarea la combustibilii fosili întârzie să fie o urgență pentru decidenții politicilor globale.
MEDIU|JURNAL DE NATURALIST

Urechelnița, maestrul origami al naturii

De
Urechelnițele nu intră în ureche. În schimb, au aripi care se pliază ca un origami perfect, sunt mame surprinzător de devotate și au mecanisme biologice care inspiră ingineria modernă. 
MEDIU|MS TALKS

Sorin Cebotari, consultant în comunicare strategică: „Fără acțiune, costurile climatice vor crește constant”

De
Cum trebuie construită comunicarea despre climă, de ce strategiile existente nu ajung în practică și cum poate arăta România în următorii 10-20 de ani, în funcție de viteza cu care răspunde la schimbările climatice.