Cum poate ajuta un câine robotic fermierii?21 min read

Robo-câinele start-up-ului bucureștean AgriCloud poate identifica semnele timpurii de boală ale culturilor agricole

Agricultura este un domeniu care poate beneficia foarte mult de pe urma soluțiilor inteligente, însă ritmul implementării acestora în fermele din România este unul lent, în comparație cu restul Uniunii Europene.„Digitalizarea agriculturii, o provocare pentru Romania – ultima din UE la inovatie”, agro-tv.ro Cu toate acestea, au apărut în ultimii ani, start-up-uri care încearcă să implementeze concepte inovatoare în agricultura autohtonă.

Unul dintre acestea este AgriCloud,Detalii pe agricloud.ro un start-up din București, parte a acceleratorului Orange Fab România,Mai multe detalii de orangefab.ro care oferă soluții pentru agricultura de precizie – un mod de management al culturilor agricole în care tehnologia este folosită pentru a le monitoriza și a oferi informații analitice despre starea acestora.

Printre aceste soluții se numără diverși senzori de monitorizare a stării solului sau a sănătății plantelor, analiza ale culturilor din satelit sau drone în spectru infraroșu. Și, poate cel mai futurist, un câine robotic care caută semne timpurii de boală sau stres ale plantelor direct pe teren.

Acesta din urma a fost prezentat la Bucharest Tech Week 2022,Detalii pe techweek.ro unde am discutat cu fondatorul și CEO-ul AgriCloud Marcel Ionescu despre cum este utilizat robotul pe teren, care sunt avantajele folosirii tehnologiei pentru adunarea informațiilor în agricultură și cât de dificilă este implementarea soluțiilor smart într-un domeniu tradițional.

Mindcraft Stories: Spune-mi puțin despre cum a început AgriCloud.

Marcel Ionescu: Ne-am înființat în 2017, în București. Cu un an în urmă citisem un studiu al Food and Agriculture Organization, agenția specializată ONU pentru agricultură, care spunea că în următorii 50 de ani trebuie să producem mâncare cât am produs în ultimii 400.

Am crezut inițial că e o greșeală de redactare, dar după ce ne-am documentat puțin am înțeles ce se întâmplă: populația crește exponențial, resursele sunt din ce în ce mai puține, iar suprafața agricolă a omenirii este mai mică ca acum 500 de ani. Următoarea întrebare a venit firesc: cum am putea să creștem productivitatea, în condițiile în care schimbările climatice se fac simțite și în România?

Am ajuns la concluzia că asta se poate întâmpla doar prin monitorizarea proceselor din agricultură. Venind din zona de tech, ne-a fost destul de ușor să adaptăm IOT-ulInternet of Things sau internetul obiectelor, un termen care descrie utilizarea internetului pentru a conecta diverse dispozitive, servicii și sisteme automate în agricultură. Senzorii sunt cei care ne ajută să monitorizăm diverse procese, începând cu senzori de monitorizare a umidității din solul natural.

Am început ca platformă de monitorizare a solului, am adăugat apoi senzori din aer și monitorizare satelit, în așa fel încât să ajutăm fermierul să aibe toate datele necesare pentru deciziile pe care trebuie să le ia într-o singură platformă, mai exact pe portal.agricloud.ro. Obiectivul principal al monitorizării este livrarea unui raport decizional pentru fermieri.

M.S.: În ce zone din agricultură activați și unde aveți colaborări?

M.I.: Pe lângă România, avem clienți din Africa de Sud, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croația, Franța, Italia și Statele Unite. Nu suntem prezenți direct în toate aceste piețe, avem câțiva clienți acolo care au avut încredere în noi și suntem prezenți prin parteneri regionali.

În momentul de față administrăm vreo 350 de clienți, care însumează un număr impresionant de hectare, spre un milion, iar culturile acestea sunt și ele pe diferite paliere. Mai exact avem foarte multe proiecte în viticultură, avem agricultură mare, mai puțin în pomicultură și destul de multă agricultură protejată în sere sau solarii.

M.S.: Cum ați ajuns să colaborați cu Orange Fab România?

M.I.: Orange Fab este instrumentul celor de la Orange România care ajută start-up-urile fără a le da bani, efectiv cash, ci oferindu-le cât se poate de multă tehnologie. Ceea ce este OK. Ddacă ești antreprenor și primești o sumă de bani, tot pe tehnologie ajungi să o cheltui ca să poți să-ți desfășori activitatea.

Cel mai mare avantaj pe care l-am avut după ce am intrat în Orange Fab a fost încrederea clienților. Acestora le-a fost foarte ușor să treacă peste faptul că eram un start-up și riscam să nu putem livra ceea ce promiteam. Orange a venit ca garantor pentru noi. În acel moment, cercul de încredere a fost mult mai mare și ne-a fost destul de ușor să ne vindem serviciile.

M.S.: De unde v-a venit ideea unui robot în formă de câine pentru monitorizarea culturilor?

M.I.: Munca în agricultură este foarte, foarte repetitivă. Am analizat și ne-am uitat cât se poate de mult pe ce se întâmplă efectiv în agricultură, fiecare proces, fiecare etapă. Ne-am gândit la moduri în care am putea culege informații pe care să le facem analitice.

În agricultura tradițională, un fermier mă trimite pe mine în teren să fac inspecție vizuală și să verific frunzele, informații pe baza cărora el ia niște decizii. Fiind adunate în mod tradițional, aceste informații nu aveau acuratețe. Și atunci ne-am gândit că aici putem folosi roboți.

Așa am ajuns să lucrăm cu cei de la Bucharest Robots, Detalii pe bucharestrobots.com care ne-au dat robotul-câine – pe care l-am numit Nero – pentru a-l utiliza în agricultură. El este echipat cu camere multi-spectrale, ceea ce face foarte ușoară culegerea datelor.

M.S.: Cât de dificilă a fost recalibrarea robotului pentru a-l face funcțional în agricultură?

M.I.: Noi lucrăm foarte îndeaproape cu Ana-Maria Stancu de la Bucharest Robots, iar pentru ea este destul de ușor să îl remodeleze pentru ce cerem noi. Atunci când îi cerem să-l recalibreze, de la momentul în care am cerut modificările până la momentul la care este gata durează, în general, două-trei săptămâni. Nici costurile nu sunt foarte mari, pentru că avem deja cadrul creat. Este doar un fine-tuning pe fiecare cultură.

M.S.: Cum funcționează, mai exact, Nero pe teren?

M.I.: Nero face inspecții în zonele de viticultură și agricultură mare. În viticultură, el ne ajută să culegem date pentru a genera o alertă timpurie de boală.

Semnele după care se dau alerta timpurie de boală la frunza de viță de vie nu se văd de pe partea pe care o vedem noi de sus, privind spre butucul de vie, ci dinspre sol, iar de multe ori sunt blocate vizual de frunze. Nimeni nu întoarce toate frunzele ca să le verifice. În momentul în care îl trimitem pe Nero, noi culegem informații cu foarte mare acuratețe de la sol, pe baza camerelor multi-spectrale.

Mai exact, orice plantă pe care ați văzut-o acasă, de exemplu, că a început un pic să se îngălbenească, are un anumit stres care ar fi dat o alertă timpurie acum 20 de zile – sunt vreo 18 indici de stres. Stresul este mult mai vizibil în spectrul infraroșu, pe care oamenii nu îl percep, ceea ce îl face foarte greu de identificat.

M.S.: Care sunt cele mai mari dificultăți ale lui Nero pe câmp?

M.I.: Cea mai importantă și recurentă problemă este bateria, pe care trebuie s-o gestionăm astfel încât robotul să-și poată îndeplini toate sarcinile. Al doilea lucru pe care Nero îl are ca resursă limitată este viteza de deplasare, care nu este foarte mare. Mai și cade câteodată, însă se poate ridica de unul singur. De exemplu, în momentul în care cade și nu are misiune de achiziție a datelor din podgorie, se ridică singur și se întoarce la bază.

M.S.: Ce distanță poate să acopere Nero autonom?

M.I.: Autonomia lui Nero este de aproape trei hectare. La 2,5 hectare, el se întoarce la bază ca să-i schimbăm bateria. El nu consumă o baterie până la capăt, dar noi preferăm acest model ca să fim siguri că își duce misiunea de depoziție de date la sfârșit.

M.S.: Cum îl controlați din teren și ce se întâmplă cu datele culese?

M.I.: Atunci când mergem în teren, kitul nostru de deplasare încape în mașina cu care venim: senzori, scannere, baterii, încărcătoare pentru baterii și chiar și generatorul de energie. În momentul în care noi am ajuns acolo, cam în 20-25 de minute suntem funcționali, și cu Nero, și cu dronele de achiziție. Orice echipament care este deplasat mai mult de 50 de kilometri, în special dronele, necesită o calibrare pe zonă pentru a o putea recunoaște.

Cât despre date, noi suntem parteneri cu cei de la Microsoft și punem totul pe Microsoft Azure.Serviciul de cloud computing al celor de la Microsft, azure.microsoft.com Asta înseamnă că toate datele colectate de echipamente, de senzorii lui Nero și de drone sunt urcate în cloud, iar un soft pe bază de machine learning ne ajută să modelăm acele date și să generăm rapoarte.

M.S.: Ce operațiuni efectuați cu dronele?

M.I.: Avem două operațiuni care se pot face cu drone. În primul rând, culegem date din cultură, în format standard RGB, adică inspecție vizuală. A doua operațiune este cu cameră multi-spectrală, pentru a vedea sănătatea plantelor. Și a treia este cea de tratamente pentru vreo anume cultură, pe care le putem face cu o dronă.

M.S.: Cât de deschiși sunt fermierii la astfel de soluții smart?

M.I.: Cele mai grele interacțiuni sunt cu fermierii, într-un sens extrem de frumos și deosebit. Fiind un business foarte tradițional, ei au o rezistență la schimbare, așa că adopția tehnologiei este cea mai grea parte.

La doi ani de la înființare, noi am decis să facem un centru de formare în care împrietenim fermierii cu tehnologia. De ce? Pentru că singurul mod în care poți să ajuți un fermier să fie sustenabil este să îi monitorizezi procesele și să îl transformi din reactiv în proactiv. El când a văzut o daună, merge, cumpără și face tratament, iar dacă îi punem senzori în cultură poate lua astfel de decizii înainte de apariția unor daune majore.

Pe majoritatea reușim să-i convingem pentru simplul fapt că diferența dintre o informație tradițională și una analitică este destul de semnificativă ca acuratețe. Și atunci noi le arătăm lor cât este de ușor să se vadă detaliile culturii lor în timp real, de pe ecranul pe care îl folosesc, telefon, tabletă sau laptop.

M.S.: Cine apelează mai mult la serviciile voastre, fermele mari sau ferme mai mici?

M.I.: Printre clienții noștri avem ambele tipuri, atât ferme mici cât și ferme foarte, foarte mari. În cazul fermelor mici am avut o surpriză pozitivă, anume că adopția tehnologiei este mai rapidă într-o fermă mică decât într-una foarte mare. La multe ferme mari, după ce am încheia vânzarea cu decidenții, ne-am trezit că aveam nevoie de foarte multă pregătire și training cu oamenii care urmau să folosească tehnologia, iar rezistența lor la schimbare era foarte mare.

M.S.: Ce alte proiecte aveți în dezvoltare?

M.I.: La sfârșitul lunii iulie, vom organiza prima tabără de agricultură de precizie din estul Europei. Am selectat aproximativ 50 de elevi de la licee agricole care vor veni și, timp de patru zile, vor învăța despre ceea ce înseamnă agricultura de precizie. Noi suntem reprezentanții României la Societatea Internațională de Agricultură de Precizie și, împreună cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Educației și cu USAMVUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, organizăm această tabără în așa fel încât să familiarizăm din ce în ce mai mult copiii și elevii care își doresc un viitor în agricultură cu tehnologia.