Guliver/Getty Images, Vasili Kandinski - Composition X

Răzvan Ion, despre Jarvis, primul curator AI din istoria artei18 min read

De Grig Vulpe 18.06.2020

În contextul pandemiei, cum se reinventează sectorul cultural? Care este rolul artei contemporane? Pot arta și tehnologia ajuta în direcția progresului social și în dezvoltarea democrației? 

La finalul lunii mai, ne-a atras atenția un articol din The Art Newspaper.„AI you ready for this? Bucharest Biennale to be curated by artificial intelligence called Jarvis” theartnewspaper.com Publicația de artă, dar și Artnet„An Artificial Intelligence Program Named Jarvis Has Been Appointed Curator of the 2022 Bucharest Biennial. No, Really” news.artnet.com precum și multe alte ziare și reviste de limbă engleză și germană au scris despre Jarvis, primul curator AI din istoria artei, care va alege operele ce vor fi expuse la Bucharest Bienniale în 2022. Creatorul lui Jarvis este Răzvan Ion, profesor, teoretician, curator și manager cultural. 

Răzvan Ion predă la Viena și a fost profesor asociat în cadrul University of California (Berkeley), Central University of New York, University of London și a unor universități din Lisabona, Sofia, Kiev și București, unde a ținut cursuri de gândire critică și studii curatoriale. Esteste invitat frecvent să țină conferințe în diverse țări pe tema implicării realității virtuale (VR) și a inteligenței artificiale (AI) în arta contemporană.

Este fondatorul laboratorului new media Spinnwerk din Viena și co-fondator al Bucharest Biennale. A co-curatoriat Bucharest Biennale 8 alături de Beral Madra. În prezent trăiește și lucrează în Viena.

Ce este noul tău proiect, Spinnwerk? Care ar fi grupul țintă și coordonatele acestui laborator orientat spre noile tehnologii?

Răzvan Ion: E simpatic că numele spune destule. Spinn vine și de la rotire, de la țesătura păianjenului, dar de fapt înseamnă mai repede, „crazy“. Un fel de fabrică de nebunie, îndrăzneală. Nu sunt sigur ce termen din română ar fi corect.

SpinnwerkSite oficial: spinnwerk.io este un laborator de idei, un loc pentru cultura new media care lucrează cu noile tehnologii: de la realitatea augmentată la inteligența artificială, de la blockchain la rețele neuronale și tehnologie cognitivă. Artiștii VR & AI par a genera o Renaștere modernă. Noile proiecte artistice invită mașinile să facă parte dintr-un dialog creativ care reformează datele ca materie primă a viitorului. Folosind instrumente precum blockchain (pentru o arhivă de cercetare rapidă), 5G (pentru o transmisie rapidă de date sau organizarea de conferințe), VR (pentru o mai bună înțelegere), inteligență artificială (pentru un spațiu de coworking), căutăm să oferim, să îmbogățim structurile existente în artă și educație.

Spinnwerk, ca întreprindere artistică și socială emergentă, intenționează să creeze noi structuri comunitare construite în jurul pilonilor fundamentali ai infrastructurii digitale, resurselor regenerative și bunăstării sociale.

Practic avem trei proiecte. Elevation Labor lucrează pentru terțe părți (organizații de drepturile omului, companii, instituții, creativi din zona de artă, design, educație), utilizând realitatea augmentată (AR), VR, AI. VR Art Gallery este un proiect care se va lansa la 1 octombrie anul acesta, în Viena, și este o galerie de artă în VR (cu toată funcționalitatea unei galerii, curator, concept, dar care va oferi un tip de experiență imersivă.). Pop-up Project Space este spațiul fizic care, de obicei, este extensia galeriei VR. Luăm un spațiu pentru o perioadă de timp, facem un design interior al spațiului și punem VR headsets la dispoziția publicului pentru a crea și un loc de întâlnire fizic, un loc de socializare. Majoritatea celor interesați de ceea ce facem noi sunt, evident, generația Z, în primul rând. Dar e un public transgenerațional. Deocamdată, în Viena. O să vedem dacă putem să facem asta și în București.

Spune-mi despre Jarvis, primul curator AI din istoria artei, al cărui creator ești. Va avea o formă fizică sau e un software? Când putem să facem un interviu cu el?

R.I.: Poate că din punct de vedere al ideii sunt creatorul lui. Dar, nu o să îmi spună „tata”. Suntem o echipă. Jarvis este AI, deci, este un software care, prin deep learning, va deveni din ce în ce mai inteligent în timp. El va acumula cunoștințele necesare să funcționeze ca un curator uman, desigur, păstrând proporțiile. În timp, va putea fi angajat precum un curator să producă expoziții. Acum a fost numit curator al Bucharest Biennale. Poate în viitor va fi numit și în alte locuri. Spinnwerk se dezvoltă în direcții ambițioase.

Pentru un interviu cu Jarvis vă rugăm să vă adresați biroului de presă să stabiliți o întrevedere cu el. A, să nu uitați că acum este la început. Învață ca un copil ce este o pisică și ce este un cățel.

Ok, curator AI, dar hai să vorbim puțin despre algoritm. E bazat pe vreun alt proiect sau e creat de la zero? Cum face el selecția propriu-zisă?

R.I.: Este complet creat de noi, la Spinwerk. AI-ul nu este extrem de complicat în prima etapă. Este un cadru general care apoi se dezvoltă către unde dorești să îl folosești. Ulterior trebuie să capete comportamente asociate cu inteligența umană: învățare, raționament, rezolvarea problemelor, reprezentare a cunoștințelor, și, poate într-o măsură mai mică, inteligență socială și creativitate. 

Sunt șapte etape pe care le parcurgem. Nu vă plictisesc cu etapele, doar vreau să fac publicul să înțeleagă. De etapa 1 am trecut: am identificat problemele de rezolvat și cum trebuie să funcționeze. Acum trecem la etapa 2, să preparăm datele. Asta va fi cea mai complicată problemă, pentru că nu prea avem baze de date în artă care să fie compatibile cu programele moderne necesare pentru AI. Zona de artă nu este dezvoltată prea mult pe noile tehnologii. Apoi, alegem algoritmii, începem antrenamentul și restul etapelor pe care le cunoașteți în realizarea unui AI. Cea mai importantă este ideea. Soluțiile tehnice se găsesc.

Cu cine lucrezi la acest proiect?

R.I.: Spinnwerk are o echipă care se dezvoltă mereu în funcție de necesități. Echipa noastră nu este formată din code writers, designeri, animatori, ci se bazează pe artiști contemporani cunoscuți, expuși în bienale de renume, muzee și galerii, care au cunoștințe complexe și care au high skills de code writing, de design, de animație. Sunt oameni care lucrează cu tehnologii de ultimă generație pentru a arăta poveștile frumoase și uimitoare într-o călătorie pe care spectatorul nu o va uita niciodată și va dori să revină mereu la acea experiență. Am alcătuit echipa destul de greu, fiindcă am dorit oameni creativi, artiști buni, cu aptitudini excelente în zona de noi tehnologii. De aceea suntem un mix: austrieci, italieni, români. Spre exemplu, din România lucrăm cu Claudia Brăileanu (care este și COO al Spinnwerk), un artist excepțional care a făcut istorie, pentru că a plecat de la pictură pe care a transformat-o în concepte de VR, sau cu Bogdan Matei, un foarte talentat artist și teoretician care face cercetare extinsă în zona de AI & AR. Dar, echipa extinsă o găsiți pe spinnwerk.io. Este, realmente, lucru de echipă și sunt foarte fericit că lucrez cu ei.

În articolul „Edit Your Future” Publicat pe platforma academică mahkuscript.com zici că rolul artei în epoci polarizatoare ar fi acela de a provoaca noi posibilități de manifestare ale gândirii critice. Crezi că colaborarea artiști-curatori-inteligență artificială va putea inova în vreun fel scena socio-culturală?

R.I.: Consider că operele de artă contemporană au calitatea lor de a căuta adevărul, au puterea de a intra în această agitație post-adevăr fără nicio rezervă și de a strica jocul. Adică, a ridica semne de întrebare care să ducă la progres și dezvoltarea democrației. Tehnologia ajută în direcția aceasta. Inovația există permanent, numai că din cauza zgomotului de fond creat de politică, o trecem uneori cu vederea. 

Iar scena culturală, mai ales după pandemie, trebuie să se reinventeze. Până acum a existat o teamă teribilă de tehnologie, mai ales din partea comercială, pentru că nu aveau viziunea de a percepe cum va fi viitorul. Acum, realizează că nu au cum să evite schimbarea. Se vor opune, o vor critica, dar schimbarea va exista. Gândire critică înseamnă să fii echilibrat. Scena de artă este încă departe de a fi echilibrată. Tehnologia va ajuta măcar să ne apropiem de ideea de echilibru.

Ar fi trebuit să fii la București pentru Bucharest Biennale 9, dar din cauza pandemiei a trebuit să amânați evenimentul. Ne povestești despre conceptul acestei ediții și care este noul calendar?

R.I.: Sincer, implicarea mea în Bucharest Biennale nu mai este atât de pregnantă ca atunci când am fondat-o. Acolo există o echipă excelentă condusă de Eugen Rădescu (co-fondatorul BB) și curatorul de anul acesta, Henk Slager, decanul de la Facultatea de Arte din Utrecht.  Pe pagina de Facebook a BB9Bucharest Biennale 9, facebook.com sunt toate detaliile. Conceptul este „Farewell to Research”. La fel, găsiți detalii la o simplă căutare pe Google. Începe pe 23 iunie, cu o conferință online, apoi în 28 iunie o alta, care va avea invitați pe curatorii de la Documenta, Manifesta etc. În toamnă va fi un seminar de cercetare cu unsprezece universități europene, iar în aprilie 2021 expoziția artiștilor selectați. Cam asta e tot ce pot spune. Echipa de la București e acolo pentru detalii.

Cum ai trăit experiența pandemiei și lockdown-ul în Viena? Crezi că actuala multi-criză globală (economie-sănătate-mediu) poate reprezenta un motor de tranziție către o lume mai sustenabilă?

R.I.: A fost un pic traumatizant. Austria a închis printre primele, de teama de a nu se întâmpla ca în 1920. A fost complicat să predau exclusiv de acasă, să nu îmi văd prietenii, am fost singur cu Suerte, cățelul meu. Am pierdut cinci oameni dragi, prieteni și mentori. Complicat… Acum totul e redeschis, dar am reflexul să stau tot în casă.

Cred că trebuie să învățăm multe după experiența aceasta. Despre noi, despre economie, despre importanța oamenilor din echipele cu care lucrăm, despre tehnologie, despre sustenabilitate, despre climă și poluare, despre suport social, despre prieteni. E o transformare. Am fost forțați să privim lumea într-un alt mod.

Știi care e marea mea frică? Că o să învățăm prea puțin.



Interviu de

Grig Vulpe

Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

CULTURĂ|Q&A

1994, ultimul an fără internet pentru români, devine joc video 

De Vlad Tăușance 29/08/2020
O echipă formată din artiști și programatori din România și Marea Britanie au lucrat în ultimele luni la un joc video care povestește cum arăta viața dinainte de internet. 
TEHNOLOGIE|Q&A

Gabriel Razi vorbește despre agro-tech și tractoarele din Interstellar

De Radu Călin Crahmaliuc 14/08/2020
Agricultura din România e văzută mereu ca o ultimă rămășiță dintr-o lume care nu mai există. Realitatea din piață ne dovedește însă că nu e deloc așa. Ca să aflăm adevărul, am vorbit cu un specialist.
CORONAVIRUS|Q&A

Ce am învățat până acum despre simptomele COVID-19

De Ionuț Preda 13/08/2020
Cele mai recente informații despre simptomele îmbolnăvirii cu COVID-19 și bolnavii asimptomatici.
TEHNOLOGIE|Q&A

Un start-up românesc promite că ADN-ul tău digital va munci pentru tine

De Mihai Ghiduc 28/07/2020
Humans e un start-up de deep tech care promite să creeze synthetic media folosind vocea, imaginea și gesturile unor persoane fără a mai fi necesară prezența fizică a acestora