The Crimson Monkey/Getty Images

Viitorul roboților: Androizi sau servitori utili?48 min read

De Ionuț Preda 17.06.2020

Robotica avansează mai mult pe partea de utilitate decât pe stil, dar are potențialul de a ne schimba radical viețile în viitorul nu foarte îndepărtat.

Cărțile și filmele SF ne-au imprimat o serie de stereotipuri despre conceptul de roboți: câteodată sunt mașinării de ucis care întorc armele împotriva propriilor creatori, de multe ori pe post de karma pentru „nesimțirea” acestora din urmă de a se crede demiurgi. În alte dăți, sunt eroi dramatici care își caută un scop și un eventual suflet prin carcasa de tinichea. Sau poate că sunt niște aghiotanți utili, dar care mai intervin cu momente de comic relief.

În realitate, suntem departe chiar și de a putea purta conversații „reale” cu un robot, iar dezvoltarea lor e bazată mai mult pe calcule de investiții, decât pe vreun instinct creator. Dar ne aflăm într-o perioadă în care mai multe tehnologii sunt dezvoltate într-un ritm accelerat la granița dintre robotică, machine learning și AI, așa că este destul de normal să ne punem o întrebare pe care o aveam încă din copilărie: când vom avea parte de roboți ca în filme. Și, mai ales, cum vor arăta aceștia?

CITEȘTE ȘI: (Aproape) totul despre roboți

Roboții umanoizi nu prea arată a androizi

Cel mai cunoscut stereotip despre roboți sugerează că, într-o zi, vor arăta și se vor comporta atât de uman încât va fi aproape imposibil să-i diferențiem de noi. Ei bine, află că nu ne vom confrunta cu androizii din Blade Runner sau gazdele din Westworld prea curând. În momentul de față, această zonă a roboticii are de-a face cu concepte prea scumpe pentru producția în serie șii tehnologii prea limitate pentru a oferi un dubiu asupra artificialității. Acestea sunt fezabile, în mare, pentru PR și ca reper pentru dezvoltarea altor tehnologii.

Asta este demonstrat și de faptul că cel mai „complet” robot în ceea ce privește capabilitățile de a interacționa atât cu mediul înconjurător, dar și cu oameni, rămâne unul care a fost prezentat inițial în 2000, dar între timp și-a primit și ultimul update. Este vorba de ASIMO,Acronim pentru Advanced Step in Innovative Mobility, dar și o modalitate de a-l onora pe Isaac Asimov un robot micuț în formă de astronaut dezvoltat de Honda. Pe lângă faptul că se poate mișca autonom și în medii necontrolate, poate recunoaște obiecte, gesturi, fețe, poate distinge sunete și chiar voci diferite, poate sări, poate urca scările și a șutat chiar și o minge de fotbal către Barack Obama.„President Obama plays soccer with a robot”, youtube.com Cu toate acestea, Honda a decis să îl retragă„Honda retires its famed Asimo robot”, theverge.com din comerț în 2018 și să se concentreze pe proiecte mai specifice în domeniu. Și a avut destule motive pentru a lua această decizie.

Mai cu precădere în ultimul deceniu, au apărut roboți umanoizi care execută task-uri specifice mult mai bine decât ASIMO, dar abilitățile lor sunt limitate pe anumite nișe. Spre exemplu, Atlas,O prezentare mai detaliată găsești pe bostondynamics.com un robot biped dezvoltat de Boston Dynamics și finanțat de DARPA,Defense Advanced Research Projects Agency, agenția a Departamentului Apărării al Statelor Unite responsabilă pentru dezvoltarea de noi tehnologii militare a căpătat în ultimii ani posibilitatea de a face tot felul de exerciții atletice, cum ar fi flipuri, să stea în mâini, un soi de parkour și chiar o rutină de gimnastică la sol.„Boston Dynamics’ Humanoid Robot Shows Off Gymnastic Routine”, youtube.com La toate astea se adaugă faptul că a demonstrat că poate conduce vehicule utilitare, traversa teren accidentat sau cățăra o scară industrială și, ca să dea apă la moară temerilor despre un viitor ca în Terminator, a fost învățat tehnici de auto-apărare de bază:

Însă abilitățile lui se opresc la astfel de aplicații practice, deoarece scopul proiectului e ca Atlas să poată funcționa în misiuni de urgență, mai ales în circumstanțe în care oamenii nu ar putea supraviețui. Deci, foarte probabil, nu va primi update-uri pentru partea socială.

Tot pe o astfel de nișă a apărut și Kengoro,„A Freaky Humanoid Robot That Sweats as It Does Push-Ups”, wired.com dezvoltat de cercetători de la Universitatea din Tokyo, care își propun să recreeze cât mai fidel anatomia umană pe un robot. La Kengoro, asta înseamnă că 116 servomotoare acționează un sistem de cabluri aranjat similar musculaturii umane, iar răcirea acestora are loc chiar într-un mod similar transpirației.Kengoro e făcut dintr-un cadru de aluminiu poros, care permite circulația și evaporarea apei din sistemul de răcire al servomotoarelor Nu e capabil de acrobațiile pe care la face Atlas, dar poate executa mult mai bine mișcări de finețe, precum mersul tiptil, folosirea unei rachete de badminton sau exerciții precum abdomene sau flotări. Pe viitor, cadrul său mult mai umanoid l-ar putea face un test dummy ideal în testele privind siguranța vehiculelor.

Dacă vorbim, în schimb, de roboți cu care poți purta cât-de-cât o conversație, cel mai cunoscut exemplu recent este Sophia,O prezentare detaliată găsești pe hansonrobotics.com lansat în 2016 de Hanson Robotics, și care are a strâns deja o serie de premiere. Precum faptul că a fost prima entitate non-umană care a primit un titlu ONU,„UNDP in Asia and the Pacific Appoints World’s First Non-Human Innovation Champion”, undp.com dar și o cetățenie, cea a Arabiei Saudite în 2017, mai mult ca PR stunt și cu enigmele de rigoare.Are dreptul de a vota? În cazul în care software-ul i-ar fi șters, ar fi asta considerată o crimă?, qz.com Softul Sophiei are algoritmi care îi permit să recunoască indivizi, să susțină contactul vizual și să proceseze limbajul vorbit.Cu tehnologia de speech recognition dezvoltată de Alphabet, compania-părinte a Google Fața robotului, modelată după Nefertiti, Audrey Hepburn și soția inventatorului David Hanson, este construită dintr-un material care îi permite să afișeze diverse expresii relativ umane. Și, aspectul pe care Hanson plusează cel mai mult, poate purta conversații pe anumite subiecte, motiv pentru care a apărut în interviuri la 60 Minutes, Good Morning Britain sau Tonight Show.

Criticii proiectului susțin însă că această capacitate de a vorbi nu e foarte diferită de cea a clasicelor chatbot-uri, „Inside the mechanical brain of the world’s first robot citizen”, qz.com având în vedere că multe dintre răspunsurile pe care le oferă sunt selectate dintr-o gamă variată de fraze predeterminate. Iar dacă vorbim de mobilitate, Sophia a primit picioare de-abia în 2018,„Sophia the robot takes her first steps”, cnet.com dar merge lent și nu se descurcă în fața unor obstacole. Chiar dacă e descris ca un „robot social”, creatorii își propun ca automatonul să fie folosit ca partener de conversațieHanson Robotics susțin că abilitățile de conversație ale Sophiei vor deveni mai complexe folosind tehnologiile de machine learning în azilele de bătrâni sau îndrumător în cadrul evenimentelor aglomerate.

Proiecte similare, dar mai specifice care își propun să imite comportamentul uman ar fi Erica,„Meet Erica, Japan’s Next Robot News Anchor”, livescience.com un robot folosit pe post de prezentator de știri în Japonia, sau Robo-C,„Insanely humanlike androids have entered the workplace and soon may take your job”, cnbc.com un cvasi-android propus de un start-up din Rusia, care se laudă că poate fi programat să răspundă întrebărilor clienților.

Există multe alte proiecte de roboți umanoizi în curs de dezvoltare în momentul de față. Fiind partea cea mai spectaculoasă și SF a roboticii, și ca atare cea mai ușor de folosit pentru PR, e clar că vor exista progrese în continuare. Mai ales că există un domeniu specific care studiază interacțiunile între oameni și roboți.„Human Robot Interaction”, sciencedirect.com Dar ele vor avea loc pe modelul Honda, care a renunțat la generalistul ASIMO pentru a se concentra pe dezvoltarea mai multor roboți, fiecare cu abilități specifice. Cel mai probabil, nu va fi rost să vorbim despre androizi ca în cărțile lui Phillip K. Dick până când aceste aspecte vor fi perfecționate și optimizate, iar machine learning-ul le va oferi automatonilor o capacitate mult mai mare de adaptabilitate decât în prezent.

Roboți colaborativi vs roboți industriali

Dacă vorbim în schimb despre roboți care au demonstrat deja că au utilități practice în prezent, discuția devine mult mai aplicată, iar perspectivele pe termen scurt sunt ceva mai fixe. Tradițional, rolul practic al roboților în economie era, până nu cu mult timp în urmă, rezervat industriilor de manufactură, prin ansamblele de brațe robotice care automatizează liniile de producție. Avansul înregistrat atât în materie de hardware, prin puterea tot mai mare de procesare care necesită din ce în ce mai puțin spațiu fizic, dar și în software, prin intermediul tehnologiilor care le permit roboților să perceapă mult mai bine mediul fizic și să rezolve task-uri specifice într-un ritm accelerat, a adus în discuție o nouă categorie – cea a roboților colaborativi, așa numiții coboți, /„What’s the Difference Between Cobots and Industrial Robots?”, machinedesign.com/ care funcționează pe post de asistenți pentru forța de muncă umană.

Roboții care nu vor să îți fure locul de muncă

Roboții colaborativi sunt o categorie destul de vastă și foarte variată din punct de vedere al aspectului, în mare concentrându-se pe mașinăriile făcute să lucreze alături de oameni în liniile de producție. Organizația Internațională a Standardizării (ISO) identifică patru categorii mari de astfel de roboți:

  1. Safety monitored stop -controlează roboții industriali cu senzori ce permit oprirea activității atunci când un om intră în spațiul de lucru;
  2. Speed and separation – la fel ca precedenții, doar că au mai multe „viteze”; încetinesc operațiunile robotului industrial când un lucrător uman intră în zona acestuia și ole stopează când se apropie prea mult
  3. Power and force limiting – aceștia lucrează direct în apropierea oamenilor, fiind dotați cu senzori inteligenți pentru a detecta și evita coliziunile cu muncitori și limitatori de forță pentru a minimaliza riscul de rănire gravă când acestea au loc;
  4. Hand guiding – acești roboți pot fi ghidați manual de către un operator uman înainte să execute sarcinile pentru care sunt programați, pentru activități care necesită precizie, precum în exemplul de mai jos:

Dar utilitatea coboților se poate extinde și mai departe de liniile de producție, de exemplu în domenii precum horticultura, unde mașinării precum GROWBOT Poți găsi o prezentare mai detaliată pe homegrownplants.org.uk (PDF) pot ajuta cu task-urile repetitive din sere, sau industria de fast-food, unde Flippy al celor de la Miso Robotics „The robotic fry cook Flippy is getting a new look”, techcrunch.com poate întoarce automat burgerii înainte să se ardă.

Predicțiile despre utilitatea și viitorul acestora încă sunt subiectul a numeroase discuții. De exemplu, grupul comercial Robotic Industries Association„The Future of Collaborative Robots”, robotics.org prezice că piața acestora va ajunge la 29% din totalul industriei robotice în 2027, crescând de la o valoare de 600 de milioane de dolari înregistrată în 2018 la aproximativ 7,5 miliarde de dolari. Dar alte voci din industrie, precum Chris Harlow de la Realtime Robotics, susțin că cererea pentru astfel de aparate a ajuns la apogeu,„Prediction 2020: The future of robotics next year and beyond”, zdnet.com din cauza funcționalităților limitate, și că vor fi înlocuiți de alte tipuri de soluții interactive până în 2025.

O nouă revoluție a roboților industriali?

Federația Internațională a Roboticii (IFR)„Executive Summary World Robotics 2018 Industrial Robots”, ifr.org estima în 2017 că piața globală a roboților industriali stand-alone – vorbim de mașinăriile robotice cu brațe rotative folosite, în cea mai mare parte, în liniile de producție – are o creștere medie de la an la an de aproximativ 19% din 2010 încoace. Într-un alt raport din 2019, organizația a estimat că aproximativ 2 milioane de unități noi vor urma să fie instalate între 2020 și 2022.„Top Trends Robotics 2020”, ifr.org

Pe de altă parte, cunoscuta companie de consultanță McKinsey, într-un raport privind perspectivele industriei robotice publicat în 2019,„Industrial robotics: Insights into the sector’s future growth dynamics”, mckinsey.com a efectuat un sondaj în rândul clienților din domeniile cu rata cea mai crescută de automatizare, despre barierele care stau în calea unei adoptări mai accelerate a roboților de linie.

Rezultatele arată că acestea variază în funcție de industrie: dacă în domeniul auto a fost enunțată bariera prețului încă ridicat al sistemelor robotice, respondenții din domeniul electronic și farmaceutic au adăugat și o lipsă a compatibilității între producători și diferitele versiuni de software, în special în privința compatibilității cu versiuni precedente. Astfel de bariere vor fi probabil amplificate de criza economică post-COVID, în cazul foarte probabil a unei scăderi a investițiilor.

Dar un concept apărut recent ar putea provoca o nouă „revoluție” în cadrul roboților de producție în masă. Denumit „robotic blacksmithing”„Robotic Blacksmithing Could Be the Future of Manufacturing”, thomasnet.com sau „metamorphic manufacturing”, acesta a fost popularizat de un studiu realizat deThe Minerals, Metals & Materials Society (TMS) „Metamorphic Manufacturing: Shaping the Future of On-Demand Components”, tms.org și se referă la un nou tip de utilizare a brațelor robotice pentru a obține forme mai precise ale materialelor. Practic, în loc de metodele clasice care fie folosesc doar o parte din materialDenumit computer numerical control (CNC) machining, în care robotul este programat de un soft să taie/cizeleze parte din materia primă sau adaugă acestuia prin printare 3D,Numit additive manufacturing, deoarece materialul este adăugat pe straturi roboții „fierari” ar urma să studieze materialul cu ajutorul unor senzori speciali încorporați pentru a identifica părțile dure/nemaleabile, pe care urmează să le încălzească cu ajutorul unor lasere. Apoi, materialul va fi modelat în forme mult mai precise de brațe cu scule specifice, precum ciocane. Dacă vrei o reprezentare mai vizuală, gândește-te că Tesla Cybertruck-ul de care s-a râs mult a fost conceptualizat în felul acesta pentru că materialul nu putea fi modelat altfel,„Tesla’s Cybertruck looks weird because otherwise it would break the machines that make it”, electrek.com dar ar putea cu ajutorul acestei tehnologii să fie redesenată mai puțin ca o mașină dintr-un joc de Playstation 1 și mai mult ca un off-road atractiv.

Asistenții robotici și-au demonstrat potențialul pe timpul pandemiei

Revoluția robotizată a interacționat rar cu publicul larg până acum, în principal din cauza prețurilor prohibitive și utilității limitate în viața de zi cu zi. Dar au început să apară tot felul de concepte care introduc roboți în activități cu publicul, de la aspiratoarele automatizate care ți se tot blochează în mobilier până la roboți de suport emoțional și platforme care îți transportă avatarul video în anumite locații, numiți roboți de teleprezență.

CITEȘTE ȘI: Adoptă un robot care face curat în casă

Între timp, pandemia de COVID-19 a dat peste cap viața economică din întreaga lume, dar în același timp a creat un cadru pentru accelerarea dezvoltării de soluții smart, mai ales în domenii în care forța de muncă umană a devenit peste noapte extrem de limitată. Și totuși, încetinirea brutală a economiei în toate statele care au aplicat măsuri a arătat destul de clar că roboții autonomi nu sunt nici pe departe destul de răspândiți sau capabili de a menține aceleași nivele de producție în lipsa oamenilor, nici măcar în industrii care îi folosesc de ceva timp.De exemplu, producția de mașini a scăzut semnificativ în statele membre UE după aplicarea măsurilor de carantină. acea.be

Aici au intervenit asistenții robotici, care și-au demonstrat în unele cazuri potențialul de a ajut pe viitor în situații de criză, în special într-un cadru medical. În cadrul seriei despre roboți, vom discuta mai pe larg despre roboții utilizați în medicină, dar ar trebui menționați roboții folosiți pentru dezinfectarea spitalelor,„Autonomous Robots Are Helping Kill Coronavirus in Hospitals”, ieee.org cei care au ajutat la tratarea bolnavilor internați la ATI sau cei folosiți pentru livrarea meselor sau a medicamentelor. Au fost cazuri destul de restrânse, pentru că automatizarea spitalelor era un concept aproape exclusiv futurist în urmă cu câteva luni, dar au prezentat o soluție pentru protejarea personalului medical expus într-un context epidemic.

Alte soluții oferite de roboți comerciali pot avea aplicații și în viitorul post-pandemie. Roboții de teleprezență despre care am vorbit mai devreme au oferit posibilitatea unor studenți japonezi să participe remote la o ceremonie de absolvire prin Zoom, „A Japanese University used remote-controlled robots to hold a virtual graduation”, businessinsider.com dar sunt considerați ca o soluție pe termen lung pentru participarea la viața profesională sau socială a persoanelor cu handicap fizic. Tot în Japonia, guvernul derulează un program pentru dezvoltarea de roboți care pot asista fizic bătrânii din aziluri,„Japan Prefers Robot Bears to Foreign Nurses”, foreignpolicy.com de exemplu prin ridicarea lor din pat și punerea în scaunul cu rotile, în condițiile în care se estimează că deficitul de muncă în domeniu va ajunge la 370.000 de persoane până în 2025.

Dar am putea să ne întâlnim cu astfel de roboți în viața de zi cu zi mult mai curând, și nu doar în situații speciale. Softbank Robotics ni-l propune de exemplu pe Pepper, un robot cvasi-umanoid dotat cu un AI de identificare al emoțiilor și programat să răspundă ca atare. E vândut de câțiva ani, iar în Japonia este deja utilizat în case pentru suport emoțional sau organizarea activităților. În Europa, mai cu seamă în Marea Britanie, Pepper e folosit pe post de recepționer pentru anumite firme. Ceea ce poate ajuta în domenii în care ai de-a face cu clienți irascibili, ca în cazul unui supermarket din Japonia unde un bărbat inebriat și-a vărsat nervii pe robot.„ Man arrested for assaulting Pepper, the robot that can read your emotions”, digitaltrends.com

Pe de altă parte, Boston Dynamics a anunțat chiar recent că va îl va scoate la vânzare pe Spot, „Boston Dynamics will now sell any business its own Spot robot for $74,500”, theverge.com un patruped robotic despre care spune că poate traversa aproape orice tip de teren care este traversabil de om, poate deschide uși și se poate redresa rapid în cazul în care i se pun piedici. Deocamdată, e util pentru colectarea rapidă a datelor din teren în anumite domenii, precum construcțiile, și cam atât, având în vedere că a eșuat într-un test de dezamorsare a unei bombe cu o echipă de geniști.„The Creepy Robot Dog Botched a Test Run With a Bomb Squad”, medium.com

Și Samsung a anunțat pe la începutul anului o viziune a roboților ca însoțitori sau asistenți pentru rutinele zilnice, chiar dacă nu au forme umanoide. Deocamdată au prezentat Ballie,„Samsung made a rolling robot called Ballie that runs your smart home”, engadget.com o minge care se mișcă autonom și pare că funcționează la capacitate completă în combinație cu alte device-uri inteligente. În orice caz, nu suntem departe de o lume în care vom avea în case mai mulți asistenți autonomi de diferite forme și care să ne ajute (și probabil în primele versiuni să ne și enerveze) cu varii activități pe care acum le efectuăm noi mecanic.

CITEȘTE ȘI: Casa viitorului. Nu neapărat deșteaptă, dar măcar isteață

Alte tipuri de roboți autonomi

Mașinile fără șoferi

În ultimii ani s-au făcut multe predicții legate de adoptarea mașinilor fără șoferi, tehnologie care pare să stagneze din acest punct de vedere. Deocamdată, inițiativele au rămas doar la stadiul de teste speciale, iar cele disponibile în comerț sunt doar parțial automatizate.Precum sistemul Autopilot al unor modele Tesla, tesla.com

Problema e destul simplă – mașinile încă nu sunt suficient de sigure lăsate de capul lor în trafic, iar siguranțapoate fi obținută doar prin agregarea unei  cantități foarte mari de date.„It’s 2020. Where are our self-driving cars?”, vox.com Conceptele de mașini fără șoferi se bazează pe inteligența artificială și capacitatea acesteia de a interpreta corect imaginile pe care le captează în trafic, pentru a putea opera comenzi din timp. Dar sunt multe situații care se petrec rar pe șosea și sunt greu de simulat realist într-un spațiu controlat, în special legate de accidente, obstacole de pe drum sau animale care țâșnesc spre șosea. În plus, unii cercetători sugerează că ar fi necesară o transformare totală a infrastructurii„To Make Self-Driving Cars Safe, We Also Need Better Roads and Infrastructure”, hbr.org pentru a acomoda complet astfel de mașini – de exemplu, montarea de senzori care transmit date în timp real pe semafoare și porțiuni de drum, ceea ce ar putea dura decenii adoptarea acestor mașini.

Totuși, tehnologia se află în teste chiar în momentul de față pe șosele, în principal prin Waymo, o companie afiliată Google care a depășit anul acesta bariera de 20 de milioane de mile„Waymo self-driving vehicles cover 20 million miles on public roads”, reuters.com conduse pe drumuri publice din 2009 încoace, fără să producă vreun accident fatal. Pentru context, un studiu efectuat pe accidentele din Statele Unite arată că rata accidentelor fatale„Fatality Facts 2018: State by state”, iihs.org în 2018 a fost de 1,13 pentru fiecare 100 de milioane de mile conduse de șofer. Deci până și liderul detașat în ceea ce privește cantitatea de date acumulate pe șosea mai are destul de mult până să demonstreze că oferă o soluție cu adevărat sigură.

Roboții pentru explorare spațială

Roboții utilizați în explorarea spațială au o popularitate aparte pentru misiunea destul de nobilă și obiectiv necontroversată pe care o au. Am detaliat misiunile care sunt planificate cu astfel de roboți în recentul overview în două părți despre cursa spațială în 2020; dar dacă ar fi să vorbim despre evoluția acestora în timp, aceasta s-a bazat pe o creștere în dimensiune și pe dotarea lor cu instrumente capabile de misiuni din ce în ce mai specifice.

CITEȘTE ȘI: Cursa spațială în 2020 (II): Când ajungem pe Marte?

De exemplu, roverul Perseverance, pe care NASA speră să-l trimită spre Marte în luna iulie,  va avea o „mână”În fapt, o turelă la capătul brațului robotic folosită pentru a săpa în solul marțian, nasa.gov mai mare decât predecesorul Curiosity, deoarece va avea misiunea de a colecta miezuri de roci întregi și a le lăsa în spații desemnate Curiosity extrăgea doar mostre destul de mici de roci, pe care le examina la fața locului cu ajutorul unui laborator portabil pentru a fi preluate și analizate de misiunile viitoare de cercetare. Pe de altă parte, NASA susține și că Perseverance va avea mai multă independență de mișcare decât a avut Curiosity, ceea ce îi va permite acoperirea unei suprafețe mai largi. Deocamdată, majoritatea eforturilor sunt legate de Marte și Lună, dar Japonia a oferit o premieră în 2018 când a aterizat primul rover pe un asteroid.„Japan’s Hopping Rovers Capture Amazing Views of Asteroid Ryugu (Video)”, space.com

Drone autonome

Dronele au provocat multe controverse prin utilizarea lor în sfera militară și potențialul de a fi periculoase atunci când sunt folosite de civili, dar ele sunt deja soluții acceptate în anumite industrii: unii fermieri le folosesc pentru a monitoriza culturile, companiile de construcții urmăresc stadiul proiectelor cu ajutorul lor, iar ONG-urile de mediu le folosesc pentru a monitoriza populații de animale. Deocamdată, majoritatea dronelor civile și comerciale au nevoie de un operator, însă soluțiile pentru automatizarea acestora încep să apară în ritm rapid.

Poate cel mai cunoscut este proiectul Amazon Prime Air, prin care gigantul de retail își propune să folosească o flotă de drone automatizate pentru a livra rapid pachete de sub 2,25 kg. Serviciul ar fi trebuit să fie lansat spre sfârșitul lui 2019 ca test în anumite orașe din SUA, însă de atunci a tot fost amânat.„Inside Jeff Bezos’ delivery drone dreams: With fake team names, changing leaders and delays, Amazon Prime Air is fighting to finally take off”, businessinsider.com Pentru gestionarea flotei de drone, Jeff Bezos anunța la începutul anului că Amazon a lucrat, printre alții, cu NASA, pentru a implementa un sistem de control al traficului aerian. Altfel, compania israeliană Percepto, care oferă soluții de tip drone-in-a-box Dronă care vine cu un centru de control, prin care i se poate da o listă de instrucțiuni în vederea unui zbor autonom a reușit în 2019 un prim zbor cu o astfel de dronă pe o rețea de test 5G în Coreea de Sud./„Percepto Flies Autonomous Drones Over 5G Trial Network”, percepto.co

Transformers în viața reală

Un proiect care a fost pornit chiar de un cercetător român: Daniela Rus, directoarea Laboratorului de Științe Informatice și Inteligență Artificială (CSAIL) al MIT. Precum în celebra franciză de filme SF, Rus vede roboții viitorului ca mașinării care își pot schimba forma în funcție de necesitate, oferind exemplul unui robot de căutare a victimelor printre dărâmături „Mother of Invention”, boston.com care s-ar putea auto-modifica pentru a ajunge în spații altfel inaccesibile.

Deocamdată, nu avem nimic care să ne aducă aminte de Optimus Prime, dar avem o serie de cuburi care se identifică și „comunic㔄Self-transforming robot blocks jump, spin, flip, and identify each other”, mit.edu între ele prin intermediul unui sistem de coduri de bare pe fiecare față, și se pot rearanja ulterior în diferit forme mai simpliste sau se pot găsi și reuni de la distanțe mici. Tehnologia e clar într-o fază incipientă, dar chiar și așa există potențialul unor astfel de sisteme care să se aranjeze în scări sau rampe ultra-portabile, în funcție de caz.

Mai avem până la distopie… cel puțin cea robotizată

Dacă ar fi vreo concluzie de tras din toate aceste domenii diferite în care se dezvoltă robotica, aceea ar fi că suntem în perioada în care acestea evoluează mai degrabă în paralel decât complementar. Deocamdată, fiecare efort de cercetare rămâne, în mare, în propria sa nișă. Și poate că asta e bine, dacă ar fi să ne luăm după cei care trag semnale de alarmă cu privire la viitorul AI-ului – nu pare că va avea prea curând o formă fizică care să ne inspire frică, cel puțin în zona civilă. Altfel, pare că vom avea mult mai devreme o armată de R2-D2 înainte de un Terminator sau poate chiar de un C-3PO.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

MEDIU|TIPPING POINT

Deșeurile în vremea pandemiei, din pădurea Letea până în Singapore

De Roxana Bucată 21/10/2020
Un sistem stradal de colectare separată a deșeurilor a fost introdus toamna asta în Letea, una dintre cele mai izolate localități din Delta Dunării, unde amploarea turismului a venit și cu gunoaie abandonate în natură. Gestionarea deșeurilor devine tot mai complicată pe măsură ce pandemia duce la creșterea producției de plastic. Și nici cele mai izolate păduri nu scapă. 
CORONAVIRUS|TIPPING POINT

Gripă + COVID-19. „Furtuna perfectă” sau un sezon gripal atipic?

De Mihai Ghiduc 27/08/2020
Toamna începe sezonul gripei, o boală respiratorie cu simptome foarte asemănătoare cu cele ale COVID-19 care ar putea face pandemia și mai periculoasă decât este. Sau nu?
TEHNOLOGIE|TIPPING POINT

Cum s-a adaptat sportul în pandemie cu ajutorul tehnologiei

De Ionuț Preda 19/08/2020
Date peste cap de pandemie, unele sporturi au folosit tehnologia mai bine decât altele pentru a suplini absența competițiilor sau a spectatorilor.
SOCIETATE|TIPPING POINT

Cum s-au văzut alegerile fraudate din Belarus pe internet

De Ionuț Preda 10/08/2020
Zeci de filmări distribuite pe rețelele sociale arată metodele prin care un stat totalitar încearcă să simuleze procese democratice.