MLGXYZ/Getty Images

La Niña nu oprește încălzirea: ianuarie atinge temperaturi record, spre surprinderea cercetătorilor8 min read

De Adriana Moscu 10.02.2025

La Niña a apărut în Pacific în decembrie 2024, dar efectul său de răcire aproape că nu se simte. Ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună din istorie pentru această perioadă a anului. La Niña ar putea fi de scurtă durată, iar Pacificul să revină la temperaturi obișnuite în primăvară.

La Niña, fenomenul climatic cunoscut pentru răcirea apelor Oceanului Pacific, a apărut în decembrie 2024, după luni de așteptare șiș valuri de căldură. În mod normal, ar fi trebuit să atenueze temperaturile globale, dar ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată, depășind recordul anterior cu 0,09°C. 

Oamenii de știință se așteptau la o scădere a temperaturilor după El Niño, dar căldura a persistat și acum ridică întrebări despre alți factori care contribuie la încălzirea globală.// „La Niña Is Here”, earthobservatory.nasa.gov //

Datele furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice// „ENSO Alert System Status: La Niña Advisory”, cpc.ncep.noaa.gov // arată că temperatura globală a fost cu 1,75°C peste nivelurile preindustriale în ianuarie 2025. Aceasta continuă seria de temperaturi extreme din 2023 și 2024, în ciuda tranziției către La Niña. De obicei, acest fenomen reduce temperaturile globale, însă anul acesta efectul său pare nesemnificativ.

Potrivit climatologului Julien Nicolas de la Copernicus, absența unei scăderi a temperaturilor este surprinzătoare. „Nu vedem acel efect de răcire pe care ne așteptam să-l observăm,” a declarat expertul pentru AFP.// „January smashes heat record, surprising scientists”, phys.org // 

Stefan Rahmstorf, de la Universitatea din Potsdam, subliniază că este pentru prima dată când temperaturile înregistrate în timpul unei La Niña sunt mai mari decât cele din perioada El Niño precedentă. „În ultimii 60 de ani, toate cele 25 de luni de ianuarie cu La Niña au fost mai reci decât anii din jur. Aceasta este o evoluție îngrijorătoare”, a spus el.

Mai mult, oamenii de știință spun că această perioadă este, cel mai probabil, cea mai caldă din ultimii 125.000 de ani. Această concluzie se bazează nu doar pe datele meteorologice recente, ci și pe dovezi din arhivele climatice – cum ar fi măsurătorile din inelele copacilor, ghețarii și sedimentele oceanice.

La Niña nu a reușit să răcească planeta pentru că este prea slabă. Potrivit NASA, temperaturile oceanului au fost cu doar 0,7°C sub medie în ianuarie 2025, mult mai puțin decât în La Niña puternică din 2010-2011, când scăderea a fost de 1,6°C. Din acest motiv, efectul său de răcire nu poate compensa încălzirea globală.

În plus, temperaturile oceanelor rămân la niveluri record. Suprafața mărilor a fost a doua cea mai caldă înregistrată vreodată în ianuarie, ceea ce ridică noi întrebări. Oceanele joacă un rol cheie în reglarea climatului, absorbind peste 90% din căldura reținută de gazele cu efect de seră. Dar, atunci când apele sunt deja foarte calde, capacitatea lor de a prelua mai multă energie din atmosferă scade.

În comunitatea științifică, există dezbateri privind factorii care contribuie la aceste temperaturi record, dincolo de schimbările climatice cauzate de om. O posibilă explicație este tranziția globală la combustibili maritimi mai curați. Începând din 2020, noile reglementări au redus semnificativ emisiile de sulf din transportul maritim. Aceste particule contribuiau anterior la formarea unor nori mai reflectivi, care blocau o parte din radiația solară. Acum, fără acest efect de „umbrelă”, mai multă căldură ajunge la suprafața Pământului.

CITEȘTE ȘI: Ținta de 2°C este moartă? Ce spune climatologul James Hansen și de ce unii oameni de știință îl contrazic

O altă ipoteză analizată într-un studiu recent// „Cloudy with a chance of warming: how physicists are studying the dynamical impact of clouds on climate change”, physicsworld.com // sugerează că o scădere a norilor joși a permis radiației solare să încălzească mai mult planeta. Aceste întrebări rămân deschise, iar oamenii de știință monitorizează îndeaproape oceanul și atmosfera pentru a înțelege mai bine aceste fenomene.

NOAA estimează că La Niña va rămâne slabă și va dispărea în primăvară, revenindu-se la condiții neutre între martie și mai 2025. Totuși, chiar și în absența unui El Niño puternic, temperatura globală continuă să crească. Previziunile pentru 2025 sugerează că va fi al treilea cel mai cald an înregistrat, după 2023 și 2024.



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

MEDIU|SOLUȚII

O nouă viață: transformarea biodeșeurilor într-o resursă valoroasă

De
Cercetătorii sprijiniți de Uniunea Europeană îmbunătățesc urmărirea și certificarea deșeurilor biologice pentru a le oferi o a doua viață ca bioproduse noi.
TEHNOLOGIE|FYI

Noile MacBook Air cu M4: o culoare nouă, câteva upgrade-uri și un preț mai mic

De
Apple continuă lansările lunii martie cu noile MacBook Air, iPad Air și iPad Pro, dar și noua gamă Mac Studio. Nu te aștepta însă la surprize prea mari.
SPAȚIU|FYI

Încă un test, încă o explozie pentru nava cu care SpaceX vrea să ajungă pe Marte

De
Zborul cu numărul opt al Starship-ului lui Elon Musk s-a terminat într-un mod similar zborului șapte.
ȘTIINȚĂ|FYI

Richard Sutton și Andrew Barto câștigă Premiul Turing pentru progresele în învățarea prin recompensă

De
Richard Sutton și Andrew Barto, cei care au pus bazele învățării prin recompensă, au fost recompensați cu Premiul Turing, cea mai prestigioasă distincție din informatică, pentru contribuțiile lor fundamentale la AI.