Jordan Lye/Getty Images

Sateliții ar putea monitoriza deșeurile marine din spațiu5 min read

De Ionuț Preda 19.06.2024

Plasticul care poluează apele oceanice și continentale ar putea deveni mult mai ușor de detectat și urmărit prin instalarea unor senzori dedicați pe viitorii sateliți.

O echipă internațională de cercetători, condusă de Institutul de Științe Marine al Spaniei și Universitatea din Cadiz, a propus, într-un studiu publicat în Nature Communications,//„Proof of concept for a new sensor to monitor marine litter from space”, nature.com // o nouă metodă de a detecta deșeurile marine prin intermediul sateliților spațiali.

În cele mai multe cazuri, deșeurile care plutesc la suprafața mării – în mare parte din plastic – nu ajungeau la înălțimea necesară pentru a oferi un semnal detectabil din spațiu. În prezent, cantitatea de deșeuri din oceane este calculată prin modele matematice pe baza monitorizării unor zone restrânse.

Cercetătorii au analizat peste 300.000 de imagini ale Mării Mediterane, obținute între 2015 și 2021, de către satelitul ESA Sentinel-2, parte a programului ESA Copernicus. Imaginile au fost captate pe secțiuni de câte 10 m2, odată la fiecare trei zile, pe durata întregii perioade.

Satelitul nu are un instrument specializat pe detectarea deșeurilor marine, însă poate observa grămezi de materiale plastice, prin intermediul instrumentului multi-spectral S2-MSI.// Acesta poate detecta deșeurile din plastic după modul în care absorb și reflectă lumina în spectrul infraroșu.// Senzorul poate identifica posibile grămezi de deșeuri mai mari de 70 metri, delimitându-le de alte obiecte sau tipuri de deșeuri maritime.

Observațiile sunt apoi trecute printr-un supercomputer, care separă grămezile de plastic de alte semnale similare și alcătuiește o hartă a depunerilor mari. Rezultatele arată că, în perioada menționată, Marea Mediterană a fost acoperită de aproximativ 95 de km2 de deșeuri plutitoare din plastic – echivalentul a 7.500 de terenuri de fotbal.

O altă concluzie a studiului a fost că deșeurile de proveniență naturală nu ajung mai departe de 15 km de coastă, și marea majoritate se întorc în zona continentală, după perioade care pot dura până la câteva luni. Pe de altă parte, deșeurile create de om din plastic pot ajunge mult mai adânc, deoarece formează grămezi plutitoare mari, care pot fi purtate de curenții maritimi pe distanțe lungi.

Descoperirea este cu atât mai semnificativă cu cât instrumentul de la bordul lui Sentinel-2 nu este calibrat specific pentru a detecta plasticul. Autorii sugerează că un senzor dedicat pentru plastic ar putea duce și la o creștere de 20 de ori a capacității de detecție. Însă potențialul observațiilor din satelit pe mare nu se oprește la plastic; un senzor dedicat pentru detecția mai largă a obiectelor plutitoare ar putea fi folosit în cazurile de salvare pe mare, de pierdere a mărfii vapoarelor sau de scurgeri de petrol.



Text de

Ionuț Preda

Redactor cu câțiva ani de experiență în presa centrală. Este curios despre aplicarea tehnologiilor SF în lumea reală și evoluția ideilor de-a lungul istoriei.

MEDIU|FYI

Furtuni, secetă, valuri de căldură. Fenomenele extreme domină Planeta și în 2025

De
Trei noi analize științifice fac portretul unei lumi tot mai afectate de schimbările climatice severe. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Oase cu urme de tăieturi vechi de 1,95 milioane de ani, descoperite în România

De
Urme fine lăsate de unelte de piatră pe oase de animale descoperite în Oltenia arată că strămoșii omului erau în România acum aproape 2 milioane de ani. E cea mai veche dovadă clară din Eurasia. 
MEDIU|FYI

În timp ce Parisul închide străzile pentru mașini, Bucureștiul rămâne printre cele mai poluate capitale din UE

De
În ultimii 20 de ani, Parisul a trecut printr-un proces amplu de transformare urbană. Administrația locală a eliminat aproximativ 50.000 de locuri de parcare, a restricționat traficul auto și a investit în extinderea pistelor pentru biciclete și a spațiilor verzi. 
MEDIU|FYI

Peste 10.000 de urși în România. Recensământul urșilor deschide ușa intervenției directe

De
După trei ani și peste 24.000 de probe ADN, recensământul oficial al urșilor a fost finalizat. Studiul e deja controversat – de la numărul estimat de urși până la metodologia folosită și comisia de validare. Cu toate acestea, ministrul Mediului anunță o schimbare de direcție: urmează măsuri rapide, fără etape graduale.