Studiu MIT: AI-ul generativ poate dăuna gândirii critice, dacă te bazezi exclusiv pe el7 min read

Un nou studiu publicat în format pre-print arată că utilizarea AI-ului generativ poate crea probleme cu gândirea critică și memorarea informațiilor pe termen lung.

O echipă de cercetătorii de la Instititul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a publicat un studiu care sugerează că folosirea AI-ului generativ ar putea fi dăunător, pe termen lung, abilităților de gândire critică a utilizatorilor, dacă aceștia îi deleagă mare parte din sarcinile cognitive.

Cercetarea a fost publicată în format pre-print pe platforma arXiv, //„Your Brain on ChatGPT: Accumulation of Cognitive Debt when Using an AI Assistant for Essay Writing Task”, arxiv.org // fără a trece prin circuitul de peer-review necesar publicării într-un jurnal științific, pentru că autorii au vrut să atragă atenția asupra unei probleme pe care o consideră urgentă.

Studiul a fost efectuat pe 54 de persoane cu vârste între 18 și 39 de ani, selectate din zona metropolitană a orașului american Boston. Acestea au fost împărțite în trei grupe și au primit sarcina de a scrie trei eseuri, pe baza unor subiecte folosite în examenele școlare, în sesiuni, pe parcursul câtorva luni.

Dintre acestea, o grupă a putut folosi ChatGPT pentru a scrie eseurile, a doua grupă a putut folosi doar căutări pe Google, iar ultima grupa nu a putut folosi nicio tehnologie ajutătoare.

În timpul compunerii eseurilor, cercetătorii au folosit electroencefalograme pentru a monitoriza activitatea cerebrală din 32 de regiuni ale creierelor participanților.

Grupa care a folosit AI-ul generativ a avut, în mod constant, cel mai scăzut nivel de stimulare cerebrală. Conform autorilor studiului, eseurile lor au fost cele mai puțin originale, repetând deseori aceleași exprimări și idei.

Deja, la al treilea eseu, majoritatea grupei care a folosit ChatGPT a ajuns să îl scrie folosind doar AI-ul generativ și o editare sumară.

Pe de altă parte, grupa care nu a avut la îndemână ajutor tehnologic a arătat cele mai mari niveluri de conectivitate neuronală, cu o activitate în special ridicată în undele cerebrale de tip alpha, theta și delta, asociate cu generarea ideilor creative, efortul de memorare și înțelegerea semnificației limbajului.

Grupa care a putut folosi căutările pe Google a avut, de asemenea, activitate neuronală mai pronunțată decât cea care a a avut acces la ChatGPT.

Într-o ultimă sesiune, toate cele trei grupe de voluntari au fost puse să rescrie unul dintre eseuri, însă grupele au fost inversate – cei care au folosit ChatGPT a trebuit să-l rescrie fără să folosească AI-ul generativ, în timp ce grupa care nu a folosit tehnologie a primit acces la ChatGPT.

Fără AI generativ, prima grupă nu a reușit să-și aducă aminte prea multe informații din eseurile scrise și a prezentat o activitate redusă a undelor alpha și theta – probabil pentru că, în cadrul sarcinii, nu se folosea memoria pe termen lung. Asta ar putea fi un semn că informațiile din eseurile scrise cu ChatGPT nu erau internalizate în procesele de memorie profundă, asociate învățării pe termen lung.

Pe de altă parte, grupa care a scris eseurile fără ajutor și a primit ulterior acces la ChatGPT nu doar că le-a refăcut la un nivel bun, dar a avut și o activitate ridicată a conexiunilor neuronale pe toate undele cerebrale – sugerând că există și scenarii în care AI-ul poate ajuta la memorarea informațiilor.

Autorii, care au anticipat că studiul va fi sumarizat și distribuit pe social media cu ajutorul AI-ului generativ, au mai făcut un experiment: au inclus câteva „capcane” pentru modelele AI, precum secțiuni care îndemnau la citirea doar a unei părți din studiu.

Cercetarea vine în contextul în care apar tot mai multe studii legate de impactul folosirii AI-ului generativ asupra gândirii critice și dezvoltării cognitive. De exemplu, un studiu cu peer-review publicat în ianuarie în jurnalul Societies,//„ AI Tools in Society: Impacts on Cognitive Offloading and the Future of Critical Thinking ”, mdpi.com // a ajuns, de asemenea, la concluzia că utilizatorii care apelează frecvent la soluții de AI generativ și alte unelte care automatizează sarcinile cognitive își slăbesc, în timp, abilitățile de gândire critică.

CITEȘTE ȘI:  E mai ușor pentru că nu e om: de ce face tot mai multă lume terapie cu ChatGPT