Foto: Maskot / Getty Images

Un nou tip de insulină ar putea îmbunătăți semnificativ viața persoanelor cu diabet5 min read

De Paul Petrache 13.08.2024

Milioane de oameni din întreaga lume suferă de diabet de tip 1. Niște proiecte de cercetare ar putea revoluționa tratamentul pentru această afecțiune cronică ale cărei cauze sunt încă necunoscute.

Pentru persoanele cu diabet zaharat tip 1, o tulburare autoimună, tratamentul cu insulină este necesar supraviețuirii. Uneori, e nevoie și de zece administrări pe zi pentru a menține un nivel stabil de zahăr în sânge, iar fluctuația acestuia poate duce și la alte probleme de sănătate.

Un grup de cercetători din Marea Britanie, Australia și China au ajuns însă la o variantă de tratament, mult mai eficient: o insulină sensibilă la glucoză (GRI) care imită răspunsul natural al organismului la modificarea nivelului de zahăr. Practic, se activează doar când e nevoie de a reduce glicemia și intră într-o stare latentă când nivelul glicemiei scade sub un anumit punct, astfel încât pacienții ar avea nevoie de insulină doar o dată pe săptămână.

Type 1 Diabetes Grand Challenge,// Mai multe detalii pe type1diabetesgrandchallenge.org.uk // un parteneriat între Diabetes UK, JDRF și Fundația Steve Morgan, a investit 50 de milioane de lire sterline în cercetare pentru a găsi tratamente noi pentru diabetul de tip 1. După cum a declarat Dr. Tim Heise,// „Scientists hail «smart» insulin that responds to changing blood sugar levels in real time”, theguardian.com // vicepreședinte al grupului științific consultativ pentru insulinele noi din cadrul Type 1 Diabetes Grand Challenge, „insulinele care răspund la glucoză – așa-numitele insuline inteligente – sunt considerate Sfântul Graal al insulinei, deoarece s-ar apropia cel mai mult de vindecarea diabetului de tip 1, așa cum ar putea face orice terapie medicamentoasă”.

Șase proiecte de cercetare, care includ echipe de la Universitatea Stanford din SUA, Universitatea Monash din Australia și Universitatea Zhejiang din China, au dezvoltat insuline inteligente, iar patru dintre ele se concentrează pe testarea celor sensibile la glucoză.

În afară de acestea, se remarcă un proiect de dezvoltare a unei insuline care să acționeze mult mai rapid asupra nivelului de glicemie din sânge și altul axat pe o proteină care combină insulina cu glucagonul, un hormon peptidic produs de celulele alfa din pancreasul exocrin și secretat de ficat și rinichi. În timp ce insulina ajută la eliminarea glucozei din sânge, glucagonul stimulează ficatul să elibereze mai multă glucoză când aceasta coboară sub un anumit nivel. Astfel, o formulă care să includă ambii hormoni ar stabiliza nivelul glucozei.

Dr. Elizabeth Robertson, director de cercetare la Diabetes UK, a declarat că aceste noi proiecte „ar putea reduce în mod semnificativ provocările zilnice ale gestionării diabetului de tip 1 și ar putea îmbunătăți atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală a celor care trăiesc cu această afecțiune. Sperăm că această cercetare va duce la progrese care vor schimba viața în îngrijirea diabetului de tip 1”.



Text de

Paul Petrache

Doomscroller profesionist. S-a apucat de jurnalism ca să aibă un pretext să documenteze subiecte pe care poate nu le-ar aborda în mod normal.

MEDIU|FYI

Furtuni, secetă, valuri de căldură. Fenomenele extreme domină Planeta și în 2025

De
Trei noi analize științifice fac portretul unei lumi tot mai afectate de schimbările climatice severe. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Oase cu urme de tăieturi vechi de 1,95 milioane de ani, descoperite în România

De
Urme fine lăsate de unelte de piatră pe oase de animale descoperite în Oltenia arată că strămoșii omului erau în România acum aproape 2 milioane de ani. E cea mai veche dovadă clară din Eurasia. 
MEDIU|FYI

În timp ce Parisul închide străzile pentru mașini, Bucureștiul rămâne printre cele mai poluate capitale din UE

De
În ultimii 20 de ani, Parisul a trecut printr-un proces amplu de transformare urbană. Administrația locală a eliminat aproximativ 50.000 de locuri de parcare, a restricționat traficul auto și a investit în extinderea pistelor pentru biciclete și a spațiilor verzi. 
MEDIU|FYI

Peste 10.000 de urși în România. Recensământul urșilor deschide ușa intervenției directe

De
După trei ani și peste 24.000 de probe ADN, recensământul oficial al urșilor a fost finalizat. Studiul e deja controversat – de la numărul estimat de urși până la metodologia folosită și comisia de validare. Cu toate acestea, ministrul Mediului anunță o schimbare de direcție: urmează măsuri rapide, fără etape graduale.