stellalevi/Getty Images

A fost descoperită regiunea din creier care provoacă paranoia9 min read

De Adriana Moscu 17.06.2024

Cercetătorii de la Yale au legat anumite regiuni ale creierului de paranoia, printr-un nou studiu. Rezultatele ar putea conduce către tratamente mai sigure. 

Un nou studiu realizat la Yale a identificat o regiune specifică a creierului care poate cauza paranoia. Cercetarea, care a comparat datele comportamentale de la maimuțe și oameni, a utilizat o abordare nouă. 

Cu ajutorul unui model computațional, savanții au aliniat studiile pe animale și cele pe oameni, pentru a analiza modul în care participanții percep stabilitatea mediului și se adaptează la schimbări. Studiul, care a examinat și efectele unor leziuni cerebrale specifice la maimuțe, oferă noi perspective asupra bazelor neuronale ale paranoiei și și poate ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai bune pentru tratarea paranoiei.

Abilitatea de a ajusta percepțiile despre acțiuni și consecințe într-un mediu în continuă schimbare este esențială pentru cogniția avansată. Când acest proces nu se produce și apar tulburări de percepție, gândirea și comportamentul pot fi afectate negativ, ceea ce poate duce la stări mentale precum paranoia, caracterizate prin credința că alții au intenții rele.

Noutatea studiului, publicat în revista Cell Report,// „Lesions to the mediodorsal thalamus, but not orbitofrontal cortex, enhance volatility beliefs linked to paranoia”, cell.com // constă în faptul că, de data aceasta, savanții au descoperit cum o regiune specifică a creierului poate provoca aceste sentimente de paranoia. Abordarea lor, care a combinat datele de la maimuțe și oameni, oferă un nou mod de a înțelege cogniția umană prin studiul altor specii. Deși studiile anterioare au implicat anumite regiuni ale creierului în paranoia, înțelegerea mecanismelor neuronale ale acesteia rămâne limitată.

Pentru noul studiu, cercetătorii de la Yale au analizat date existente din studii anterioare, realizate de mai multe laboratoare, pe oameni și maimuțe. În toate aceste studii, s-a efectuat aceeași sarcină, care evalua cât de instabil consideră participanții mediul lor. Subiecții din fiecare studiu au avut de ales între trei opțiuni pe un ecran, fiecare fiind asociată cu probabilități diferite de a primi o recompensă.

Dacă participanții alegeau opțiunea cu cea mai mare probabilitate de recompensă, primeau recompensa cu mai puține clicuri în timpul încercărilor. Opțiunea cu cea mai mică probabilitate necesita mai multe clicuri pentru a primi o recompensă. A treia opțiune avea o probabilitate de recompensă intermediară. Participanții nu aveau informații despre probabilitatea recompenselor și trebuiau să descopere cea mai bună opțiune prin încercare și eroare.

După un anumit număr de încercări și fără avertisment, probabilitățile de recompensă pentru opțiunile cu cele mai mari și cele mai mici probabilități se inversau. Cu alte cuvinte, participanții trebuiau să identifice cea mai bună opțiune și, atunci când percepeau o schimbare în mediu, să găsească noua cea mai bună opțiune.

Cercetătorii au studiat cum reacționează participanții la schimbările în mediu, analizând clicurile lor înainte și după ce probabilitățile de recompensă s-au schimbat. Aceștia au folosit aceleași metode pentru a compara comportamentele maimuțelor și oamenilor și au găsit asemănări. Unele maimuțe aveau leziuni mici în creier, în zone implicate în luarea deciziilor și procesarea informațiilor. La oameni, unii participanți erau mai paranoici decât alții. Leziunile din creier au afectat negativ comportamentul maimuțelor, dar în moduri diferite, în funcție de locul leziunii.

Maimuțele cu leziuni în cortexul orbitofrontal continuau să aleagă aceleași opțiuni chiar și după ce nu primeau o recompensă. În schimb, cele cu leziuni în talamusul mediodorsal schimbau opțiunile în mod haotic, chiar și după ce primeau recompense. Acestea păreau să perceapă mediul ca fiind foarte instabil, similar cu ceea ce au observat cercetătorii la participanții umani cu niveluri ridicate de paranoia.

Descoperirile oferă informații noi despre ce se întâmplă în creierul uman și rolul pe care îl poate juca talamusul mediodorsal atunci când oamenii experimentează paranoia. Acestea oferă o modalitate de a studia comportamentele umane complexe la animale mai simple.

În plus, abordarea va permite cercetătorilor să evalueze cum acționează în creier tratamentele farmaceutice care afectează stări precum paranoia. Pe viitor, acest lucru ar putea fi folosit pentru a găsi noi modalități de a reduce paranoia la oameni. 

Conform datelor recente, în 2019, aproximativ 970 de milioane de oameni la nivel global trăiau cu o tulburare mentală, cele mai frecvente fiind anxietatea și depresia.// „Mental health”, who.int // Procentul global al persoanelor care suferă de afecțiuni psihice variază, dar se estimează că aproximativ 1 din 6 persoane experimentează astfel de tulburări pe parcursul vieții lor​.// „Mental Health”, ourworldindata.org //

În România, prevalența afecțiunilor psihice este similară cu cea globală. Datele disponibile arată că în 2019, un procent semnificativ al populației suferă de tulburări de sănătate mintală, deși cifrele exacte pot varia. Un raport din 2016 indică faptul că aproximativ 11% din populația României suferă de tulburări de ​anxietate și depresie.// „Mental health”, who.int // 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SPAȚIU|FYI

ESA a lansat pentru prima dată noua rachetă Ariane 6, dar o parte a acesteia a rămas pe orbită

De
Europa are din nou o rachetă pentru propriile misiuni spațiale, însă primul zbor a avut probleme la final.
MEDIU|FYI

Iunie doboară recordurile globale de temperatură pentru a 13-a lună consecutiv. Anul 2024 ar putea depăși recordurile anterioare

De
Iunie stabilește recorduri globale de temperatură pentru a 13-a lună la rând. Anul 2024 va depăși, cel mai probabil, recordurile din 2023, în ciuda faptului că fenomenul El Niño, care contribuie la menținerea temperaturilor ridicate, s-a încheiat.
ȘTIINȚĂ|FYI

Denisovanii, strămoșii oamenilor de azi, au prosperat pe platoul tibetan timp de 160.000 de ani

De
Mii de fragmente osoase găsite într-o peșteră de pe Platoul Tibetan din China oferă o perspectivă rară asupra vieții denisovanilor, verii dispăruți ai neanderthalienilor și ai oamenilor moderni. Aceste descoperiri arată că vânau diverse animale, de la oi la rinoceri lânoși, în această zonă montană.
SĂNĂTATE|FYI

Dependența de mâncare ar putea fi legată de bacteriile intestinale

De
Un nou studiu leagă adicția de mâncare de nivelul unor bacterii specifice din flora intestinală