Andriy Onufriyenko/Getty Images

(Aproape) totul despre Delta

De Mihai Ghiduc 20.08.2021, ultima actualizare: 26.06.2023

Se tot vorbește despre tulpina Delta a virusului SARS-CoV-2 ca fiind o variantă mai periculoasă a originalului. Iată ce știm până acum despre ea

Coronavirusul care provoacă COVID-19, boala care aproape că a oprit planeta în loc, este un virus relativ stabil, în care apar puține mutații. Unele însă sunt suficient de semnificative pentru a atrage atenția. Varianta Delta, descoperită pentru prima dată în India, a îngrijorat oamenii de știință și decidenții politici după ce a dus la o creștere semnificativă a cazurilor în mai multe țări.

Ce e varianta Delta?

Delta (numită și B.1.617.2) e o tulpină a SARS-CoV-2 care se comportă într-un mod suficient de diferit pentru a fi catalogată ca o nouă tulpină. Numele de Delta a fost dat la finalul lunii mai, după ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a decis să folosească literele alfabetului grecesc„Tracking SARS-CoV-2 variants”, who.in pentru a evita ca noile variante ale virusului să fie asociate cu țările în care au fost depistate prima dată.

Atenție la această eroare! Demersul OMS a fost unul de succes, însă a produs și o serie de confuzii, iar multe informații despre tulpini, publicate pe vremea când Delta era numită „varianta indiană” sau B.1.617.2 s-au pierdut. În plus, fiindcă prima variantă a virusului, cea depistată în Wuhan la începutul pandemiei, în ianuarie 2020, n-a primit o literă grecească, aceasta este confundată adesea, chiar și în presa de specialitate, cu varianta Alpha (depistată în septembrie 2020 în regiunea Kent a Marii Britanii).

De ce provoacă îngrijorare?

Delta face parte din categoria variantelor care determină îngrijorare („variants of concern” sau VOC).Adică a variantelor care fie au o transmisibilitate crescută, fie provoacă schimbări semnificative în epidemiologia COVID-19, fie sunt mai virulente, fie schimbă comportamentul bolii, fie diminuează efectul măsurilor publice, vaccinurilor sau tratamentelor. Lista VOC conține, în acest moment, patru variante (Alpha, Beta, Gamma și Delta). În general, acestea au atras atenția specialiștilor după o creștere semnificativă a numărului cazurilor în diverse țări (Marea Britanie, Africa de Sud, Brazilia sau India). 

Alte patru tulpini sunt considerate „variante de interes”, fiind supravegheate pentru a vedea dacă devin periculoase.

De la apariție, varianta Delta a provocat o creștere a numărului de cazuri în numeroase țări din lume, începând cu India și continuând cu unele în care un număr semnificativ de persoane fuseseră vaccinate, precum Marea Britanie. La mijlocul lunii august, conform OMS, „Weekly epidemiological update on COVID-19 – 17 August 2021”, who.int Delta este prezentă în 148 de țări. În multe dintre aceste țări, a devenit tulpina dominantă.

CITEȘTE ȘI: Tulpină nouă, alegeri, sărbători? Cum a fost învinsă India de coronavirus

Principalul motiv pentru care Delta e îngrijorătoare este că pare a fi mai transmisibilă decât variantele dominante anterioare, fiind cea mai infecțioasă dintre tulpinile cunoscute. Centrul american pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) estima, la începutul lunii august,„Delta Variant: What We Know About the Science”, cdc.gov că este de peste două ori mai infecțioasă. 

Atenție la această eroare! Numărul de reproducere de bază, R0, arată câți indivizi infectează o persoană care poartă varianta Delta și este situat undeva între 6 și 9, în timp ce pentru varianta originală fusese estimat, la începutul pandemiei, a fi între 2 și 3. O afirmație preluată dintr-o prezentare a CDC a făcut să circule informația că varianta Delta e la fel de infecțioasă ca varicela (vărsatul de vânt), însă, în cazul acestei boli, R0 este situat între 9 și 11, ceea ce face afirmația o exagerare. Trebuie însă notat că numărul de reproducere de bază nu este o cifră bătută în cuie, e mai degrabă o estimare extrem de brută a infecțiozității unui virus.

De ce e Delta mai infecțioasă?

Nu se știe încă cu precizie de ce Delta e mai infecțioasă decât alte tulpini, dar specialiștii studiază acest lucru. Conform unui studiu publicat la începutul lunii iulie în Virological,„Viral infection and transmission in a large well-traced outbreak caused by the Delta SARS-CoV-2 variant”, virological.org care nu a fost încă validat independent, virusul s-ar multiplica mai rapid în căile respiratorii ale persoanelor infectate și la un nivel mult mai ridicat. În cazul Delta, se găsesc, în medie, de 1.000 de ori mai mulți viruși în căile respiratorii decât în cazul tulpinii inițiale. Asta ar însemna că o persoană infectată cu Delta transmite virusul în faze mai timpurii ale infecției, în cantități mai mari. De asemenea, creșterea cantității virale poate scurta perioada de incubație, făcând ca simptomele să apară mai repede.

Secvențiere genetică. KTSDESIGN/Science Photo Library/Getty Images

Care sunt mutațiile variantei Delta?

Delta sau B.1.617.2 a suferit o serie de mutații, dintre care unele sunt comune și cu alte variante. Se pare că această combinație de modificări în ARN-ul virusului este cocktailul care-l face mai infecțios și care-l ajută să scape mai ușor de anticorpii produși de vaccin. 

Mutațiile sunt notate după un model standard, care începe cu molecula înlocuită, urmată de poziția în codul genetic al virusului, urmată de molecula care o înlocuiește. Acestea sunt:

  • D614G (acidul aspartic cu glicină), comună tuturor celor patru variante care provoacă îngrijorare (de la Alpha la Delta) și crește infecțiozitatea virusului, conform unui studiu din Nature;„Spike mutation D614G alters SARS-CoV-2 fitness”, nature.com 
  • T478K (treonină cu lizină), care ar putea avea un rol în creșterea capacității virusului de a se răspândi;
  • L452R (leucină cu arginină). Această mutație face ca proteina S a coronavirusului să se atașeze mai ușor la receptorul ACE2 al celulelor și, în același timp, scade capacitatea sistemului imunitar de a detecta virusul;„Acquisition of the L452R mutation in the ACE2-binding interface of Spike protein triggers recent massive expansion of SARS-Cov-2 variants”, biorxiv.org 
  • P681R (prolină cu arginină), care ar putea avea, la rândul său, un rol în creșterea infecțiozității.

Delta nu are mutația E484K, dar L452R pare a avea un efect similar în evitarea răspunsului imun.

CITEȘTE ȘI: E484K: mutația care îngrijorează oamenii de știință

Ce este Delta plus?

O variantă cu o mutație suplimentară, K417N (lizină cu asparagină) a fost depistată prima dată în Nepal și a fost numită Delta plus. Mutația este comună cu varianta Beta.

Sunt diferite simptomele provocate de Delta?

În general, simptomele provocate de coronavirus sunt aceleași, cele mai frecvente rămânând febra, tusea seacă și oboseala, iar cele mai specifice, pierderea gustului și mirosului. 

S-a sugerat,Are Delta Symptoms Different?”, nytimes.com pe baza unor observații empirice, că simptomele date de Delta ar putea fi ușor diferite, mai apropiate de ale unei răceli, cu dureri de cap și de gât, nas înfundat și strănuturi excesive. Febra și pierderea mirosului sau a gustului ar fi raportate mai rar. 

Cert este că, la fel ca variantele anterioare, Delta provoacă mai ales simptome specifice unei boli respiratorii, ceea ce înseamnă că o verificare este bine venită în cazul apariției oricărui simptom ce sugerează că un virus își face de cap prin nas, gât sau plămâni.

Atenție la aceste informații! Au fost raportate și simptome mai neobișnuite,„Delta Variant of Covid-19: Gangrene, Hearing Loss Linked to Dangerous”, bloomberg.com precum pierderea auzului, probleme gastrice sau cheaguri de sânge ce pot duce până la cangrene. Însă trebuie spus că aceste observații sunt empirice și au fost făcute în perioada în care sistemul sanitar din India era depășit din cauza creșterii numărului de cazuri, ceea ce ar putea sugera că aceste rapoarte sunt provocate de confundarea unor comorbidități cu simptomele sau, pur și simplu, de panică. 

Provoacă Delta o boală mai severă?

Nu se știe cu siguranță dacă boala COVID-19 provocată de tulpina Delta e mai severă decât cea provocată de alte variante. Un studiu publicat în iunie în The Lancet,„SARS-CoV-2 Delta VOC in Scotland: demographics, risk of hospital admission, and vaccine effectiveness”, thelancet.com efectuat în Scoția, sugerează că riscul de spitalizare s-a dublat în cazul persoanelor nevaccinate infectate cu varianta Delta, prin comparație cu varianta Alpha (atenție, nu față de varianta originală a SARS-CoV-2). 

Și un studiu canadian„Progressive Increase in Virulence of Novel SARS-CoV-2 Variants in Ontario, Canada”,medrxiv.org arată un risc crescut de spitalizare și deces față de variantele anterioare. Totuși, nu există dovezi publicate care să arate că boala provocată ar fi mai gravă.

Cum afectează Delta persoanele vaccinate?

Delta afectează în principal persoanele nevaccinate, însă s-au înregistrat cazuri și la persoanele vaccinate, inclusiv la cu schemă completă. Acest lucru nu este surprinzător, pentru că nici în cazul variantei originale nu exista o protecție totală împotriva infecției. De asemenea, vaccinurile disponibile pe piață au fost testate față de formele simptomatice ale bolii, ceea ce înseamnă că nu se știe cât de mult limitează transmisibilitatea. 

Capacitatea vaccinurilor de a neutraliza tulpina Delta a fost cercetată de mai multe studii independente și, în general, s-a determinat că este ceva mai redusă, dar că protecția încă există. 

Într-un studiu publicat în The New England Journal of Medicine (NEJM),„Infection and Vaccine-Induced Neutralizing-Antibody Responses to the SARS-CoV-2 B.1.617 Variants”, nejm.org tulpina Delta a fost de 2,9 ori mai puțin susceptibilă la neutralizare de către anticorpii obținuți prin vaccinarea cu Moderna sau BioNTech/Pfizer față de varianta originală. 

Un studiu din Nature„Reduced sensitivity of SARS-CoV-2 variant Delta to antibody neutralization”, nature.com (PDF) arată o reducere de 3-5 ori a capacității de neutralizare, față de varianta Alpha, la persoanele vaccinate cu schema completă, și o reacție slabă (spre deloc) a anticorpilor la persoanele vaccinate parțial. 

Un studiu britanic publicat în NEJM„Effectiveness of Covid-19 Vaccines against the B.1.617.2 (Delta) Variant”, nejm.org arată o eficacitate de 88% a vaccinului Pfizer și de 67% a celui AstraZeneca, după vaccinarea completă, mai scăzută decât în cazul variantelor anterioare, dar de doar 30,7% după o singură doză a oricăruia dintre cele două vaccinuri. Un vaccin este considerat a fi eficient de la 50% în sus, deci concluzia e că o singură doză nu protejează împotriva variantei Delta.

În cazul vaccinului de la Johnson & Johnson, care este administrat într-o singură doză, un studiu încă nevalidat independent„Comparison of Neutralizing Antibody Titers Elicited by mRNA and Adenoviral Vector Vaccine against SARS-CoV-2 Variants”, biorxiv.org arată o scădere de 5-7 ori a capacității de neutralizare.

Există însă o serie de probleme în felul în care este percepută situația, pentru că studii mai noi, majoritatea încă fără peer review, și alte informații oferite de autorități ridică semne de întrebare despre capacitatea vaccinurilor de-a face față noii variante. Situația e complicată de faptul că noile studii nu se referă în mod special la varianta Delta, ci la perioade în care aceasta este dominantă, și că în multe dintre țări atitudinea publicului față de pandemie s-a relaxat semnificativ – deci au crescut și riscurile pe care și le asumă populația.

Ce sunt infecțiile postvaccinare și de ce apar?

Infecțiile postvaccinare (numite, sugestiv, în engleză, „breakthrough infections”) sunt acele infecții cu COVID-19 care apar la persoanele care au fost vaccinate cu schema completă. Acest tip de infecții apar în cazul oricărui vaccin, iar pe baza lor li se determină eficacitatea. Procentul asociat unui vaccin arată câți dintre cei vaccinați sunt protejați, prin comparație cu cei care nu sunt vaccinați deloc, și nu e niciodată 100%.

S-a observat că varianta Delta provoacă mai multe infecții postvaccinare decât alte tulpini, însă cifrele despre eficacitate sunt confuze și sunt încurcate de faptul că provin din studii fără peer review, analize de presă sau datele oferite de autorități. 

Iată doar câteva informații apărute în ultima vreme:

În unele state din SUA, țară în care varianta Delta e dominantă, între 18 și 28% dintre cazurile înregistrate în ultimele săptămâni au fost infecții postvaccinare, conform unei analize The New York Times.„In a Handful of States, Early Data Hint at Rise in Breakthrough Infections”, nytimes.com De asemenea, între 12 și 24% dintre persoanele spitalizate au fost vaccinate cu schema completă. 74% din cazurile de infecții postvaccinare s-au înregistrat la persoane peste 65 de ani. Acest lucru sugerează că varianta Delta ar putea fi responsabilă de această creștere, deși trebuie remarcat că de vină ar putea fi și relaxarea (în unele locuri aproape totală) a restricțiilor și faptul că persoanele vaccinate devin mai neatente și își asumă riscuri mai mari.

Un  studiu recent de la Universitatea Oxford,„Impact of Delta on viral burden and vaccine effectiveness against new SARS-CoV-2 infections in the UK”, ndm.ox.ac.uk (PDF) care n-a fost încă validat independent, observă o scădere a eficacității vaccinurilor în timp, înregistrată pe perioada în care în Marea Britanie domina varianta Delta. Scăderea este mai accentuată la vaccinul Pfizer/BioNTech (până la 75% la trei luni de la vaccinarea completă), în timp ce la cel AstraZeneca e mai lentă (ajunge însă la 61%, pentru că pornește de la un nivel mai scăzut). Cercetătorii încearcă să sugereze că, prin extrapolare, eficacitatea celor două vaccinuri ar fi egală după patru luni, în studiu și în comunicatul de presă„Vaccines still effective against Delta variant of concern, says Oxford-led study of the COVID-19 Infections Survey”, ox.ac.uk al Universității Oxford (unde a fost dezvoltat vaccinului AstraZeneca). Vaccinul rămâne eficient, iar studiul nu explică dacă scăderea e dată de varianta Delta sau e o scăderea naturală a eficacității în timp.

Un alt studiu publicat în format pre print, de data aceasta american,„Comparison of two highly-effective mRNA vaccines for COVID-19 during periods of Alpha and Delta variant prevalence”, medrxiv.org arată o scădere a eficacității împotriva infectării cu SARS-CoV-2, în luna iunie (când Delta era dominantă), de la 91% la 76% în cazul Moderna și de la 89% la doar 42% în cazul Pfizer.

Date furnizate de Ministerul Sănătății din Israel„Israeli Data Suggests Possible Waning in Effectiveness of Pfizer Vaccine”, nytimes.com sugerează că în vară (sfârșitul lui iunie și începutul lui iulie) eficacitatea vaccinului Pfizer/BioNTech împotriva infecțiilor ar fi scăzut la 39%, față de 95% între ianuarie și aprilie 2021. Totuși, vaccinul are, în continuare, eficacitate de 90% împotriva formelor severe ale bolii.

Și un studiu publicat de CDC pe 18 august,„Effectiveness of Pfizer-BioNTech and Moderna Vaccines in Preventing SARS-CoV-2 Infection Among Nursing Home Residents Before and During Widespread Circulation of the SARS-CoV-2 B.1.617.2 (Delta) Variant — National Healthcare Safety Network, March 1–August 1, 2021“, cdc.gov efectuat între 1 martie și 1 august pe persoane internate în aziluri, arată că, până în mai, eficacitatea vaccinurilor mRNA era de 74.7%, în timp ce în perioada în care Delta a devenit dominantă (iunie-iulie), aceasta a scăzut semnificativ până la 53.1%.

Toate aceste date sugerează că vaccinurile, deși rămân eficiente, se descurcă mult mai puțin bine cu varianta Delta, cel mai probabil datorită modului mai rapid în care evoluează infecțiile și a încărcăturii virale crescute. Aparent însă, imunitatea față de formele grave ale bolii și deces rămâne ridicată.

Atenție la aceste informații! Informații despre infecțiile postvaccinare și eficacitatea vaccinurilor în fața noii variante apar mereu. Pentru a naviga printre ele și a nu ieși mai confuz decât ai intrat, ținut însă cont de calitatea lor. Una sunt declarațiile publice sau comunicatele de presă, alta sunt studiile științifice. Și, evident, altceva înseamnă studiile științifice publicate după ce au trecut prin procesul de peer-review.

CITEȘTE ȘI: Speculații vs. știință: nu toate studiile sunt egale

O a treia doză ar putea fi administrată din septembrie. Emir Memedovski/Getty Images

E necesară a treia doză?

Din nou, răspunsul este că nu știm. Tot mai multe țări au început sau își propun să înceapă vaccinarea cu a treia doză, în special a persoanelor aflate în zone de risc. Israelul a ajuns deja la 1.000.000 de triplu vaccinați,„A million Israelis get third dose, with early data showing heightened protection”, timesofisrael.com Franța și Germania vor începe imunizarea din septembrie, iar SUA a aprobat a treia doză doar pentru persoanele imunocompromise,„COVID-19 Vaccines for Moderately to Severely Immunocompromised People”, cdc.gov dar probabil că o va extinde, tot începând din luna septembrie.

Studiile apărute la mijlocul lui august sugerează, din ce în ce mai puternic, necesitatea celei de-a treia doze, și par a adresa îngrijorările multor specialiști că dovezile pentru administrarea unui booster erau prea vagi.„COVID vaccine boosters: the most important questions”, nature.com

Organizația Mondială a Sănătății ceruse deja stoparea administrării celei de-a treia doze până la finalul lunii septembrie, pentru a crește procentul persoanelor vaccinate cu primele două doze din țările mai sărace, în care procentul celor vaccinați este scăzut. La nivel mondial, mai puțin de 10% din populația globului a fost vaccinată împotriva COVID-19.

Este Delta mai periculoasă pentru tineri?

Un alt răspuns care se bazează mai degrabă pe date empirice. În SUA, doctorii spun că acum bolnavii de COVID-19 pot fi definiți prin trei cuvinte: „mai tineri, mai bolnavi, mai rapid”.„Is the Delta Variant Making Younger Adults ‘Sicker, Quicker’?”, nytimes.com 

Tot în SUA s-a observat o creștere de aproape cinci ori a cazurilor de COVID-19 la copii.„More kids are getting sick from COVID. Is it delta?”, abcnews.go.com 

Totuși, aceste lucruri ar putea fi explicate prin faptul că persoanele tinere sunt vaccinate în procente mai mici (în condițiile în care 90% dintre cei internați sunt nevaccinați), copiii aproape deloc, iar ridicarea aproape totală a măsurilor a făcut ca virusul să circule mai repede. Răspunsul va veni abia după realizarea unor studii care să țină cont de diferențele de imunizare dintre grupele de vârstă.

Pot muri persoanele vaccinate infectate cu Delta?

Datele CDC„About 99.999% of fully vaccinated Americans have not had a deadly Covid-19 breakthrough case, CDC data shows”, cnn.com arată că, în SUA, până la sfârșitul lui iulie au existat 1.263 de decese în rândul persoanelor vaccinate cu schema completă, ceea ce înseamnă 0,001% din cele 163 de milioane de persoane vaccinate. Însă datele nu se refere în mod special la varianta Delta, ci la toate infecțiile provocare de COVID-19.

În România, s-a înregistrat până acum un singur deces provocat de varianta Delta la o persoană vaccinată complet,„INSP: Cazurile cu varianta Delta cresc rapid. Un singur deces la un pacient care s-a îmbolnăvit cu tulpina Delta după ce s-a vaccinat”, digi24.ro un bărbat de 72 de ani cu comorbidități.

Cifrele de până acum sugerează că eficacitatea vaccinurilor împotriva deceselor rămâne ridicată, dar că vor mai apărea în continuare un număr de decese la persoanele vaccinate.

Cât de răspândită e Delta în România?

Răspunsul este destul de greu de dat, în condițiile în care la noi în țară se face un număr foarte scăzut de secvențieri genetice. Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, a anunțat„Varianta Delta a COVID-19 în România. Valeriu Gheorghiţă: Din 359 de cazuri depistate, 80% sunt la persoane nevaccinate”, mediafax.ro că până la 15 august au fost confirmate 359 de cazuri, dintre care 80% la persoane nevaccinate. 21 de persoane au murit din cauza acelei variante. 

Însă, din cele 47 de secvențieri făcute între 8 și 15 august, 46 au fost cu Delta, ceea ce poate sugera că varianta aceasta este deja dominantă. Totuși, Gheorghiță spune că secvențierile sunt făcute în funcție de criteriile pe care le prezintă pacientul, adică variantele suspectate că ar fi Delta sunt cele selectate cu prioritate.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

CORONAVIRUS|STUDII

Sindromul post-Covid: încercarea de după pandemie

De
Doctorii din Europa îi țin sub supraveghere pe pacienții infectați cu Covid-19 pentru a găsi tratamente pentru o afecțiune prelungită, care este deopotrivă istovitoare și enigmatică.
ȘTIINȚĂ|EXPLAINER

Riscurile unui accident nuclear la Zaporojie, explicate de un expert în siguranța nucleară

De
6 lucruri pe care le-am aflat de la expertul nuclear Nikolaus Müllner despre pericolele pe care războiul din Ucraina le aduce celei mai mari atomocentrale din Europa
MEDIU|EXPLAINER

Tornadele nu se formează des în România, dar e bine să fii pregătit

De
Tornadele sunt specifice mai ales Statelor Unite, dar se formează și în România. Pasionații de fenomene meteo extreme contribuie la colectarea datelor, astfel încât specialiștii să stabilească zonele vulnerabile.
ȘTIINȚĂ|EXPLAINER

Disputa asupra pastilei pentru avort din SUA este un precedent periculos pentru știință

De
Un judecător federal din SUA a desființat din pix aprobarea federală pentru mifepristonă, care a avut ani de studii și comisii de experți medicali în spate.