Cele mai des întâlnite mituri despre „beneficiile” consumului de lapte crud13 min read

Laptele crud a devenit subiectul multor afirmații controversate – de la proprietăți miraculoase la presupuse calități nutriționale „superioare”. 

Când se vorbește despre „lapte crud”, e vorba de lapte muls direct de la vacă, care nu a fost fiert, pasteurizat sau tratat termic în vreun fel. În jurul lui s-au strâns de-a lungul timpului o mulțime de mituri – unele venite din povești populare, altele din marketing înșelător sau din convingerile promovate cu insistență de politicieni radicali și influenceri conspiraționiști. Puține alimente au adunat atâtea idei greșite despre microbiologie și nutriție ca laptele crud.

Trendul pare desprins dintr-un tipar mai larg, alături de diete „neconvenționale”, sfaturi de viață motivaționale sau diverse curente legate de un corp sănătos – toate folosite pentru a susține ideea că sistemul greșește și că există o altă cale. 

CITEȘTE ȘI: Cum a devenit laptele crud o unealtă de propagandă politică pentru extremiști și conspiraționiști?

În timp ce toate aceste convingeri le dau oamenilor senzația că dețin controlul, că sunt liberi să aleagă pentru ei înșiși – motiv pentru care subiectul atrage și persoane din afara cercurilor de extremă dreaptă –, specialiștii sunt categorici: laptele crud poate duce la infecții bacteriene serioase. Și asta în scenariul cel mai „blând”.

Chiar dacă nu există dovezi clare că laptele crud aduce beneficii pentru sănătate, riscurile sunt bine cunoscute și confirmate.

Iată un top al celor mai populare mituri și ce arată, de fapt, datele reale.

Intoleranța la lactoză

Mit

Laptele crud conține bacterii benefice care ajută digestia.

Adevăr

Toate tipurile de lapte – fie crude, fie pasteurizate – conțin lactoză, un zahăr care nu poate fi digerat corect de persoanele care nu produc suficientă lactază (enzima necesară). Deși unii susținători ai laptelui crud spun că acesta ar conține bacterii benefice care ajută digestia, studiile// „Lactose malabsorption from yogurt, pasteurized yogurt, sweet acidophilus milk, and cultured milk in lactase-deficient individuals, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov // arată că nivelurile de astfel de bacterii sunt prea mici pentru a avea un efect real. În schimb, iaurtul obținut prin fermentare controlată conține bacterii active (precum Streptococcus thermophilus și Lactobacillus bulgaricus) care pot ajuta unele persoane cu intoleranță la lactoză.

Astmul și alergiile

Mit

Un consum mai mare de lapte de fermă se asociază cu mai puține cazuri de astm și alergii. 

Adevăr

Datele studiului// „Inverse association of farm milk consumption with asthma and allergy in rural and suburban populations across Europe”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov // din 2007 care a alimentat acest mit nu au putut stabili diferența între laptele crud și cel pasteurizat – aproximativ jumătate din laptele analizat fusese fiert. 

Alte studii arată că laptele crud și cel pasteurizat declanșează reacții alergice similare.// „Allergic reactions to raw, pasteurized, and homogenized/pasteurized cow milk: a comparison. A double-blind placebo-controlled study in milk allergic children”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov // 

 Osteoporoza și calciul

Mit

Laptele crud previne mai bine osteoporoza decât cel pasteurizat.

Adevăr

Studiile arată că pasteurizarea// „Some effects of processing and storage on the nutritive value of milk and milk products”, cambridge.org // nu afectează nici cantitatea de calciu, nici absorbția lui în organism.

De exemplu, într-un studiu// „Bioavailability of Calcium in Heat-Processed Milk”, ift.onlinelibrary.wiley.com // pe șobolani, s-au comparat absorbția calciului din trei tipuri de lapte: crud, pasteurizat HTST și ultra-pasteurizat UHT. Nu au existat diferențe în ceea ce privește absorbția intestinală sau cantitatea de calciu depusă în oase. Un alt studiu// „Effect of heat treatment of human milk on absorption of nitrogen, fat, sodium, calcium, and phosphorus by preterm infants”, pmc.ncbi.nlm.nih.gov // pe sugari prematuri a arătat rezultate similare: absorbția și reținerea mineralelor nu s-au modificat după tratamentul termic al laptelui uman.

 Bacteriile bune

Mit

Laptele crud conține bacterii benefice pentru sănătatea digestivă.

Adevăr

Microorganismele probiotice// „Foodborne pathogens in milk and the dairy farm environment: food safety and public health implications”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov // trebuie să fie nepatogene și de origine umană ca să aducă beneficii reale. În schimb, bacteriile din laptele crud provin adesea din infecții ale ugerului, sol, apă, fecale sau echipamente de muls și pot include agenți patogeni periculoși precum E. coli O157:H7, Salmonella, Listeria monocytogenes sau Mycobacterium tuberculosis. Unii susținători menționează bifidobacteriile ca „bacterii bune”, dar acestea apar în flora intestinală a vacii și se regăsesc în fecale. Dacă sunt detectate în laptele crud, semnalul nu e de bine: indică contaminare fecală și igienă slabă în fermă.// „Evaluation of the hygienic quality of raw milk based on the presence of bifidobacteria: the cow as a source of faecal contamination”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov //

 Sistemul imunitar

Mit

Laptele crud întărește sistemul imunitar și este benefic pentru copii.

Adevăr

Laptele crud nu conține imunoglobuline care să întărească sistemul imunitar uman. Concentrația// „Indigenous Proteinases in Milk”, link.springer.com // de anticorpi (în special IgG) în laptele de vacă este foarte mică – între 0,6 și 1 mg/ml – iar acești anticorpi nu au efect fiziologic semnificativ la oameni când sunt consumați din lapte. Mai mult, IgG e rezistent la căldură: pasteurizarea la 72°C timp de 15 secunde duce la o denaturare de doar 1%.// „Kinetic and Thermodynamic Parameters for Heat Denaturation of Bovine Milk IgG, IgA and IgM”, ift.onlinelibrary.wiley.com // Așadar, nu doar că laptele crud nu are beneficii dovedite în acest sens, dar pasteurizarea nici nu distruge ceea ce există.

În multiple cazuri documentate,// „Escherichia coli O157:H7 Infection Associated with Drinking Raw Milk — Washington and Oregon, November–December 2005”, cdc.gov // consumul de lapte crud contaminat cu E. coli O157:H7 a dus la îmbolnăviri grave, în special la copii. Toate recomandările medicale susțin că cel mai bun aliment pentru sugari este laptele matern. Iar atunci când alăptarea nu e posibilă, se recomandă exclusiv lapte pasteurizat, niciodată crud, tocmai pentru a reduce riscul de infecții grave. Consensul medical internațional este clar pe acest subiect.

 Valoarea nutritivă

Mit

Laptele crud este mai nutritiv decât laptele pasteurizat.

Adevăr

Studiile arată că laptele pasteurizat are aproape aceleași calități nutritive ca cel crud, fără riscurile asociate. 

Proteinele rămân intacte. Laptele are două tipuri de proteine principale – cazeină și zer – iar capacitatea organismului de a le folosi nu scade prin pasteurizare.// „Ultra High Temperature Treatment, but Not Pasteurization, Affects the Postprandial Kinetics of Milk Proteins in Humans12”, sciencedirect.com //

Calciul se absoarbe la fel de bine. Studiile arată că nici absorbția, nici cantitatea de calciu nu sunt afectate de tratarea termică.// „Bioavailability of Calcium in Heat-Processed Milk”, ift.onlinelibrary.wiley.com //

Grăsimile și vitaminele rămân stabile. Compoziția grăsimii nu se schimbă. Cele mai multe vitamine rezistă bine la încălzire. Vitamina C scade ușor, dar oricum laptele conține puțină.

Amestecarea grăsimii (prin omogenizare) nu schimbă calitatea nutrițională și nu are efecte negative asupra sănătății.

 Substanțele antimicrobiene

Mit

Laptele crud are suficiente substanțe antimicrobiene pentru a fi sigur.

Adevăr

Deși laptele conține compuși precum lactoferina, lizozimul și lactoperoxidaza, concentrațiile acestora sunt prea scăzute pentru a elimina agenții patogeni prezenți în mod obișnuit în laptele crud.​

De exemplu, lactoferina este prezentă în lapte într-o cantitate insuficientă pentru a avea un efect antimicrobian semnificativ. În plus, pasteurizarea nu distruge complet acești compuși; de fapt, activitatea lor antimicrobiană este în mare parte păstrată după tratamentul termic.​

Mai trebuie adăugat că, pentru ca sistemul lactoperoxidază să fie eficient împotriva bacteriilor, este necesară activarea sa prin adăugarea de tiocianat și peroxid de hidrogen, ceea ce nu se întâmplă în mod natural în laptele crud.