Simon Skafar/Getty Images
Cum a devenit laptele crud o unealtă de propagandă politică pentru extremiști și conspiraționiști?22 min read
Oficialii americani au depistat recent gripă aviară în laptele crud, dar pe TikTok și în declarațiile lui Robert F. Kennedy Jr., noul secretar al sănătății din SUA, el rămâne un „superaliment”. Cum a devenit laptele crud un magnet pentru teoreticienii conspirației de extremă dreaptă?
Recent, tot mai mulți conservatori, influenceri anti-sistem și vedete promovează laptele crud ca parte a unui stil de viață „natural”. Actrița Gwyneth Paltrow // Link pe TikTok, aici: tiktok.com // că își pune frișcă crudă în cafea în fiecare dimineață, iar secretarul de stat Robert F. Kennedy Jr., // Link către postarea de pe rețeaua X aici: x.com // că bea (numai) lapte crud.
Deși nu e o noutate, subiectul a redevenit fierbinte în martie 2024, după ce virusul H5N1 a fost // „Huge amounts of bird-flu virus found in raw milk of infected cows”, nature.com // la vacile de lapte din SUA. Autoritățile sanitare, de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) până la Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) și Institutul Național de Sănătate (NIH) au avertizat atunci că laptele crud poate fi periculos, dar asta nu i-a oprit pe susținători să-l laude și mai tare.
Laptele crud, gripa aviară și aberațiile lui Kennedy Jr.
Pentru mulți americani din zona conservatoare, apropiată mișcării MAGA, laptele crud a devenit un simbol politic. E văzut ca o formă de rezistență împotriva autorităților, în special a celor din domeniul sănătății publice, care avertizează că laptele nepasteurizat poate fi periculos.
La fel ca în cazul vaccinurilor sau măștilor, ideea de a bea lapte crud e promovată ca gest de libertate personală, chiar dacă riscurile reale pentru sănătate sunt bine documentate. Cumva, consumul de lapte crud a devenit cel mai nou semn distinctiv într-o listă lungă de obiceiuri și convingeri prin care extrema dreaptă își marchează identitatea – o identitate construită ca o alternativă la felul „oficial” de a vedea lumea.
Însă, în ciuda riscurilor dovedite, numeroase voci promovează beneficiile laptelui crud – de la influenceri până la lideri politici ca Robert F. Kennedy Jr., actualul secretar al sănătății din SUA, care // „RFK Jr. says he drinks raw milk. How safe is unpasteurized milk?”, washingtonpost.com // consumul de lapte crud și a declarat că va sprijini fermierii care îl comercializează.
Subiectul a revenit în atenția publică după ce, în // „California reports more illnesses in people who drank raw milk. Here are the risks, according to health experts”, edition.cnn.com // oficialii de sănătate publică din California au detectat virusul gripei aviare într-o probă de lapte crud. Virusul se răspândise pentru prima dată la vacile de lapte din SUA în luna martie a aceluiași an.
În martie 2025, cercetători de la Universitatea Cornell au descoperit că virusul H5N1, responsabil pentru gripa aviară, rămâne activ în brânzeturile făcute din lapte crud chiar și după două luni. // „Investigation of Avian Influenza A (H5N1) Virus in Dairy Cattle”, fda.gov // finanțat de FDA, arată că maturarea nu e suficientă pentru a elimina virusul, așa cum se credea.
Cercetătorii au testat brânzeturi produse cu lapte contaminat, la trei niveluri de aciditate. Virusul a supraviețuit la pH 6,6 și 5,8, dar nu a mai fost detectat în brânza cu pH 5,0 – adică mai acidă. Asta sugerează că un pH scăzut ar putea face produsul mai sigur.
Rezultatele întăresc concluzia că pasteurizarea rămâne esențială. Metodele standard reușesc să elimine virusul, spre deosebire de produsele din lapte crud, care pot rămâne periculoase, mai ales în perioada actuală, cu tot mai multe cazuri de gripă aviară la bovine.
Conspirațiile despre laptele crud au ajuns pe TikTok
Chiar și așa, promotorii laptelui crud spun că îl vor bea în continuare.
Pe TikTok, una dintre cele mai vocale susținătoare ale laptelui crud este // Link, aici: tiktok.com // care afirmă că laptele crud conține „mult mai multe vitamine, minerale și grăsimi sănătoase” decât cel pasteurizat și ar avea efecte benefice în boli autoimune, astm sau eczeme – afirmații care nu sunt susținute științific.
Mitul ăsta este intens promovat și în rândul influencerițelor din zona „crunchy mom” – mame care promovează stilul de viață natural –, dar și în comunitatea pasionaților de fitness. Modelul // Vezi aici: tiktok.com // cu peste un milion de urmăritori pe TikTok, a postat anul trecut videoclipuri în care spunea că își ia laptele crud de la o fermă Amish și că acesta i-a redus alergiile și i-a „reparat” sănătatea – deși majoritatea clipurilor au fost ulterior șterse, reacțiile care i-au demontat afirmațiile încă circulă.
Mai grav, în aprilie 2024, au fost suficiente persoane care credeau că laptele crud infectat cu virusul H5N1 ar putea fi un mod „natural” de a-și crea anticorpi, încât CDC a fost nevoit să emită o // „Raw Milk”, cdc.gov //
Din fericire, pe social media sunt și voci care, în contrapartidă, oferă explicații accesibile și bazate pe date. O sursă foarte utilă este // O găsești aici: instagram.com // specialistă în boli infecțioase, cu un ton relaxat și bine informat. Pe Instagram postează frecvent story-uri explicative despre gripa aviară, inclusiv despre riscurile reale ale consumului de lapte crud.
Dacă lumea nu bea lapte crud în anii 1980, de ce ar face-o acum?
Prin anii 1980, imediat ce cumpăra laptele crud de la vânzătorii ambulanți care mergeau din casă în casă cu // Cobilița este o piesă de lemn curbat, purtată pe umeri și care servește la transportarea găleților, a cofelor, a coșurilor etc. // bunica îl vărsa într-o oală mare de email și îl punae la fiert pe foc. După ce dădea de câteva ori în clocot și făcea o crustă de caimac la suprafață (care mergea perfect în combinație cu zahăr și cacao), laptele era bun de băut.
Când găsea, bunica mai cumpăra lapte și de la // Alimentara era magazinul universal de cartier în comunism – găseai acolo cam tot ce ținea de mâncare și produse de bază, puțin din toate, dar rar ce-ți doreai, și adesea pe cartelă // teoretic pasteurizat, însă și pe acesta îl fierbea, din motive foarte practice: frigiderele din magazine erau puține sau prost funcționale, iar lanțul de distribuție nu garanta păstrarea la rece. Riscul de alterare era real, mai ales vara, așa că oamenii nu aveau încredere că e sigur de băut fără fierbere. Dacă se strica ușor, preferau să nu riște.
Nu am băut niciodată lapte crud ca să mi se întărească sistemul imunitar – așa cum pretinde unul dintre numeroasele mituri din jurul acestui aliment –, poate și pentru că nu am avut bunici la țară, deci nici vacă în bătătură. Dar am prieteni care au băut lapte crud în copilărie. Li se servea cald, „proaspăt” muls, și doar o întâmplare fericită a sorții a făcut ca acei copii să nu ia una din multele bacterii care i-ar fi putut îmbolnăvi grav sau chiar i-ar fi putut omorî.
Chiar dacă vaca e „de la țară” și pare sănătoasă, nu poți vedea cu ochiul liber ce bacterii sau paraziți se pot ascunde în lapte. De aceea există pasteurizarea – o metodă de încălzire controlată la 72°C timp de 15 secunde, care distruge agenții patogeni fără să afecteze semnificativ valoarea nutritivă. Numele vine de la Louis Pasteur, savantul francez care a pus bazele acestei tehnici pentru a face alimentele mai sigure.
Dar cum au ajuns oamenii să bea lapte?
Acum mii de ani, după ce au domesticit vacile și alte rumegătoare, oamenii au început să le bea și laptele. A fost un pas important: laptele e hrana perfectă pentru puii de mamifere, iar oamenii au „intrat” în relația asta naturală și au folosit-o în favoarea lor. Laptele – posibil, inițial, fermentat – le-a permis oamenilor să obțină energie din plante pe care altfel nu le puteau digera.
Cum a fost posibil? Oamenii nu pot digera celuloza din iarbă și alte plante fibroase. Vacile, oile și caprele pot, datorită sistemului lor digestiv special (cu stomac în patru compartimente) și bacteriilor care „fermentează” aceste plante în interiorul lor. Astfel, ele transformă iarba în lapte — un aliment hrănitor și ușor de digerat pentru oameni.
Așadar, când oamenii au început să bea lapte de la rumegătoare, au găsit o metodă de a „mânca” indirect iarbă sau frunze, printr-un produs deja „procesat” biologic. E ca și cum animalele ar fi transformat plantele greu digerabile în ceva accesibil și nutritiv pentru om.
Dar statul prea aproape de animale și consumul laptelui lor vine cu riscuri. Unele dintre cele mai periculoase boli ale omenirii, ca variola sau rujeola, par să fi pornit de la animale domestice. În secolul al-XIX-lea, odată cu urbanizarea, laptele a devenit o sursă importantă de infecții. În 1938, un sfert din bolile transmise prin mâncare și băutură veneau din lapte.
Așa a apărut ideea de a-l fierbe – iar pasteurizarea a devenit una dintre cele mai simple și eficiente măsuri de sănătate publică.
Ce pățești dacă bei lapte crud?
Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, riscul de a te îmbolnăvi de la produsele lactate nepasteurizate este de 840 de ori mai mare decât de la cele // „Outbreak-Related Disease Burden Associated with Consumption of Unpasteurized Cow’s Milk and Cheese, United States, 2009–2014”, wwwnc.cdc.gov //
Printre cele mai periculoase bacterii transmise prin laptele nepasteurizat se numără Listeria, care afectează mai ales gravidele, Salmonella, care dă diaree severă, sau E. coli, responsabilă de complicații grave la copii, cum e afectarea rinichilor. Mai sunt și Campylobacter, care poate duce la sindrom Guillain-Barré, o boală neurologică rară, și Brucella, care provoacă febră recurentă și dureri musculare. În anumite cazuri, laptele crud poate transmite chiar și tuberculoza bovină.
Cercetătorii care au studiat potențialele beneficii ale laptelui crud nu-l recomandă pentru consum – riscurile sunt pur și simplu prea mari. Între // „Why do Americans keep drinking raw milk?”, vox.com // de exemplu, cel puțin 2.645 de persoane s-au îmbolnăvit în SUA după ce au băut lapte crud, potrivit CDC. Dintre acestea, 228 au ajuns la spital, iar trei au murit. De atunci, alte sute de cazuri au fost raportate.
Pe lângă bacterii, în laptele nefiert pot fi prezenți paraziți precum Giardia sau Cryptosporidium, care afectează sistemul digestiv.
Iar odată cu apariția gripei aviare H5N1 în efectivele de vaci de lapte din mai multe state americane, specialiștii în sănătate publică se tem tot mai mult că virusul ar putea fi transmis și prin // „Current Situation: Bird Flu in Dairy Cows”, cdc.gov //
În Europa, consumul de produse lactate nepasteurizate a fost // „Encefalita transmisă de căpușe”, vaccination-info.europa.eu // cu riscul de encefalită transmisă de căpușe. Deși majoritatea cazurilor sunt cauzate de mușcături de căpușe infectate, există dovezi că și persoanele care consumă produse lactate nepasteurizate pot fi expuse riscului de encefalită transmisă de căpușe, deoarece s-au observat cazuri la persoane care au consumat lapte crud de la capre care trăiesc în zone în care este prezent acest virus.
În Uniunea Europeană, fiecare stat membru poate restricționa sau interzice vânzarea laptelui crud, însă acesta nu este interzis în totalitate. În unele țări, automate de vânzare sunt permise pentru laptele crud, deși ambalajul recomandă, de obicei, fierberea înainte de // Mai multe detalii pot fi găsite aici: efsa.europa.eu // Pentru că europenii nu obișnuiesc să bea lapte crud, nu există suficiente date care să arate câte persoane s-au îmbolnăvit din această cauză.
Așadar, zero beneficii reale legate de consumul de lapte crud. Pe scurt, rămâne doar un gest simbolic pentru nostalgici (și) extremiști, un fel de întoarcere imaginară la „vremurile bune”, cu roluri tradiționale de gen și ierarhii sociale clare. În această nostalgie idealizată, extrema dreaptă găsește un pretext în plus pentru a promova o lume care a funcționat mai bine pentru unii și deloc pentru alții. Doar că, dincolo de mesajele politice, ce rămâne cu adevărat din tot acest entuziasm pentru laptele crud e cel mult o criză de stomac. Și, uneori, o internare.
