YinYang/Getty Images

Misokinezia – sensibilitatea la mișcările repetitive ale altora – poate afecta 1 din 3 persoane8 min read

De Adriana Moscu 05.09.2024

A observa pe cineva care gesticulează sau bâțâie din picior în mod repetat îți poate distrage atenția, îți poate provoca anxietate sau chiar furie, spun cercetătorii.

Misokinezia este o reacție emoțională negativă puternică față de mișcările mici și repetitive ale altor persoane, cum ar fi freamătul unei mâini sau picior. Acest fenomen afectează până la o treime din oameni și este considerat o sensibilitate vizuală, similară cu misofonia (iritația la sunete repetitive), susține un studiu publicat în revista Scientific Reports.// „Misokinesia is a sensitivity to seeing others fidget that is prevalent in the general population”, nature.com // 

Persoanele afectate de misokinezie pot simți anxietate, frustrare sau chiar furie atunci când observă aceste mișcări, ceea ce le poate afecta interacțiunile sociale și confortul în medii de lucru sau de învățare, spun oamenii de știință.

Etimologic, „misokinezie” provine din greaca veche. Termenul este compus din „miso-” care înseamnă „ură” și „-kinesis” care înseamnă „mișcare”. Astfel, misokinezia se traduce literal ca „ură față de mișcare” și se referă la disconfortul sau iritarea cauzată de observarea mișcărilor repetitive ale altor persoane. 

Cercetătorii de la Universitatea British Columbia din Canada, care au realizat studiul, au de finit misokinezia ca „o reacție emoțională puternic negativă la vederea mișcărilor mici și repetitive ale altcuiva, cum ar fi agitația constantă a mâinii sau piciorului”. 

Cercetarea științifică pe tema misokineziei este surprinzător de limitată. Pentru a îmbunătăți înțelegerea fenomenului, o echipă de cercetători, condusă de Sumeet Jaswal, a realizat prima explorare științifică detaliată a misokineziei. Rezultatele arată că un număr semnificativ de oameni experimentează sensibilitate crescută la mișcările repetitive ale altora. 

Într-o serie de experimente cu peste 4.100 de participanți, s-a constatat că aproximativ o treime au raportat un anumit grad de sensibilitate la misokinezie în viața lor cotidiană. 

Rezultatele arată că sensibilitatea la misokinezie nu este doar o problemă întâlnită la cei cu afecțiuni medicale, ci este o provocare socială comună, împărtășită de mulți oameni. Fenomenul a fost, până acum, puțin recunoscut, deși afectează o parte semnificativă din populație.

Conform analizei, misokinezia poate fi asociată uneori cu misofonia, dar nu întotdeauna. Intensitatea fenomenului variază de la o persoană la alta, unii raportând o sensibilitate scăzută la mișcările repetitive, în timp ce alții se simt puternic afectați. Emoțional, persoanele afectate pot experimenta furie, anxietate sau frustrare, ceea ce le reduce plăcerea în situații sociale, la muncă sau în mediile de învățare, conform explicațiilor oferite de psihologul Todd Handy de la Universitatea British Columbia, membru în echipa de cercetare. 

Unii oameni chiar își reduc activitățile sociale din cauza misokineziei. Handy a început să studieze fenomenul după ce un partener i-a spus că agitația sa îi provoca stres. Acest lucru i-a trezit interesul ca specialist în neuroștiință vizuală, dorind să înțeleagă ce se întâmplă în creier. 

Dar de ce sunt atât de enervante mișcările repetitive?

Cercetătorii au testat dacă misokinezia ar putea fi cauzată de o sensibilitate crescută la stimuli vizuali, adică incapacitatea de a ignora evenimentele care distrag atenția din câmpul vizual periferic. Totuși, rezultatele experimentelor timpurii au fost neconcludente, fără dovezi clare că mecanismele atenționale vizuale reflexe contribuie semnificativ la această sensibilitate.

Deși cercetările privind originea misokineziei la nivel cognitiv sunt abia la început, există câteva ipoteze pentru viitor. Una dintre acestea este implicarea „neuronilor oglindă”, care se activează atât atunci când te miști, cât și când vezi pe alții în mișcare. Acești neuroni ar putea determina persoanele predispuse la misokinezie să empatizeze inconștient cu anxietatea celor care se agită, dar într-un mod negativ, ceea ce le generează disconfort.

Oamenii se agită adesea din cauza anxietății sau nervozității, iar cei care suferă de misokinezie pot resimți aceleași emoții atunci când observă pe cineva că se agită, a explicat Jaswal. Dacă acest fenomen se întâmplă cu adevărat din acest motiv, doar cercetările viitoare vor putea confirma. 

Totuși, este clar din rezultatele obținute că misokinezia, deși pare neobișnuită, este mult mai frecventă decât s-a crezut. Handy a adăugat că cei care suferă de misokinezie nu sunt singuri și a subliniat că această provocare este reală și comună.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SĂNĂTATE|FYI

Prima hartă completă a creierului unei musculițe de oțet deschide noi perspective în neuroștiințe

De
O echipă internațională a realizat prima hartă completă a creierului unei musculițe de oțet și a cartografiat toți neuronii și conexiunile dintre aceștia. Descoperirea deschide noi perspective în înțelegerea funcționării creierului și a circuitelor neuronale.
ȘTIINȚĂ|FYI

Rămășițele căpitanului navei Erebus, pierdută într-o expediție arctică, identificate cu urme de canibalism

De
Analize ADN arată mai multe detalii despre cum membrii expediției arctice condusă de Sir John Franklin, pierdută fără supraviețuitori acum peste 170 de ani, au fost nevoiți să recurgă la măsuri extreme.
SĂNĂTATE|MAIN STORY

Obiecția de conștiință, schema prin care accesul la avort e blocat în România fără a schimba legea

De
În România, refuzurile tot mai frecvente de a acorda asistență medicală pe motive de conștiință afectează serviciile de avort, ceea ce poate compromite grav sănătatea și viața pacientelor. Deși legal, avortul e tot mai greu de accesat în spitalele publice.
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Tratament revoluționar pentru diabetul de tip 1: restabilirea naturală a producției de insulină

De
Diabetul zaharat poate intra în remisie funcțională, prin transplantarea de celule stem producătoare de insulină, susține un studiu recent