YinYang/Getty Images

Misokinezia – sensibilitatea la mișcările repetitive ale altora – poate afecta 1 din 3 persoane8 min read

De Adriana Moscu 05.09.2024

A observa pe cineva care gesticulează sau bâțâie din picior în mod repetat îți poate distrage atenția, îți poate provoca anxietate sau chiar furie, spun cercetătorii.

Misokinezia este o reacție emoțională negativă puternică față de mișcările mici și repetitive ale altor persoane, cum ar fi freamătul unei mâini sau picior. Acest fenomen afectează până la o treime din oameni și este considerat o sensibilitate vizuală, similară cu misofonia (iritația la sunete repetitive), susține un studiu publicat în revista Scientific Reports.// „Misokinesia is a sensitivity to seeing others fidget that is prevalent in the general population”, nature.com // 

Persoanele afectate de misokinezie pot simți anxietate, frustrare sau chiar furie atunci când observă aceste mișcări, ceea ce le poate afecta interacțiunile sociale și confortul în medii de lucru sau de învățare, spun oamenii de știință.

Etimologic, „misokinezie” provine din greaca veche. Termenul este compus din „miso-” care înseamnă „ură” și „-kinesis” care înseamnă „mișcare”. Astfel, misokinezia se traduce literal ca „ură față de mișcare” și se referă la disconfortul sau iritarea cauzată de observarea mișcărilor repetitive ale altor persoane. 

Cercetătorii de la Universitatea British Columbia din Canada, care au realizat studiul, au de finit misokinezia ca „o reacție emoțională puternic negativă la vederea mișcărilor mici și repetitive ale altcuiva, cum ar fi agitația constantă a mâinii sau piciorului”. 

Cercetarea științifică pe tema misokineziei este surprinzător de limitată. Pentru a îmbunătăți înțelegerea fenomenului, o echipă de cercetători, condusă de Sumeet Jaswal, a realizat prima explorare științifică detaliată a misokineziei. Rezultatele arată că un număr semnificativ de oameni experimentează sensibilitate crescută la mișcările repetitive ale altora. 

Într-o serie de experimente cu peste 4.100 de participanți, s-a constatat că aproximativ o treime au raportat un anumit grad de sensibilitate la misokinezie în viața lor cotidiană. 

Rezultatele arată că sensibilitatea la misokinezie nu este doar o problemă întâlnită la cei cu afecțiuni medicale, ci este o provocare socială comună, împărtășită de mulți oameni. Fenomenul a fost, până acum, puțin recunoscut, deși afectează o parte semnificativă din populație.

Conform analizei, misokinezia poate fi asociată uneori cu misofonia, dar nu întotdeauna. Intensitatea fenomenului variază de la o persoană la alta, unii raportând o sensibilitate scăzută la mișcările repetitive, în timp ce alții se simt puternic afectați. Emoțional, persoanele afectate pot experimenta furie, anxietate sau frustrare, ceea ce le reduce plăcerea în situații sociale, la muncă sau în mediile de învățare, conform explicațiilor oferite de psihologul Todd Handy de la Universitatea British Columbia, membru în echipa de cercetare. 

Unii oameni chiar își reduc activitățile sociale din cauza misokineziei. Handy a început să studieze fenomenul după ce un partener i-a spus că agitația sa îi provoca stres. Acest lucru i-a trezit interesul ca specialist în neuroștiință vizuală, dorind să înțeleagă ce se întâmplă în creier. 

Dar de ce sunt atât de enervante mișcările repetitive?

Cercetătorii au testat dacă misokinezia ar putea fi cauzată de o sensibilitate crescută la stimuli vizuali, adică incapacitatea de a ignora evenimentele care distrag atenția din câmpul vizual periferic. Totuși, rezultatele experimentelor timpurii au fost neconcludente, fără dovezi clare că mecanismele atenționale vizuale reflexe contribuie semnificativ la această sensibilitate.

Deși cercetările privind originea misokineziei la nivel cognitiv sunt abia la început, există câteva ipoteze pentru viitor. Una dintre acestea este implicarea „neuronilor oglindă”, care se activează atât atunci când te miști, cât și când vezi pe alții în mișcare. Acești neuroni ar putea determina persoanele predispuse la misokinezie să empatizeze inconștient cu anxietatea celor care se agită, dar într-un mod negativ, ceea ce le generează disconfort.

Oamenii se agită adesea din cauza anxietății sau nervozității, iar cei care suferă de misokinezie pot resimți aceleași emoții atunci când observă pe cineva că se agită, a explicat Jaswal. Dacă acest fenomen se întâmplă cu adevărat din acest motiv, doar cercetările viitoare vor putea confirma. 

Totuși, este clar din rezultatele obținute că misokinezia, deși pare neobișnuită, este mult mai frecventă decât s-a crezut. Handy a adăugat că cei care suferă de misokinezie nu sunt singuri și a subliniat că această provocare este reală și comună.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

ȘTIINȚĂ|FYI

O ipoteză despre vitamina B1, confirmată după 67 de ani

De
Cercetătorii americani au reușit să stabilizeze o moleculă considerată imposibilă într-un mediu apos, confirmând o teorie biochimică veche de 67 de ani.
MEDIU|FYI

Furtuni, secetă, valuri de căldură. Fenomenele extreme domină Planeta și în 2025

De
Trei noi analize științifice fac portretul unei lumi tot mai afectate de schimbările climatice severe. 
ȘTIINȚĂ|FYI

Oase cu urme de tăieturi vechi de 1,95 milioane de ani, descoperite în România

De
Urme fine lăsate de unelte de piatră pe oase de animale descoperite în Oltenia arată că strămoșii omului erau în România acum aproape 2 milioane de ani. E cea mai veche dovadă clară din Eurasia. 
MEDIU|FYI

În timp ce Parisul închide străzile pentru mașini, Bucureștiul rămâne printre cele mai poluate capitale din UE

De
În ultimii 20 de ani, Parisul a trecut printr-un proces amplu de transformare urbană. Administrația locală a eliminat aproximativ 50.000 de locuri de parcare, a restricționat traficul auto și a investit în extinderea pistelor pentru biciclete și a spațiilor verzi.