O poveste, un arbitru morocănos și inteligența artificială: ajutoare pentru depistarea depresiei la copii12 min read

De Monica Georgescu 03.06.2019, ultima actualizare: 13.03.2020

Anxietatea și depresia nu sunt probleme doar ale adulților. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că, la nivel mondial, unul din șase copii cu vârsta între 10 și 19 ani se confruntă cu o afecțiune psihică, iar jumătate dintre acestea debutează înaintea vârstei de 14 ani. Asta înseamnă că semnele discrete care sugerează instalarea unor psihopatologii se pot manifesta foarte devreme, încă din copilărie.

De cele mai multe ori, simptomele timpurii ale anxietății și depresiei (cunoscute și sub denumirea de „tulburări de internalizare”) nu sunt căutate și identificate la vârste fragede, de aceea cele mai multe cazuri rămân nediagnosticate și netratate, asociindu-se cu un prognostic negativ pe termen lung. Mai mult, copiii și adolescenții nu-și pot conștientiza și identifica suferința psihologică în același fel în care o fac adulții, aceasta fiind o altă problemă în calea diagnosticului timpuriu al acestor tulburări de internalizare.

România nu are date statistice

Țara noastră nu are date privind incidența și prevalența bolilor neuropsihice la copii și adolescenți. Singurele date existente în spațiul public provin dintr-o cercetare realizată de „Salvați Copiii” în 2010, în care organizația estima un număr de aproape 900.000 de copii cu probleme și tulburări de sănătate mintală (aproximativ 20% din numărul total al copiilor din România, conform Anuarului Statistic 2007).

Conform studiului, cele mai frecvente tulburări de sănătate mintală diagnosticate în rândul copiilor și adolescenților sunt tulburările de anxietate, depresia, ADHD-ul și problemele de comportament agresiv, de tip bullying, care merg până la tulburări de conduită.

Estimarea numărului de copii cu tulburări de sănătate mintală din România. Sursa: Salvați Copiii, 2010.

Astfel, diagnosticul precoce al tulburărilor de internalizare la copii este deosebit de important pentru evoluția psihologică a celor mici. Depistată la timp, suferința psihologică poate fi tratată cu succes. Pe de altă parte, nediagnosticate, aceste probleme se asociază cu viitoare tulburări de conduită, comportamente la risc, abuz de substanțe și tendințe suicidale.

Inteligența artificială poate ajuta la diagnosticare

Într-un studiu recent la care au participat 71 de copii cu vârste între trei și opt ani, un algoritm bazat pe inteligență artificială a avut o acuratețe de 80% în identificarea semnelor de anxietate și depresie pe baza unei înregistrări audio de doar trei minute cu vocea copiilor. Acuratețea algoritmului a fost similară interviului clinic standard în identificarea semnelor unor tulburări de internalizare la copii, însă a fost mai rapid și mai ușor de folosit, chiar și în afara cabinetului medical.

Anumite caracteristici ale vocii și ale discursului narativ sunt corelate cu tulburări precum anxietatea, depresia sau tulburarea de spectru bipolar, iar acestea au stat la baza algoritmului folosit pentru a identifica tulburările de internalizare la copii.

O poveste și un arbitrul morocănos

Structura studiului publicat recent în Journal of Biomedical and Health Informatics a fost una inedită: copiilor li s-a cerut să improvizeze o poveste de doar trei minute – nici mai mult, nici mai puțin. Celor mici li s-a mai spus că vor primi scoruri în funcție de cât de interesantă este povestea lor. Aceste scoruri erau oferite de un juriu care avea rolul de a-i intimida pe cei mici.

Întreaga idee a testului a fost de a pune copiii într-o situație stresantă, dându-le impresia că sunt judecați și analizați aspru. Rolul „arbitrului” a fost jucat de unul din cercetători, care trebuia să rămână impasibil pe tot parcursul poveștii și să ofere celor mici doar remarci negative sau neutre. Pentru a spori anxietatea, timpul era cronometrat atent și un semnal sonor marca timpul scurs, în timp ce arbitrul, impasibil, întrerupea povestea celor mici pentru a-i anunța cât timp mai au la dispoziție pentru „a impresiona juriul”.

În paralel, părinții copiilor au participat la un interviu clinic standardizat cu un medic specialist și au completat un chestionar cu 120 de întrebări. Interviul clinic și chestionarul reprezintă metodele standard pentru identificarea tulburărilor psihice la copii.

Trei minute pentru diagnostic

Povestea de trei minute creată de copii în condiții de stres și anxietate a fost analizată cu ajutorul algoritmului bazat pe inteligență artificială. Acesta a identificat anumite tipare ale discursului narativ al copiilor și le-a corelat cu simptomele anxietăți și depresiei.

Algoritmul a identificat opt trăsături diferite în inflexiunile vocii și în discursul copiilor care se corelează cu prezența anxietății și depresiei, trei dintre acestea fiind considerate foarte relevante pentru diagnostic. Repetiția unor elemente narative și a unor sintagme, tonalitatea joasă a vocii în timpul testului la stres, dar și ridicarea bruscă a tonului vocii ca răspuns involuntar la semnalul sonor care întrerupea firul narativ – toate acestea au fost corelate cu anxietatea și depresia la copii în timpul acestui test făcut în condiții de stres.

Potențial și limitări

Cercetătorii spun că elementele identificate de algoritmul bazat pe IA se aliniază foarte bine cu rezultatele cercetărilor anterioare care au trasat corelații între tiparele de limbaj la copii și anumite elemente de psihopatologie. Asta înseamnă că algoritmul a „învățat” bine și poate corela eficient semnele relevante, dar subtile, ale limbajului celor mici. Asta deschide calea ca, în viitor, după cercetări ulterioare care să confirme acuratețea acestei metode, psihopatologia copiilor de vârste mici să fie diagnosticată mai ușor, mai rapid și cu costuri mai mici pentru părinți și sistemele medicale.

Pe de altă parte, trebuie spus că mulți specialiști în psihologia copilului și pedopsihiatri consideră că spaimele părinților pot duce la supradiagnosticarea unor afecțiuni psihice la copii, chiar și acolo unde acestea nu există. Aceste tool-uri de diagnostic rapid pot duce la o creștere a numărului de diagnostice psihiatrice la copii. Nu este neapărat un lucru rău – din moment ce un număr mare de copii cu psihopatologie rămân nediagnosticați, ceea ce comportă riscuri foarte mari pe termen lung.

Însă, în paralel cu studiile care afirmă că multe cazuri de psihopatologie rămân nediagnosticate, există o tendință către psihiatrizarea excesivă a tulburărilor psihice ale copiilor și adolescenților. Trebuie știut că un diagnostic psihiatric poate schimba definitiv și irevocabil traseul unui copil în societate, de la dezvoltarea acestuia și educația primită, până la stigma asociată acestui diagnostic și probleme de integrare. Pe măsură ce tehnologia avansează, inteligența artificială ne va putea ajuta să depistăm mai ușor semnele unor tulburări psihice – atât la copii, cât și la adulți.

Rămâne de datoria medicilor, dar și părinților, să păstreze un echilibru și să fie foarte judicioși atunci când cer sau pun un diagnostic psihiatric unui copil.

SĂNĂTATE|OVERVIEW

Ambrozia, buruiana invazivă care te poate îmbolnăvi de astm

De
Sezonul alergiei la ambrozie începe, de obicei, la mijlocul lunii iulie și durează până la jumătatea lui octombrie. Aproape 500.000 de români sunt afectați de cea mai alergenă plantă de pe teritoriul țării. 
SĂNĂTATE|SOLUȚII

Inovație: aplicația care îți permite să pui întrebări direct unui medic

De
Doi antreprenori români au creat o aplicație de telemedicină care s-a dovedit esențială în timpul pandemiei pentru a înlocui căutările pe Google cu discuții cu specialiști.
SĂNĂTATE|OVERVIEW

La 100 de ani de la descoperirea vaccinului împotriva tuberculozei, România e pe podiumul UE la incidența bolii la copii

De
Albert Calmette și Camille Guérin au înregistrat primul succes în imunizarea împotriva tuberculozei în anul 1906, când, cu ajutorul unei tulpini atenuate a bacilului tuberculozei bovine, au creat un vaccin pe care l-au numit vaccinul BCG. Acesta a fost folosit pentru prima dată la oameni în anul 1921 în Franța, însă pe scară largă de-abia după cel de-al doilea război mondial și doar în SUA, Marea Britanie și Germania.
SĂNĂTATE|OVERVIEW

În urma infecției cu HPV, 5 femei mor zilnic în România de cancer de col uterin, deși nu ar trebui

De
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea provocate de cancerul de col uterin. Vaccinul anti-HPV şi screening-urile l-ar putea eradica.