Foto: Dimitri Otis / Getty Images

Oamenii îmbătrânesc dramatic în două reprize: la 44 și la 60 de ani7 min read

De Elisabeta Gedő 20.08.2024

Se pare că procesul de îmbătrânire e accelerat în anumite etape ale vieții, indiferent de sex, zic oamenii de știință.

Îmbătrânirea nu e doar un proces lung și constant ci și unul în reprize accelerate, conform unui studiu recent. Cercetarea, publicată în Nature Aging,// „Nonlinear dynamics of multi-omics profiles during human aging”, nature.com // s-a desfășurat cu 108 voluntari, cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, și a detectat două valuri majore de schimbări legate de vârstă: în jurul vârstei de 44 de ani și din nou la 60 de ani.

Voluntarii au fost urmăriți pe o perioadă cuprinsă între un an și șapte ani, timp în care au prezentat, la fiecare câteva luni, probe de de sânge, fecale, cutanate, orale și nazale, care ulterior au fost analizate la nivel molecular. Cercetătorii au evaluat 135.000 de molecule diferite (ARN, proteine și metaboliți) și microbi (bacteriile, virușii și ciupercile care trăiesc în intestinele și pe pielea participanților). Abundența majorității moleculelor și microbilor nu s-a modificat în mod treptat, cronologic. Atunci când oamenii de știință au căutat grupurile de molecule cu cele mai mari schimbări, au constatat că aceste transformări tindeau să apară atunci când oamenii aveau între 40 și 60 de ani.

„Se pare că mijlocul anilor 40 este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60 – iar acest lucru este valabil indiferent de clasa de molecule la care ne uităm,” spune Michael Snyder, genetician și director al Centrului pentru Genomică și Medicină Personalizată de la Universitatea Stanford și autor principal al studiului.

Vârful de îmbătrânire de la mijlocul anilor 40 a fost neașteptat și, inițial, s-a presupus că este rezultatul schimbărilor din perioada de perimenopauză la femei, care distorsionează rezultatele pentru întregul grup. Dar datele au arătat că schimbări similare au avut loc și la bărbații de 40 de ani.

„Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile aflate la mijlocul vârstei de 40 de ani, există probabil alți factori mai semnificativi care influențează aceste schimbări atât la bărbați, cât și la femei”, spune Xiaotao Shen, cercetător și prim autor al studiului.

Primul val de modificări a inclus molecule legate de bolile cardiovasculare și de capacitatea de a metaboliza cafeina, alcoolul și lipidele. Al doilea val de modificări a inclus molecule implicate în reglarea imunității, metabolismul carbohidraților și funcția renală. Moleculele legate de îmbătrânirea pielii și a mușchilor s-au modificat la ambele momente. Cercetările anterioare au sugerat că un vârf ulterior al îmbătrânirii ar putea apărea în jurul vârstei de 78 de ani, însă studiul de față nu a putut confirma acest lucru deoarece cei mai în vârstă participanți aveau 75 de ani.

Modelul se potrivește cu dovezile anterioare conform cărora riscul multor boli legate de vârstă nu crește progresiv, riscul de Alzheimer și de boli cardiovasculare prezentând o creștere abruptă după 60 de ani. De asemenea, este posibil ca unele dintre schimbări să fie legate de stilul de viață sau de factori comportamentali. De exemplu, modificarea metabolizării alcoolului ar putea rezulta dintr-o creștere a consumului între  40 și 50 de ani, care poate fi o perioadă stresantă a vieții.

Descoperirile acestui studiu ar putea explica de ce unele probleme de sănătate, inclusiv probleme musculo-scheletice și boli cardiovasculare apar la anumite vârste. Partea bună? Autorii spun că astfel va fi mai clar unde se poate interveni, de exemplu, pot fi crescut exercițiile fizice în timpul perioadelor de pierdere musculară mai rapidă.

„Cred cu tărie că ar trebui să încercăm să ne ajustăm stilul de viață cât timp suntem încă sănătoși”, a spus Snyder.



Text de

Elisabeta Gedő

Este interesată de subiecte legată de artă, mediu și gastronomie. A mai scris în Men's Health și Glamour.

SĂNĂTATE|CE URMEAZĂ?

Știința (post)darwinistă

De
De la revigorarea unei mișcări proștiință, rafinarea tehnologiilor ARNm și a editării genetice și accelerarea descoperirilor prin inteligență artificială la dezvoltarea interfețelor creier-calculator care promit să redefinească limitele biologiei umane (hello cyborgs).
SĂNĂTATE|OVERVIEW

Cum afectează drogurile creierul? Știința din spatele adicției

De
Efectele consumului de substanțe psihoactive și cât de ușor poate fi drumul de la recreere la dependență, toate explicate științific. 
SĂNĂTATE|MAIN STORY

Panică de la un măr mușcat. Misofonia, tulburarea „fără cod” declanșată de zgomote banale

De
Cum adică mestecatul, respiratul sau ticăitul unui pix pot declanșa furie, dezgust și panică? Ceea ce pentru mulți sunt zgomote de fundal, pentru 5-12% dintre oameni sunt sursa unei suferințe intense, numită misofonie.
SĂNĂTATE|FYI

Românii sunt mai preocupați de siguranța alimentară decât de preț

De
Cel mai recent Eurobarometru arată că, spre deosebire de media europeană, consumatorii români pun siguranța produselor pe primul loc în decizia de cumpărare, înaintea costului. Principala îngrijorare locală o reprezintă intoxicațiile alimentare.