Monty Rakusen/Getty Images
Peste 3.600 de substanțe chimice din ambalaje alimentare ajung în corpul uman10 min read
Substanțe chimice toxice folosite la ambalarea alimentelor se infiltrează în organismul uman prin contactul cu produsele consumate, arată un nou studiu.
Folia de plastic pe care o folosești să împachetezi o bucată de carne crudă, caserola cu mâncare la pachet sau sticlele de plastic cu băuturi răcoritoare sunt doar câteva exemple de ambalaje alimentare pe care le folosești zilnic. // „Evidence for widespread human exposure to food contact chemicals”, nature.com // publicat în Journal of Exposure Science and Environmental Epidemiology de cercetătorii de la Food Packaging Forum Foundation, un ONG cu sediul la Zurich, arată cum substanțele chimice din aceste ambalaje pot afecta corpul uman.
Conform acestui studiu, peste 3.600 de substanțe chimice care se infiltrează în alimente în timpul fabricării, prelucrării, ambalării și depozitării produselor alimentare ajung în corpul uman. Aproximativ 100 dintre aceste substanțe chimice sunt considerate a fi „extrem de îngrijorătoare” pentru sănătatea umană și asociate cu afecțiuni grave.
Potrivit cercetătorilor, din aproximativ 14.000 de substanțe chimice cunoscute, utilizate în ambalajele alimentare, aproximativ 25% au fost identificate în corpul uman, în probe de sânge, păr, sau lapte matern. Descoperirea subliniază nivelul ridicat de expunere la substanțe chimice provenite din ambalajele alimentare.
Substanțele chimice identificate includ metale, compuși organici volatili, substanțe per- și polifluoroalchilice (PFAS), ftalați și altele cunoscute pentru perturbarea sistemului endocrin și provocarea cancerului sau a altor boli.
Unul dintre compușii chimici detectați atât în alimente, cât și în corpul uman în cadrul studiului este bisfenolul A (BPA). Acesta a fost utilizat în producerea biberoanelor, paharelor pentru copii și recipientelor pentru laptele praf până când părinții, îngrijorați de riscuri, au început să boicoteze aceste produse acum mai bine de un deceniu.
BPA este un perturbator endocrin asociat cu anomalii fetale, greutate mică la naștere și tulburări cerebrale și comportamentale la sugari și copii. La adulți, expunerea la această substanță a fost legată de apariția diabetului, bolilor de inimă, disfuncției erectile, cancerului și un risc cu 49% mai mare de moarte prematură în decurs de 10 ani.
Bisfenolul A (BPA) poate migra în alimente din diverse surse, cum ar fi stratul interior al conservelor, vesela din plastic, recipientele pentru depozitarea alimentelor și sticlele de apă. Acest compus chimic, precum și alte substanțe, cum ar fi metalele grele, pot ajunge în mâncare și pot afecta ADN-ul.
De asemenea, multe ambalaje alimentare conțin PFAS, substanțe chimice extrem de persistente, care se acumulează în organism și pot provoca probleme grave de sănătate, cum ar fi toxicitatea la nivelul organelor. Aceste substanțe sunt îngrijorătoare pentru că sunt greu de eliminat din corp și pot perturba sistemul hormonal.
Un alt grup de substanțe chimice din ambalajele alimentare care s-a infiltrat în organismul uman, conform cercetărilor, sunt ftalații. Aceste substanțe, utilizate în șampoane, produse de machiaj, parfumuri, jucării pentru copii și recipiente pentru alimente, au fost asociate cu malformații genitale și testicule necoborâte la băieți, precum și cu un număr redus de spermatozoizi și niveluri scăzute de testosteron la bărbații adulți.
Studii anterioare au legat ftalații de // „Exposure to environmental phthalates during preschool age and obesity from childhood to young adulthood”, sciencedirect.com // astm, probleme cardiovasculare, // „Exposure to phthalates – the ‘everywhere chemical’ – may increase children’s cancer risk”, sciencedaily.com // și // „Phthalates and attributable mortality: A population-based longitudinal cohort study and cost analysis”, sciencedirect.com // la persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani.
Studiul este primul care leagă în mod sistematic substanțele chimice din ambalajele și procesarea alimentelor de expunerea umană la acestea, potrivit cercetătorilor. Conform acestuia, 79 dintre substanțele chimice utilizate în procesarea alimentelor, care au fost identificate în corpul uman, sunt cunoscute pentru a provoca cancer, mutații genetice, probleme endocrine și reproductive, precum și alte probleme de sănătate.
Multe alte substanțe chimice ar putea fi dăunătoare, dar știința nu le-a studiat încă pe deplin. Pe lângă chimicalele cunoscute folosite în procesul de fabricare a alimentelor, au fost detectate și impurități și produse secundare, denumite „substanțe adăugate neintenționat”.
Deși studiul nu a investigat direct legătura acestor substanțe cu afecțiunile semnalate, cercetătorii sugerează că inventarul chimicalelor identificat în studiu poate fi util pentru cercetările viitoare privind riscurile asupra sănătății.
Oamenii de știință știu de mulți ani că substanțele chimice pot migra din ambalajele alimentare în mâncarea propriu-zisă. Câte chimicale se transferă și în ce cantități depinde de tipul ambalajului și de natura alimentului.
Temperaturile ridicate accelerează acest proces, motiv pentru care experții recomandă evitarea încălzirii alimentelor în recipiente de tip takeout. De asemenea, alimentele bogate în grăsimi sau acide tind să absoarbă mai multe chimicale din ambalaj, la fel ca alimentele depozitate în recipiente mici, unde contactul între mâncare și ambalaj este mai mare.
Majoritatea substanțelor chimice care migrează din ambalajele alimentare provin din materialele plastice, dar nu toate. Reciclarea hârtiei, cartonului sau plasticului pentru ambalarea alimentelor introduce cerneluri neadecvate pentru produse alimentare, amplificând riscurile chimice.
Savanții susțin că este nevoie de teste mai riguroase pentru ambalajele alimentare și de reglementări suplimentare privind materialele considerate sigure pentru ambalarea alimentelor. Ei subliniază importanța găsirii unor soluții constructive pentru a garanta siguranța acestor materiale, iar acest progres, din păcate, nu se întâmplă suficient de rapid.
