Premiul Nobel pentru Medicină 2019: totul despre oxigen și lipsa acestuia3 min read

De Monica Georgescu 07.10.2019, ultima actualizare: 19.03.2020

Astăzi, 7 octombrie, au fost anunțați câștigătorii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe anul 2019. Aceștia sunt William G. Kaelin Jr. (Dana Farber Cancer Institute, Harvard Medical School, SUA), Sir Peter J. Ratcliffe (University of Oxford, Francis Crick Institute, Marea Britanie) și Gregg L. Semenza (Johns Hopkins University School of Medicine). Cei trei împart, în proporții egale, un premiu de 9 milioane coroane suedeze (aproximativ 830.000 de euro). Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis să acorde premiul pentru descoperirile privind felul în care celulele simt și se adaptează la schimbarea disponibilității oxigenului.

William G. Kaelin Jr., Sir Peter J. Ratcliffe și Gregg L. Semenza, câștigătorii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe anul 2019 (Ill. Niklas Elmedhed. © Nobel Media)

Cei trei primiseră, în 2016, Premiul Albert Lasker pentru cercetare fundamentală pentru descoperirile lor privind monitorizarea oxigenului la nivel celular, un proces esențial pentru supraviețuire. De altfel, acest trio era printre principalii favoriți la cea mai înaltă distincție din medicină, alături de descoperitorii și dezvoltatorii sistemului de editare genomică CRISPR-Cas.

Kaelin, Ratcliffe și Semenza au identificat mecanismele moleculare după care se desfășoară activitatea genelor ca răspuns la variațiile nivelurilor celulare ale oxigenului. Oxigenul este necesar pentru conversia principiilor alimentare în energie, esențială pentru organismele animale. Prin cercetările lor, cei trei laureați au pus bazele înțelegerii felului în care nivelul oxigenului afectează metabolismul și mecanismele fiziologice ale celulei. Pe baza descoperirilor fundamentale premiate de Adunarea Nobel, au fost dezvoltate aplicații clinice împotriva anemiei, cancerului și a altor numeroase afecțiuni.

SĂNĂTATE|CE URMEAZĂ?

Știința (post)darwinistă

De
De la revigorarea unei mișcări proștiință, rafinarea tehnologiilor ARNm și a editării genetice și accelerarea descoperirilor prin inteligență artificială la dezvoltarea interfețelor creier-calculator care promit să redefinească limitele biologiei umane (hello cyborgs).
SĂNĂTATE|OVERVIEW

Cum afectează drogurile creierul? Știința din spatele adicției

De
Efectele consumului de substanțe psihoactive și cât de ușor poate fi drumul de la recreere la dependență, toate explicate științific. 
SĂNĂTATE|MAIN STORY

Panică de la un măr mușcat. Misofonia, tulburarea „fără cod” declanșată de zgomote banale

De
Cum adică mestecatul, respiratul sau ticăitul unui pix pot declanșa furie, dezgust și panică? Ceea ce pentru mulți sunt zgomote de fundal, pentru 5-12% dintre oameni sunt sursa unei suferințe intense, numită misofonie.
SĂNĂTATE|FYI

Românii sunt mai preocupați de siguranța alimentară decât de preț

De
Cel mai recent Eurobarometru arată că, spre deosebire de media europeană, consumatorii români pun siguranța produselor pe primul loc în decizia de cumpărare, înaintea costului. Principala îngrijorare locală o reprezintă intoxicațiile alimentare.