George Calin / Inquam Photos

Românii sunt mai preocupați de siguranța alimentară decât de preț3 min read

De Mindcraft Stories 27.10.2025

Cel mai recent Eurobarometru arată că, spre deosebire de media europeană, consumatorii români pun siguranța produselor pe primul loc în decizia de cumpărare, înaintea costului. Principala îngrijorare locală o reprezintă intoxicațiile alimentare.

Când merg la cumpărături, românii prioritizează siguranța alimentară (51%), înaintea costului (45%) sau a gustului (41%), relevă cel mai recent Eurobarometru, conform unui comunicat al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).// Detalii pe efsa.europa.eu // Această tendință este diferită de media europene, unde prețul rămâne factorul principal (60%), urmat de gust (51%) și abia apoi de siguranța alimentară (46%).

Studiul mai arată și un interes general mai crescut al românilor pentru acest subiect: 86% se declară interesați de siguranța alimentară, comparativ cu media UE de 72%.

Încrederea în sursele de informare rămâne ridicată. Majoritatea românilor au încredere în informațiile venite de la oamenii de știință din instituțiile publice (75%) și de la medici (76%). De asemenea, 65% dintre români sunt conștienți de existența autorităților de reglementare, precum EFSA la nivel european și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) la nivel național.

Sondajul evidențiază și diferențe în privința îngrijorărilor. Dacă la nivel european principalele temeri sunt legate de urmele de pesticide, hormonii din carne și microplastice, în România principala preocupare o reprezintă posibilele intoxicații alimentare (47% dintre respondenți, față de media UE de 32%), urmată de aditivi (35%) și bolile detectate la animale (28%).

Incidentele de siguranță alimentară pot influența semnificativ comportamentul. Aproape opt din zece europeni (78%) spun că ar modifica modul de preparare sau consum al alimentelor în cazul unei toxiinfecții alimentare. În acest caz, consumatorii ar îmbunătăți igiena în bucătărie, ar găti mai riguros alimentele și ar evita produsele cu risc ridicat. În Europa de Est și Sud-Est, cetățenii sunt și mai predispuși să își schimbe comportamentul.

SĂNĂTATE|CE URMEAZĂ?

Știința (post)darwinistă

De
De la revigorarea unei mișcări proștiință, rafinarea tehnologiilor ARNm și a editării genetice și accelerarea descoperirilor prin inteligență artificială la dezvoltarea interfețelor creier-calculator care promit să redefinească limitele biologiei umane (hello cyborgs).
SĂNĂTATE|OVERVIEW

Cum afectează drogurile creierul? Știința din spatele adicției

De
Efectele consumului de substanțe psihoactive și cât de ușor poate fi drumul de la recreere la dependență, toate explicate științific. 
SĂNĂTATE|MAIN STORY

Panică de la un măr mușcat. Misofonia, tulburarea „fără cod” declanșată de zgomote banale

De
Cum adică mestecatul, respiratul sau ticăitul unui pix pot declanșa furie, dezgust și panică? Ceea ce pentru mulți sunt zgomote de fundal, pentru 5-12% dintre oameni sunt sursa unei suferințe intense, numită misofonie.
ȘTIINȚĂ|FYI

Pentru ce s-au acordat Premiile Nobel pentru știință în 2025?

De
Cercetări care au schimbat înțelegerea despre sistemul imunitar, experimente care au dus fizica cuantică în lumea tangibilă și materiale făcute de la zero care pot capta extrem de eficient alte molecule sunt descoperirile științifice premiate de Academia Nobel în 2025.