Samuel Ashfield/Science Photo Library via Getty Images

Rujeola, în creștere alarmantă. România, principalul focar din UE15 min read

De Adriana Moscu 19.03.2025

Peste 75% dintre cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană au fost raportate în România, iar la nivel european numărul total s-a dublat în ultimul an, potrivit OMS și UNICEF. 

Rujeola scapă de sub control în România. Cifrele arată o criză previzibilă. Specialiștii atrag atenția că această creștere este direct legată de scăderea ratei de vaccinare, care a ajuns la un nivel critic.

România are 77,8% din cazurile de rujeolă din UE. Rata vaccinării ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) este sub 70%, mult sub nivelul necesar pentru a opri răspândirea bolii, de cel puțin 95% acoperire vaccinală cu ambele doze de ROR. Tot mai mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii, iar numărul celor protejați scade. Doza a doua, făcută la 5 ani, este cel mai des omisă. De vină nu e doar reticența părinților. Un studiu// „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România”, salvaticopiii.ro (PDF) // Salvați Copiii realizat în martie arată că, în mediul rural, accesul la vaccin este și mai dificil.

În Europa, peste 50.000 de cazuri de rujeolă au fost la copii sub cinci ani. Dar rujeola nu afectează doar copiii, ci și adolescenții și adulții nevaccinați. Boala poate duce la apariția unor complicații grave, precum pneumonie, encefalită, orbire și probleme imunitare pe termen lung, atât la adulți, cât și la copii. Aproximativ 60% dintre cei infectați au avut nevoie de spitalizare.

În lipsa unei imunizări adecvate, riscul de răspândire continuă să crească. Situația actuală confirmă avertismentele din anii precedenți. 

CITEȘTE ȘI: Rujeola revine în forță în România. În lipsa vaccinării, poate fi fatală

Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa

Numărul cazurilor de rujeolă în Europa s-a dublat în 2024 și a atins cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii, potrivit unui raport// „European Region reports highest number of measles cases in more than 25 years – UNICEF, WHO/Europe”, unicef.org // publicat recent de organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF). 

În 2024, în regiunea europeană, care include 53 de țări din Europa și Asia Centrală, au fost raportate 127.350 de cazuri și cel puțin 38 de decese. Majoritatea celor infectați nu erau vaccinați sau aveau un statut necunoscut al vaccinării. Se întâmplă asta după ce pandemia de COVID-19 a dus la amânarea vaccinărilor și la răspândirea masivă a informațiilor false despre vaccinuri. 

OMS și UNICEF cer guvernelor să inițieze campanii de recuperare a vaccinării și să identifice copiii care nu au fost imunizați pentru a le oferi protecția necesară. Specialiștii subliniază importanța luării deciziilor legate de vaccinare pe baza informațiilor corecte și sigure.

Media vaccinării ROR în România este sub 70%,// „Peste 3 sferturi dintre cazurile de rujeolă din UE, înregistrate în România. Care sunt cauzele prăbușirii vaccinării care protejează copiii de rujeolă”, hotnews.ro // cu cea mai mică rată în județul Neamț, unde doar 44,9% dintre copii sunt imunizați. Medicii de familie semnalează probleme sistemice, precum lipsa unor măsuri pentru cei nevaccinați și eliminarea vaccinării în școli, care au dus la scăderea imunizării, mai ales în comunitățile vulnerabile. Datele din perioada 2020-2024 arată un declin constant al acoperirii vaccinale pentru ROR și vaccinul pneumococic conjugat, ceea ce crește riscul de epidemii.

România, cel mai mare focar din Uniunea Europeană

Anul trecut, o treime din cazurile de rujeolă raportate la nivel mondial au fost în Europa. România a avut cele mai multe cazuri din UE, cu 30.692 de îmbolnăviri. Următoarele țări cele mai afectate au fost Italia (1.057 de cazuri), Germania (647), Austria (555) și Belgia (531).

În România, rata vaccinării a scăzut dramatic în ultimul deceniu. Între 2013 și 2023, procentul populației care a primit prima doză de vaccin ROR a coborât de la 92% la 78%, mult sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă. OMS și UNICEF avertizează că lipsa vaccinării crește riscul unor noi focare.

De ce crește numărul cazurilor?

OMS și UNICEF identifică două cauze majore care explică explozia cazurilor de rujeolă.

Prima e legată de întârzierile vaccinării în pandemie. Sistemele de sănătate suprasolicitate au dus la amânarea vaccinărilor de rutină. Între 2019 și 2023, numărul copiilor care au primit prima doză de vaccin a scăzut cu 10%, iar în 2023, jumătate de milion de copii eligibili nu au fost imunizați.

A doua, la fel de importantă, se referă la dezinformare. În timpul pandemiei de COVID-19, teoriile false despre vaccinuri s-au răspândit rapid și au afectat inclusiv vaccinarea de rutină. Potrivit specialiștilor, mulți părinți ajung să ia decizii bazate pe surse nesigure.

Fatima Čengić, specialistă UNICEF în imunizare pentru Europa și Asia Centrală, spune că situația s-a schimbat radical în ultimii ani. „Discutam despre cum să le oferim copiilor o viață mai bună. Acum trebuie să ne întoarcem la supraviețuire”, a declarat aceasta.

Vaccinarea, tot mai politizată

În România, unde cazurile de rujeolă au depășit 30.000 anul trecut, fenomenul este amplificat și politic. Potrivit Centrului pentru Analiza Politicilor Europene, trei partide care au intrat recent în Parlament au promovat mesaje antivacciniste. Raportul// „Romania’s Elections: A Victory for Medical Populism”, cepa.org // subliniază că „populismul medical” devine o amenințare reală.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), fondată în 2019, a câștigat 18,29% din voturi la alegerile din 2024, devenind al doilea partid ca mărime în Parlamentul României. Partidul s-a remarcat prin poziții naționaliste și conservatoare și a promovat mesaje împotriva ​vaccinării obligatorii.// „Analiză | AUR se luptă cu vaccinarea (ne)obligatorie. Unde poate duce strategia lui George Simion”, romania.europalibera.org //

Partidul Oamenilor Tineri (POT), înființat în 2023 de Anamaria Gavrilă, fostă membră AUR, a susținut candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2024. Partidul promovează suveranismul și a adoptat o poziție antiavort și antivaccinare.// „Partidul care îl susține pe Călin Georgescu, înființat în 2023 de către deputata Anamaria Gavrilă, fostă membră AUR / Partidul Oamenilor Tineri promovează „misiunea de român”, credința în Dumnezeu, armonia. Este antiavort și antivaccinare”,   g4media.ro //

În fine, SOS România, formațiune fondată de Diana Iovanovici Șoșoacă, și ea fostă membră AUR, e cunoscută pentru activismul său /împotriva vaccinării/ „Derapajele Dianei Șoșoacă și neputința statului. Unde se termină imunitatea parlamentară și unde începe răspunderea penală”, romania.europalibera.org // și a măsurilor sanitare legate de pandemia de COVID-19. ​

Și alți politicieni au exprimat opinii antivacciniste.// „Apostolii antivaccin | Cine sunt influencerii care au sucit mințile a milioane de români”, romania.europalibera.org // 

George Becali a declarat că nu se va vaccina niciodată și a pus la îndoială eficacitatea vaccinurilor, susținând că ar putea provoca modificări genetice. 

Cristian Terheș,  fost membru PSD și ulterior al PNȚCD, a contestat măsurile autorităților privind vaccinarea și restricție legate de pandemia COVID-19, a afirmat că aceasta încalcă libertățile individuale și că vaccinurile nu sunt sigure. 

Călin Georgescu, fost candidat la președinție, a promovat teorii ale conspirației legate de vaccinuri și organizații internaționale. El a descris vaccinurile ca instrumente de control al populației și a susținut că sunt folosite pentru a submina suveranitatea națională.

Situația nu este gravă doar în România, unde cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai mici// „Romania: Country Health Profile 2023”, eurohealthobservatory.who.int // din Uniunea Europeană. În Bosnia și Herțegovina, rata vaccinării cu prima doză era de doar 55% în 2023, iar în Muntenegru, de doar 24%.

Ce urmează?

În SUA,// „Map shows measles cases across U.S.”, cbsnews.com // un focar de rujeolă a provocat primele două decese cauzate de această boală din ultimul deceniu, iar autoritățile se așteaptă ca numărul cazurilor să crească rapid. 

​În fața focarului de rujeolă din Texas, Secretarul Sănătății al SUA, Robert F. Kennedy Jr., cunoscut anterior pentru pozițiile sale sceptice față de vaccinuri, a îndemnat oamenii să se vaccineze// „With RFK Jr. at his side, a measles outbreak could prove ‘politically perilous’ for Trump”, nbcnews.com // și a subliniat importanța vaccinului ROR în prevenirea bolii și în protejarea comunității. Totuși, Kennedy a menționat că decizia de vaccinare rămâne una personală și a încurajat părinții să se informeze corect și să consulte surse de încredere. ​Nu e suficient, pentru că de fapt încurajează refuzul.

Citește și: Robert F. Kennedy jr. la sănătate. Începe noul război împotriva științei

 



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SĂNĂTATE|FYI

Robert F. Kennedy și Elon Musk concediază 10.000 de angajați americani din sănătate

De
Decizia controversată e luată în numele reformării sistemului și al combaterii influenței industriei farmaceutice.
SĂNĂTATE|BS DETECTOR

Cele mai des întâlnite mituri despre „beneficiile” consumului de lapte crud

De
Laptele crud a devenit subiectul multor afirmații controversate – de la proprietăți miraculoase la presupuse calități nutriționale „superioare”. 
SĂNĂTATE|QUICK QUESTION

Cum a devenit laptele crud o unealtă de propagandă politică pentru extremiști și conspiraționiști?

De
Oficialii americani au depistat recent gripă aviară în laptele crud, dar pe TikTok și în declarațiile lui Robert F. Kennedy Jr., noul secretar al sănătății din SUA, el rămâne un „superaliment”. Cum a devenit laptele crud un magnet pentru teoreticienii conspirației de extremă dreaptă?
SĂNĂTATE|SOLUȚII

O viață mai lungă și mai bună: noi progrese în tratarea sindromului Down

De
Cercetătorii sprijiniți financiar de Uniunea Europeană lucrează pentru a reduce riscurile pentru sănătate asociate sindromului Down și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pe termen lung.