andresr/Getty Images

Sănătatea inimii îmbunătățește funcțiile creierului, arată un nou studiu8 min read

De Adriana Moscu 02.09.2024

O condiție fizică bună, cum ar fi o inimă și plămâni sănătoși, este legată de un creier mai sănătos. În special, acest lucru ajută la menținerea unor părți ale creierului care sunt mai vulnerabile la îmbătrânire și boli. 

Un nou studiu//„Evidence of association between higher cardiorespiratory fitness and higher cerebral myelination in aging”, pnas.org // realizat de cercetători de la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite și publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) a explorat legătura dintre sănătatea inimii și cea a creierului. Studiul s-a concentrat pe modul în care o bună condiție fizică cardiovasculară poate influența sănătatea materiei albe din creier și a analizat o gamă variată de vârste.

Practic, dacă ai grijă de inima ta, ajuți și la protejarea creierului împotriva problemelor care pot apărea pe măsură ce îmbătrânești.

Substanța albă a creierului este formată din zone ale sistemului nervos central care conțin axoni acoperiți cu mielină, un înveliș ce ajută la transmiterea eficientă a semnalelor neuronale. Numele de „substanță albă” provine de la culoarea palidă a mielinei, care este compusă din lipide. Pierderea mielinei, numită demielinizare, este asociată cu boli neurodegenerative precum Alzheimer, Parkinson și, în special, scleroza multiplă. Pe măsură ce un om îmbătrânește, riscul de demielinizare crește.

Cercetătorii au presupus de mult timp că există o legătură între sănătatea cardiovasculară și starea substanței albe din creier odată cu înaintarea în vârstă. Totuși, până acum nu au existat dovezi clare. Pentru a explora legătura dintre sănătatea cardiovasculară și mielinizarea cerebrală, a fost studiat un grup de 125 de participanți cu vârste cuprinse între 22 și 94 de ani. Aptitudinea lor cardiovasculară a fost măsurată prin VO2max – cantitatea maximă de oxigen pe care o persoană o poate utiliza în timpul unui exercițiu intens. Conținutul de mielină din creier a fost măsurat folosind o tehnică avansată de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) relaxometrică multicomponentă. Această metodă permite o evaluare precisă a nivelului de mielină, oferind o imagine detaliată asupra stării mielinizării cerebrale.

Tehnicile convenționale nu au reușit să izoleze mielina de alte părți ale creierului, dar noua metodă RMN utilizată aici este mai precisă pentru a măsura mielina în mod direct. Studii recente folosind această tehnologie au arătat legături între conținutul de mielină, fluxul sanguin cerebral și funcția motorie, toate influențate de sănătatea cardiovasculară. Aceste descoperiri au motivat cercetătorii NIH să folosească această tehnologie pentru a explora legătura în studiul lor actual.

Cercetătorii au observat că o mai bună condiție fizică cardiovasculară este strâns legată de o mielinizare cerebrală mai bună. Această legătură a fost deosebit de evidentă la persoanele de vârstă mijlocie și mai în vârstă, unde s-a constatat o integritate crescută a mielinei, mai ales în lobii frontali și în tracturile de substanță albă, regiuni vulnerabile la degenerare timpurie. Ei sugerează că un nivel ridicat de fitness cardiovascular – care implică inima, sângele și vasele de sânge – poate proteja aceste regiuni sensibile ale creierului, în special la persoanele care au menținut o bună condiție fizică de-a lungul vieții.

Oamenii de știință subliniază că nu au putut demonstra o legătură cauzală directă între îmbunătățirea condiției fizice cardiovasculare și ameliorarea mielinei, menționând că rezultatele lor reflectă doar o corelație. Totuși, ei sugerează că fitnessul cardiorespirator ar putea fi un indicator important al sănătății generale și o posibilă țintă pentru intervenții menite să îmbunătățească sănătatea creierului. Studiul mai observă că exercițiile aerobice sunt legate de adaptări neuroprotectoare și de îmbunătățirea funcției mitocondriale, care joacă un rol crucial în prevenirea bolilor neurodegenerative.

Savanții mai spun că studiile viitoare ar putea folosi rezultatele lor pentru a explora mai detaliat legătura dintre condiția fizică, sănătatea creierului și mielină, cu scopul de a sprijini îmbătrânirea sănătoasă a creierului și de a preveni bolile neurologice. Ei sunt de părere că îmbunătățirea fitnessului cardiovascular și a mielinizării ar putea avea aplicații terapeutice importante pentru combaterea neurodegenerării, inclusiv în prevenirea bolii Alzheimer.



Text de

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SĂNĂTATE|CE URMEAZĂ?

Știința (post)darwinistă

De
De la revigorarea unei mișcări proștiință, rafinarea tehnologiilor ARNm și a editării genetice și accelerarea descoperirilor prin inteligență artificială la dezvoltarea interfețelor creier-calculator care promit să redefinească limitele biologiei umane (hello cyborgs).
SĂNĂTATE|OVERVIEW

Cum afectează drogurile creierul? Știința din spatele adicției

De
Efectele consumului de substanțe psihoactive și cât de ușor poate fi drumul de la recreere la dependență, toate explicate științific. 
SĂNĂTATE|MAIN STORY

Panică de la un măr mușcat. Misofonia, tulburarea „fără cod” declanșată de zgomote banale

De
Cum adică mestecatul, respiratul sau ticăitul unui pix pot declanșa furie, dezgust și panică? Ceea ce pentru mulți sunt zgomote de fundal, pentru 5-12% dintre oameni sunt sursa unei suferințe intense, numită misofonie.
SĂNĂTATE|FYI

Românii sunt mai preocupați de siguranța alimentară decât de preț

De
Cel mai recent Eurobarometru arată că, spre deosebire de media europeană, consumatorii români pun siguranța produselor pe primul loc în decizia de cumpărare, înaintea costului. Principala îngrijorare locală o reprezintă intoxicațiile alimentare.