BSIP/Getty Images

Vaccinarea anti-HPV se extinde în România până la 26 de ani, pentru fete și băieți15 min read

De Adriana Moscu 08.10.2025

De la 1 octombrie, vaccinarea anti-HPV e gratuită până la 26 de ani. Măsura îi include și pe băieți și poate proteja milioane de tineri de infecțiile care duc la diferite tipuri de cancer.

HPV este cea mai frecventă infecție virală cu transmitere sexuală, care afectează 8 din 10 persoane// „Clinical Overview of HPV”, cdc.gov // la un moment dat în viață. De cele mai multe ori, virusul dispare singur, dar anumite tulpini persistente pot duce la leziuni precanceroase și cancer. Vaccinarea rămâne cea mai sigură și mai eficientă metodă de prevenție.

România are acum un program extins și gratuit de vaccinare până la 26 de ani, dar succesul său depinde, printre altele, de diseminarea corectă a informațiilor, educația tinerilor cu privire la sexualitate și încrederea populației în specialiști și autorități. Părinții, medicii și școala trebuie să colaboreze pentru a demonta miturile, să ofere informații clare și să transforma vaccinarea într-un gest firesc de protecție și responsabilitate.

Am vorbit cu dr. Simona Vasilescu, medic ginecolog, despre cât de greu se deschid adolescenții față de părinți pe teme legate de sexualitate, despre cum pot fi convinși să se vaccineze atunci când părinții refuză, dar și despre vârsta optimă pentru vaccinarea anti-HPV. 

Am discutat despre extinderea gratuității până la 26 de ani, despre rolul medicilor de familie și al ginecologilor în creșterea acoperirii vaccinale, am trecut în revistă miturile legate de infertilitate și de prezervativ și riscurile pentru băieți. 

Totodată, am vorbit despre importanța vaccinării integrate într-o rutină de prevenție, alături de screening și controale medicale regulate, într-o țară care are cea mai mare rată de mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană.

Adolescenții și părinții – primul nivel de dialog

„Un studiu// Îl poți citi integral aici: publichealth.ro // realizat de iZi Data// Site oficial: izidata.ro // și Fundația Metropolis// Site oficial: fundatiametropolis.ro // arată că adolescenții se bazează în primul rând pe părinți atunci când au întrebări legate de sănătate: 81% declară că se informează de la ei, iar 77% dintre părinți confirmă acest lucru. Sprijinul emoțional este și mai puternic – 93% dintre părinți spun că oferă ajutor constant, iar adolescenții confirmă în proporție covârșitoare.

Această apropiere nu garantează însă discuții deschise pe toate subiectele. Doar o treime dintre adolescenți afirmă că pot vorbi cu părinții despre orice, iar temele sensibile – sexualitatea și relațiile – rămân adesea evitate. 41% recunosc că nu abordează sexualitatea, iar 27% evită să vorbească despre relații.

Din punct de vedere medical, părinții pot să depășească aceste bariere dacă aleg să răspundă sincer la întrebările copiilor, fără rușine și fără judecată. Atunci când adolescentul simte că este ascultat, va fi mai deschis. Dialogul trebuie purtat într-un limbaj adaptat vârstei, pentru ca mesajul să fie înțeles și acceptat.”

Subiectele evitate: sexualitate și relații

Deși în studiu părinții declară în proporție de 97% că discută cu copiii lor despre prieteni, școală și sentimente, realitatea este diferită în privința sexualității. Aproape jumătate dintre părinți recunosc că adolescenții lor evită aceste teme.

Aici, rolul părinților este să transmită ideea că sănătatea sexuală este ceva normal și important, iar vaccinarea anti-HPV trebuie prezentată ca un act de grijă, nu de control. Comparația cu alte vaccinuri – cum ar fi cel împotriva varicelei – poate fi utilă pentru a normaliza subiectul. Explicațiile complexe despre virus și mecanismele medicale trebuie însă lăsate în seama specialiștilor. Dialogul în familie este esențial, dar nu suficient. Din perspectiva medicală, școala ar trebui să aibă un rol complementar, prin introducerea unor ore de educație sexuală și pentru sănătate. Acestea ar trebui susținute de specialiști în sexologie, pregătiți să abordeze subiectele delicate într-un cadru sigur și informat.”

Vârsta optimă pentru vaccinare

„Vaccinarea anti-HPV este recomandată între 11 și 19 ani, înainte de debutul vieții sexuale. În această perioadă, sistemul imunitar este la capacitate maximă și răspunde cel mai bine la imunizare. Administrarea în adolescență oferă protecția cea mai puternică, dar vaccinul rămâne eficient și după începerea vieții sexuale sau după această vârstă.

Mulți părinți cred că nu are rost să vaccineze copiii înainte să își înceapă viața sexuală și preferă să aștepte. În realitate, vaccinul este preventiv, nu curativ: protejează împotriva unor tulpini de HPV, dar nu vindecă infecțiile deja existente. Dacă adolescentul a intrat în contact cu o tulpină, vaccinul nu o va elimina, însă poate ajuta imunitatea să o controleze și, mai ales, previne infectarea cu alte tulpini.”

Ce fac adolescenții când părinții refuză vaccinarea

„Există situații în care adolescenții își doresc vaccinul, dar părinții refuză. Din punct de vedere legal, decizia le aparține abia după 18 ani. Până atunci, cel mai util este ca adolescentul să discute împreună cu medicul de familie sau cu ginecologul, pentru ca părinții să primească informații corecte și să fie convinși de beneficiile vaccinării.”

Beneficiile vaccinării la tinerii adulți (19-26 de ani)

„Începând cu 1 octombrie 2025, vaccinarea anti-HPV este gratuită și pentru tinerii între 19 și 26 de ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 1,5 milioane de persoane devin eligibile. Extinderea vârstei are mai ales o motivație administrativă – creșterea numărului de vaccinați – dar și la această categorie vaccinul rămâne util.

Chiar dacă o persoană a avut deja contact sexual, vaccinarea poate preveni infecțiile cu alte tulpini incluse în vaccin și reduce riscul de reinfecție sau de progresie a unor infecții existente. De asemenea, tinerii adulți pot forma noi relații, iar vaccinarea limitează transmiterea în comunitate și oferă protecție indirectă pentru parteneri.”

Acoperirea vaccinală redusă în România

„Deși 80% dintre părinți consideră vaccinarea anti-HPV importantă, rata reală de acoperire rămâne sub 15%. Conform INSP,// Detalii, aici: insp.gov.ro // media națională este de doar 12,5% pentru femeile eligibile, cu mari diferențe între județe – București și Cluj depășesc 25%, dar alte zone rămân mult sub această cifră.

Pentru a crește acoperirea, medicii de familie și ginecologii trebuie să abordeze subiectul activ, fără a aștepta întrebările pacienților. În plus, sunt necesare campanii de informare clare, cu un limbaj accesibil, atât în școli, cât și online. Un alt pas important este simplificarea procedurilor birocratice, pentru ca vaccinul să poată fi obținut mai ușor.

Accesul la vaccinare a fost mult timp îngreunat de lipsa dozelor și de costuri, mai ales că schema presupune două sau trei doze. În prezent, situația s-a îmbunătățit, vaccinul fiind mai disponibil și gratuit pentru tinerii până la 26 de ani. Totuși, procesul trebuie să fie cât mai simplu, cu implicarea medicilor de familie, care sunt primul punct de contact al adolescenților și părinților.”

Schema de vaccinare: două sau trei doze?

„Schema depinde exclusiv de vârstă. Copiii și adolescenții sub 15 ani au nevoie de două doze, pentru că sistemul lor imunitar răspunde mai puternic. Persoanele mai mari trebuie să facă trei doze pentru a obține aceeași protecție. Nu contează dacă adolescentul și-a început sau nu viața sexuală, ci doar vârsta la care începe schema.”

Căile de transmitere a HPV

„Potrivit studiului amintit, doar 19% dintre adolescenți știu că HPV nu se transmite exclusiv prin contact sexual. Virusul se poate transmite prin contact piele-pe-piele, mucoasă-pe-mucoasă, inclusiv prin contact oral-genital. Mai rar, poate fi contractat prin obiecte contaminate sau transmis de la mamă la copil în timpul nașterii. Important este că nu e nevoie de un act sexual complet pentru a contacta virusul.”

De ce e importantă și vaccinarea băieților

„Un mit frecvent este că băieții nu sunt afectați de HPV. În realitate, virusul îi expune la veruci genitale și la mai multe tipuri de cancer: anal, penian și orofaringian. În plus, băieții transmit virusul către partenere, crescând indirect riscul lor de cancer. Vaccinarea îi protejează atât pe ei, cât și pe partenerele lor, reducând transmiterea în comunitate.”

Mituri persistente: infertilitatea și protecția prin prezervativ

„O altă teamă des întâlnită este că vaccinul ar provoca infertilitate. Nu există nicio dovadă științifică în acest sens. Din contră, vaccinarea previne leziunile precanceroase și tratamentele invazive ale colului uterin, care pot afecta fertilitatea.

De asemenea, mulți cred că prezervativul oferă protecție completă împotriva HPV. În realitate, virusul se poate transmite și prin contact piele pe piele sau mucoasă pe mucoasă, deci prezervativul reduce riscul, dar nu îl elimină complet.”



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SĂNĂTATE|FYI

Românii sunt mai preocupați de siguranța alimentară decât de preț

De
Cel mai recent Eurobarometru arată că, spre deosebire de media europeană, consumatorii români pun siguranța produselor pe primul loc în decizia de cumpărare, înaintea costului. Principala îngrijorare locală o reprezintă intoxicațiile alimentare.
MEDIU|MS TALKS

În căsuța din pădure: cum a devenit cartierul de locuințe Greenfield simbolul dezvoltării fără reguli din nordul Capitalei

De
Drumul prin pădurea Băneasa reaprinde un conflict care durează de 20 de ani: accesul către cartierul Greenfield nu poate fi făcut fără a încălca legea care închide drumurile forestiere traficului public.
CULTURĂ|MS TALKS

Un mural înseamnă metri pătrați de comunicare

De
Am vorbit cu artista Wanda Hutira despre statutul femeilor în arta stradală, despre stereotipuri de gen și despre implicarea comunității în procesul său creativ. 
SĂNĂTATE|FYI

Inițiativă legislativă europeană: psihedelice în scopuri medicale

De
Interzise după epoca “flower power” de la sfârșitul anilor 1960, substanțele psihedelice au început să fie reevaluate, în ultimele decenii, pentru efectele lor pozitive referitoare în cazul unor afecțiuni psihice.