Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre AI?13 min read

Inteligența artificială e tot mai discutată la nivel global, dar nu se află printre prioritățile candidaților români la prezidențiale.

Alegerile prezidențiale cu repetiție din România au loc într-o perioadă în care AI-ul se extinde în tot și în toate, iar discuțiile despre cum va afecta diverse domenii sunt la ordinul zilei.

Cu toate acestea, candidații la alegerile prezidențiale cu repetiție din România nu prea se ating de subiect. Unul dintre cei cotați cu șanse la turul doi, Victor Ponta, nici măcar nu l-a abordat, până la momentul acestui material. Iar restul l-au trecut mai degrabă la „și altele” decât să facă vreo propunere constructivă.

Este adevărat că orice efort semnificativ de reglementare a inteligenței artificiale va fi făcut de Guvern și Parlament. Însă președintele avea o influență mare asupra dezbaterilor din societate, poate retrimite proiecte în circuitul legislativ, și, ca șef al statului, are atribuții majore pe zona de apărare, unde AI-ul are un potențial la fel de disruptiv.

Iată, deci, cum abordează prezidențiabilii români subiectele legate de inteligența artificială.

George Simion

Principalul candidat suveranist din dubla doi a alegerilor prezidențiale nu s-a atins deloc de subiectul inteligenței artificiale în cadrul campaniei, și nici în programul sumar de campanie.

Una din puținele intervenții ale lui George Simion despre AI a venit în noiembrie 2023, atunci când a lansat o întrebare publică//Detalii pe partidulaur.ro // către Ministerul Cercetării, ANI și Autoritatea pentru Digitalizarea României, despre ceea ce susținea că sunt „conflicte de interese în elaborarea Cadrului strategic național în domeniul inteligenței artificiale”.

Candidatul AUR reclama faptul că în Consiliul Științific și de Etică în Inteligență Artificială (CȘEIA) a Guvernului se regăseau membri care lucrau pentru PricewaterhouseCoopers, Nvidia, Google DeepMind sau BitDefender. În opinia lui Simion, asta „ar pune sub semnul întrebării integritatea structurilor cibernetice” de AI și ar da o pondere prea mare „intereselor particulare” ale unor astfel de companii.

CȘEIA are, de fapt, în componență mai mulți membri care provin din zona academică decât din cea privată.// Detalii pe gov.ro // În același timp, includerea unor specialiști din zona privată este o practică comună pentru un astfel de organism, care ar trebui să ofere puncte de vedere specializate venite din cât mai multe medii care implică AI-ul. Consiliul are doar un rol consultativ în ceea ce privește strategiile și inițiativele AI ale statului.

Crin Antonescu

Nici Crin Antonescu nu a abordat subiectul inteligenței artificiale, până acum, în campania electorală, în afara unor remarci că unele dintre acuzațiile la adresa lui ar fi fost create cu ajutorul AI-ului.//„Nu sunt abstinent, consum alcool foarte probabil sub media oamenilor obișnuiți” , spune Antonescu”, jurnalul.ro //

Mai multe despre viziunile candidatului PSD-PNL-UDMR asupra AI-ului se regăsesc în programul prezidențial al acestuia,// Disponibil pe hotnews.ro // dar fără a oferi planuri concrete. De exemplu, la subiectul etică digitală, Antonescu susține că vrea „reglementarea clară a utilizării AI în decizia publică, cu audit extern și supraveghere civică”, dar fără să detalieze nimic mai mult în acest sens.

De asemenea, AI-ul este menționat și în ceea ce privește inovația medicală, unde candidatul alianței aflată la guvernare susține că ar putea „îmbunătăți semnificativ diagnosticarea și tratamentele” și chiar ar putea fi „un factor-cheie” în sănătatea preventivă. Din nou, însă, nu se oferă vreo soluție concretă, iar utilizarea AI-ului în medicină este reglementată destul de strict sub AI Act-ul adoptat de UE în 2024.//„Navigating the European Union Artificial Intelligence Act for Healthcare”, nature.com //

Nicușor Dan

Primarul Capitalei pare să fie cel mai interesat de folosirea AI-ului în campanie, după cum o arată o postare recentă de pe Instagram// Detalii pe instagram.com // în care spune că a întrebat ChatGPT pe ce criterii ar alege un candidat la alegeri dacă ar avea drept de vot, și a publicat răspunsul acestuia. Concluzia lui Nicușor Dan este că modelul de limbaj a oferit „un răspuns construit pe o analiză logică și criterii solide” și a punctat faptul că „inteligența artificială este chiar inteligentă”.

Totuși, nici edilul Bucureștiului nu a luat vreo poziție despre reglementarea sau folosirea AI-ului în România, și nici site-ul său de campanie nu abordează subiectul.

Din postura de primar, Dan a avut, în luna martie, o întâlnire cu reprezentanți Google//„ Planuri pentru semaforizare optimizată cu inteligenţa artificială, în Bucureşti. Concluziile după întâlnirea cu reprezentanţii Google”, buletin.de // în care a discutat posibilitatea de a implementa un sistem de semaforizare inteligentă cu AI în București. Este vorba de proiectul Green Light dezvoltat de către gigantul tech, care analizează fluxul traficului și oferă recomandări pentru schimbarea în timp real. Acesta a avut parte de teste limitate, cu rezultate mixte, în Seattle (SUA) sau Manchester (Marea Britanie).//„Can Google Make Stoplights Smarter?”, scientificamerican.com //

Elena Lasconi

Lidera contestată a USR nu s-a arătat nici ea foarte interesată de subiectul inteligenței artificiale, pe care nu îl abordează nici măcar în programul său politic.

Singura intervenție mai consistentă a lui Lasconi pe acest subiect a avut loc într-un interviu din luna martie,//„Ce propunere face Lasconi pentru ca fake news-ul să fie combătut: „La algoritmi poți să reacționezi doar cu algoritmi”, mediafax.ro // atunci când a propus folosirea AI-ului pentru a contracara știrile false de pe rețelele de socializare.

Lasconi făcea trimitere la un proiect de lege propus de USR//„ USR a depus în Parlament un proiect de limitare a promovării în mediul online a conţinutului fals sau care incită la ură”, g4media.ro // în care se dorește folosirea unor algoritmi AI care să clasifice, în 15 minute de la publicare, postările de pe rețelele sociale mari, și apoi să elimine conținutul ilegal și să limiteze reach-ul „conținutului de interes național care manipulează” la 150 de persoane.

Este de menționat că toate rețelele sociale majore folosesc deja, într-un fel sau altul, algoritmi AI pentru a modera conținutul postat de utilizatori, dar și că sistemul propus de USR e nerealist și probabil imposibil de implementat cu tehnologiile disponibile în momentul de față.

Alți candidați

E greu să mai consideri un candidat „fără șanse” după ce s-a întâmplat la scrutinul din noiembrie 2024, așa că merită aruncată o privire și asupra prezidențiabililor cu o notorietate mai mică.

Dintre aceștia, și practic dintre toți candidații, cel mai interesat de abordarea AI-ului este Daniel Funeriu, care include subiectul la capitolul „digitalizarea ca mijloc de comunicare transparent între cetățean și stat” din programul de candidat. „//„Daniel Funeriu: Justiţia şi digitalizarea sunt instrumentele de bază ale unui stat etic / Sistemul de justiţie din România continuă să fie inaccesibil multora. Gradul de digitalizare al serviciilor publice şi al IMM-urilor, încă mult prea redus”, news.ro //

Printre altele, fostul ministru al Culturii propune reorganizarea programelor de sprijin al inovației și adaptarea lor pentru a sprijini și inteligența artificială, precum alocarea unor fonduri mai mari Hub-urilor de Inovare Digitală pentru adoptarea unor tehnologii bazate pe AI.

La polul opus se află Cristian Terheș, candidatul susținut de PNCR, care promovează constant teorii ale conspirației pe baza inteligenței artificiale. În 2023, de exemplu, el a susținut că AI Act-ul dezbătut la acea vreme de UE ar crea un sistem european de credite sociale similar celui testat în China – deși, în fapt, regulamentul european interzice folosirea AI-ului pentru astfel de practici discriminatorii. // Detalii pe factual.ro //