Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre digitalizare?15 min read

Viitorul digital al țării, în viziunea principalilor candidați la președinția României.

Dacă ai avut măcar o dată-n viață interacțiuni cu instituțiile statului, nu te miră deloc că România ocupă ultimul loc în clasamentul DESI al Comisiei Europene,// The Digital Economy and Society Index, ec.europa.eu // care urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ce privește competitivitatea digitală. Nivelul scăzut de digitalizare afectează confortul cetățenilor și, în același timp, împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. 

Bani pentru a ameliora această situație sunt – aproape șase miliarde de euro din bugetul alocat României prin PNRR// Mai multe detalii pe proiecte.pnrr.gov.ro // sunt pentru investiții în domeniul digitalizării, de la dezvoltarea competențelor digitale la conectivitate, sprijin acordat întreprinderilor și servicii publice digitale. Cu acești bani ar putea fi digitalizată administrația publică și sistemul de sănătate, s-ar putea investi în produse digitale pentru educație, infrastructură și securitate cibernetică. România are șansa de a recupera decalajele față de alte state europene, dar pentru a accesa această finanțare, trebuie să îndeplinească toate țintele și jaloanele asumate.

În aceste condiții, e cu atât mai important de observat ce poziții au legate de acest subiect principalii candidați la alegerile prezidențiale care vor avea loc pe 4 mai. Chiar dacă atribuțiile executive ale unui președinte sunt limitate, vocea acestuia contează în orientarea priorităților naționale și modelarea agendei publice. 

După cum vei observa, în timp ce unii dintre ei bifează subiectul măcar din complezență, alții îl ignoră complet, ca pe alt bau-bau al progresismului.

Crin Antonescu: eficientizare administrativă pe model românesc

Candidatul Alianței România Înainte, formată din PSD, PNL și UDMR, propune în planul său prezidențial crearea unei platforme naționale pentru eficiența statului, care ar trebui să aducă împreună instituții precum Curtea de Conturi, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, Institutul Național de Statistică, Consiliul Concurenței sau Autoritatea pentru Digitalizarea României cu reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, dar și cu experți internaționali. 

Această platformă ar urma să realizeze anual un audit de eficiență al instituțiilor, care ar urma să stea la baza unor viitoare restructurări administrative, deși e neclar în ce mod ar contribui președintele, mai ales când planul prezidențial menționează că „nu este vorba despre modificări constituționale, ci de încurajarea unei culturi a responsabilității. Cine coordonează, cine răspunde și pentru ce”. Principalele criterii în realizarea acestui audit sunt eficiența – da, ăsta e laitmotivul –, impactul social, digitalizarea, transparența și atribuțiile. 

Inițiativa o să te ducă probabil cu gândul la DOGE, și nu întâmplător. Același plan prezidențial laudă „inițiative similare” din SUA, Marea Britanie și Estonia, deși între deciziile agenției de eficientizare guvernamentală a administrației Trump și, de exemplu, ecosistemul administrativ transparent dezvoltat în țara baltică, diferențele sunt considerabile.

Altfel, Crin Antonescu mai presară termenul de digitalizare în programul său prezidențial pentru că, probabil, dă bine: la sănătate, protejarea patrimoniului sau la educație, unde menționează nevoia unei „digitalizări responsabile”, fără să detalieze însă ce ar presupune aceasta.

Nicușor Dan: digitalizarea ca prioritate

Primul capitol din „România Onestă”, programul prezidențial al lui Nicușor Dan, se referă la reforma sistemului politic administrativ, iar unul dintre punctele-cheie este fix reducerea birocrației și digitalizarea. Tema este reluată și în discuția despre economie, unde una dintre priorități este digitalizarea ANAF și combaterea marii evaziuni fiscale, dar și la sănătate, prin reformarea tehnologică a sistemului.

Când vine vorba de politica externă, Nicușor Dan vorbește despre nevoia de apărare față de războiul hibrid – „asta înseamnă și atacurile cibernetice și mecanismele de dezinformare”, a declarat candidatul la conferința de presă prin care a lansat programul prezidențial – prin înființarea unei forțe operaționale pentru tipul acesta de amenințări și modernizarea infrastructurii prin inteligența artificială sau big data. Pentru asta, spune el, statul va trebui să realizeze niște parteneriate cu companii private de securitate cibernetică. Ironia face ca pe 17 aprilie, Primarul General al Capitalei să declare că este victima unui atac cibernetic și riscă să-i fie desființate conturile de social media.

Apoi, eficientizarea procedurilor și serviciilor consulare prin digitalizare este adusă în discuție la capitolul dedicat românilor de peste hotare.

Pentru George Simion, digitalizarea nu e un subiect

Digitalizarea și, în general, orice referire la tehnologie lipsesc cu desăvârșire din Planul Simion, care se comportă de parcă nu ar face streaming zilnic de pe un iPhone Pro. Președintele partidului AUR a demonstrat, însă, în decursul timpului, ce părere are despre noile tehnologii. De exemplu, în 2023, a declarat într-o emisiune televizată despre portofelul digital că „dacă nu ești un cetățean care să te conformezi cu ce îți dictează ei, nu mai ai voie la supermarket, nu mai ai voie să mergi cu familia la un film, nu mai ai voie la un medic, pentru că nu corespunzi”. Un fake news atât de flagrant că nici nu merită demontat. 

Apoi, George Simion a combătut și moneda digitală, până în punctul în care a propus chiar un referendum – care nu a strâns numărul de semnături necesare – prin care să introducă în Constituție dreptul la plăți numerar. 

Cu toate astea, e bună și tehnologia la ceva. După ce a fost acuzat de Ludovic Orban că membrii AUR nu plătesc cotizația prin transfer bancar, ci printr-o aplicație internă, George Simion a ținut să precizeze// „George Simion: În ciuda celor nemulţumiţi, care spun că nu e democratic, ne conducem partidul şi am implementat deja digitalizarea, sediul central este aici, pe telefonul fiecăruia dintre membrii săi”, news.ro // că se află totuși în mileniul trei: „Noi, în ciuda tuturor celor care sunt nemulţumiţi, nu le convine, spun că nu este democratic, ne conducem partidul şi am implementat deja digitalizarea la nivelul partidului, sediul central este aici, pe telefonul fiecăruia dintre membrii săi. Ne plătim cotizaţia aici, votăm iniţiative, acolo vedem toate evenimentele, cei care doresc să candideze la alegeri, inclusiv la alegerile prezidenţiale, o pot face folosind ceea ce 99% din această sală are în buzunar, un telefon deştept.”

Elena Lasconi: Digitalizare în administrația publică, justiție, sănătate

Digitalizarea are parte de un capitol dedicat în programul prezidențial al Elenei Lasconi, care a rămas neschimbat. Se precizează că „avem capacitatea în USR să construim autostrăzi digitale între instituțiile statului: conectăm bazele de date existente izolat în instituțiile statului pentru ca tehnologia existentă în soluțiile Platform as a Service (PaaS) să dezmorțească fluxurile birocratice și să ajute mediul economic în relația cu statul român.” Între timp, însă, candidata nu mai are și susținerea partidului.

Programul mai adresează și problema cloudului guvernamental, care nu este încă funcțional, în ciuda faptului că există finanțări, și necesitatea achiziționării de aplicații software ale căror funcții să nu se suprapună și să fie compatibile între ele. De asemenea, se spune că se va reduce numărul de instituții ale statului cu atribuții în digitalizare.

De asemenea, se vorbește despre digitalizarea completă a instanțelor și a serviciilor juridice, dar și în sistemul sanitar.

Victor Ponta: Digitalizare? N-am auzit de așa ceva

Intitulat fără prea multă imaginație „România pe primul loc”, programul electoral al fostului premier Victor Ponta are un iz de MAGA luat de pe Shein. Cele nouă puncte ale programului său vorbesc despre eventuale referendumuri obligatorii, baza aeriană Mihail Kogălniceanu sau „respect și demnitate pentru militari și polițiști”, dar evită cu grație orice referire la tehnologie, de parcă suveraniștii nu o folosesc din plin pentru a se promova.

Pe vremea când era premier, însă, Victor Ponta a vehiculat ideea introducerii unor manuale digitale: „Și pentru că văd că nu mai există niciun elev care să nu știe să folosească o tabletă, un telefon, un computer, cred că ideea de manual digital este cu adevărat o reformă pe care trebuie să o facem.” E adevărat și că probabil atunci ar fi declarat// Ponta, in ziua in care scoala a inceput fara manuale: “Nu mai exista niciun elev care sa nu stie sa foloseasca un telefon”, protv.ro // orice pentru a deturna atenția de la faptul că, în mai multe școli, elevii nu au primit manuale la începerea anului școlar.