Octav Ganea / Inquam Photos / Maxiphoto / LPETTET / Getty-Images

Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre dreptul la locuire11 min read

De Paul Petrache 29.04.2025

Criza locuirii afectează întreaga Europă, dar nu pare o prioritate pentru unii dintre candidații la președinția României.

În România, accesul la o locuință decentă rămâne o provocare majoră pentru o mare parte a populației – de la lipsa locuințelor sociale până la prețurile în creștere ale proprietăților și chirii greu accesibile, problema locuirii afectează atât orașele mari, cât și zonele rurale.

Deși România este pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de numărul de proprietari, nu toată lumea are acces egal la condiții bune de locuire. Persoanele din grupuri vulnerabile stau în locuințe inadecvate – atunci când au una – și se confruntă cu lipsa accesului la servicii esențiale sau infrastructură.

Una dintre probleme este lipsa unei politici publice coerente și pe termen lung în domeniul locuirii. Deși există strategii și planuri naționale, ele sunt adesea slab implementate, iar bugetele alocate pentru construirea de locuințe sociale sau reabilitarea fondului locativ existent sunt insuficiente. 

În paralel, piața imobiliară este din ce în ce mai greu de accesat, mai ales pentru tineri sau familii cu venituri medii și mici. Prețurile locuințelor au crescut constant în ultimii ani, în timp ce salariile nu au ținut întotdeauna pasul. Chiriile, în special în marile orașe –, au devenit aproape absurde – de aici și glumele despre apartamentele din Cluj –, iar contractele nesigure sau lipsa reglementărilor clare lasă chiriașii vulnerabili în fața abuzurilor.

În mediul rural, provocările sunt diferite, dar la fel de serioase. Multe locuințe sunt construite fără autorizații sau nu sunt conectate la rețele de apă, canalizare sau electricitate. Accesul dificil la utilități de bază și servicii publice, cum ar fi transportul, educația sau sănătatea, contribuie la perpetuarea excluziunii sociale și la scăderea calității vieții.

După cum arată un articol Panorama.ro,// „Există o criză a locuirii în România? Cum trăim comparativ cu europenii care ies în stradă pentru case accesibile”, panorama.ro // locuințele din România sunt printre cele mai aglomerate din Europa, iar tinerii români stau în casa părintească până spre 28 de ani.

În același timp, lipsește un cadru legal clar pentru prevenirea evacuărilor forțate și protejarea dreptului la locuire. Persoanele aflate în situații de risc, cum ar fi cele care trăiesc în locuințe informale, în clădiri retrocedate sau în adăposturi temporare, se confruntă adesea cu nesiguranță locativă și discriminare.

Case pentru toți de la George Simion

Candidatul AUR a expus încă de anul trecut soluția la problema locuirii: apartamente la doar 35.000 de euro.// Acesta ar fi prețul unui apartament cu două camere. // Sună bine, nu? „Dacă ajung preşedinte, în şase luni prezint toate termenele, toate momentele construcţiei: de la autorizări, la construcţie. Primul bloc, primul apartament, în minim doi ani. Asta e realizabil atât timp cât voi avea o majoritate parlamentară şi un guvern care să implementeze acest program. Putem construi până la 100.000 de locuinţe pe an”, a declarat George Simion.// „Câţi români s-au înscris pentru apartamentele lui George Simion. Când spune liderul AUR că va fi gata primul bloc”, protv.ro //

În realitate, proiectul ambițios pentru care mii de români au stat la coadă este cel puțin fantezist// „Planul Simion pentru locuințe: realitatea și fanteziile din promisiunile AUR”, panorama.ro // și, până una-alta, s-a dovedit mai degrabă un pretext bun pentru AUR de a colecta niște date personale.  

În afară de apartamentele la prețuri preferențiale, programul prezidențial mai propune și refinanțarea cu dobândă zero a creditelor imobiliare aflate deja în derulare, iar pentru toate aceste promisiuni va fi nevoie de schimbări legislative. Cine ar fi zis că o măsură de stânga va deveni principalul atu în campanie al candidatului unui partid care cochetează cu extrema dreaptă? 

Crin Antonescu: care drept la locuire?

Deși vorbește despre protejarea demnității umane și spune că-i pasă de „tinerii împovărați de incertitudine”, candidatul Alianței PSD + PNL + UDMR nu are nici măcar un rând în programul său prezidențial dedicat dreptului la locuire.

Nicușor Dan: Housing first

Printre politicile sociale din viziunea lui Nicușor Dan se numără și accesul la locuire decentă pentru toți. Mai precis, pentru a asigura tinerilor și persoanelor vulnerabile la locuințe, acesta propune „implementarea obligatorie a principiului «housing first» în toate administrațiile locale”. Una dintre soluțiile propuse este implementarea unor programe de finanțare cu dobândă subvenționată.

Elena Lasconi propune schimbări la ANL

Într-o postare pe Facebook,// Vezi pe facebook.com // Elena Lasconi ia în derâdere promisiunile candidatului AUR și spune că ea, spre deosebire de Simion, are și un plan. Planul ar fi accesarea fondurilor UE pentru locuințe// „UE dublează suma fondurilor pentru locuințe la prețuri accesibile / Țările membre vor putea utiliza până la 15 miliarde EURO din fondurile de coeziune pentru construcția de locuințe”, g4media.ro // și a fondurilor PNRR, dar nu e ca și cum detaliază ce ar face ea din poziția de președintă a țării.

În programul prezidențial, Lasconi intră pe terenul legislativ și declară că va înființa niște structuri ANL locale, dar și că acestea vor avea o limitare de contract de cinci ani, pentru a ajunge în mod real la tineri. De asemenea, locuințele moștenite de primării de la persoanele fără moștenitori ar urma să fie reabilitate și oferite tinerilor la chirii modice pentru aceeași perioadă de cinci ani.

Victor Ponta ar pune românii pe primul loc, dar nu știe cum

În programul său prezidențial de altfel modest, bazat pe idei puține și chestionabile, precum obligativitatea referendumurilor sau „închisoarea pe viață pentru traficanții de droguri și marii corupți”, Victor Ponta nu atinge problema locuirii nici măcar în treacăt. Unde ar urma să stea atunci milionul de români care va fi adus înapoi din diaspora, pentru a „pune România pe primul loc”? Rămâne o întrebare deschisă.

„În 2015 puteai să-ți iei o locuință cu un salariu normal. Azi, în 2025, prețurile s-au triplat. Salariile? Nici măcar dublate. Tinerii dau 50% din salariu doar pe rată, cu dobânzi mai mari decât în Italia, Spania sau Germania”, spune Ponta într-un clip pe Instagram.// Vezi pe instagram.com // Poate că e un comentariu just, dar nu e ca și cum are și vreo soluție pentru această situație.



Text de

Paul Petrache

Doomscroller profesionist. S-a apucat de jurnalism ca să aibă un pretext să documenteze subiecte pe care poate nu le-ar aborda în mod normal.

SOCIETATE|CE URMEAZĂ?

Conștiința (post)modernă

De
De la algoritmii care ghidează roiurile de drone și tutorii AI care fragmentează educația la luxul deconectării voluntare, etica supraviețuirii planetare și coloniile spațiale modelate de miliardari, conștiința (post)modernă navighează între promisiunea eficienței absolute și nevoia de a rămâne umani.
SOCIETATE|CE URMEAZĂ?

Lumea (post)pandemică

De
De la transformarea pieței muncii prin inteligență artificială la criza sănătății mentale și de la polarizarea socială algoritmică la provocările existențiale ale Europei în fața concurenței globale, în timp ce ascensiunea algocrației pune presiune pe toți.
SOCIETATE|STUDENT ÎN ROMÂNIA

Trezirea politică a tinerilor din România

De
Într-un context marcat de instabilitate politică și socială, generația Z din România începe să-și descopere rolul civic și să-și facă vocea auzită.
SOCIETATE|STUDENT ÎN ROMÂNIA

O nouă generație lipsă?

De
În timp ce jumătate dintre tinerii români se gândesc serios să plece din țară, cauzele acestui val de emigrare depășesc lipsa banilor sau a oportunităților. Ele țin de neîncredere, de absența unui sens comun și de reputația socială asociată plecării.