Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre modernizarea armatei?18 min read

În cel mai tensionat context internațional de după Războiul Rece, candidații la alegerile prezidențiale cu repetiție au concepte ale unor planuri de modernizare a Armatei Române, dar puține idei concrete.

Dacă o parte bună din subiectele discutate în campaniile pentru alegeri prezidențiale nici măcar nu intră sub atribuțiile funcției, cel al securității și, implicit, al gestionării armatei este unul în care viitorul șef al statului va avea un cuvânt greu de spus.

E drept, nu președintele încheie contracte pentru F-35-uri – astfel de achiziții de miliarde de euro sunt gestionate de structuri speciale din cadrul Ministerului Apărării Naționale și, peste o anumită sumă, trebuie aprobate chiar și de către Parlament. Dar, în același timp, ele trebuie aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și în general se mulează pe liniile și strategiile de securitate națională trasate de către acest organism, condus de către președintele României.

Față de alte subiecte pe care le-am abordat în serie, mai toți candidații la alegerile de pe 4 mai au trebuit să se poziționeze, într-un fel sau altul, pe problema cheltuielilor de apărare – în contextul în care Armata Română, în prezent, încă s-ar baza pe destul de multă tehnică militară sovietică în cazul unui conflict.//„Echipamentele armatei române – tancuri, avioane, nave şi artilerie”, mediafax.ro //

Dar, în linia deja cunoscută, candidații au preferat și aici mai mult truismele și promisiunile vagi deasupra unor idei sau planuri concrete.

George Simion

După respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, liderul AUR și-a asumat rolul de critic principal al politicii externe NATO și UE și în special al războiului din Ucraina – cel puțin în momentele în care nu își concentrează promisiunile obsesiv pe aducerea la putere, sub orice formă, a câștigătorului primului tur din noiembrie.

Dar, în ciuda folosirii dese a războiului din Ucraina în campanie, Simion nu a abordat foarte des problema tehnologiei militare românești. Excepțiile au fost rare, precum o întrebare publică despre modernizarea marinei militare adresată ministrului Apărării în 2023.// Detalii pe partidulaur.ro//

Singura poziție mai consistentă a lui George Simion pe subiect vine din planul prezidențial lansat înaintea alegerilor de anul trecut.// Detalii pe planulsimion.ro // Candidatul suvernist notează problema tehnicii militare vechi din dotarea armatei, precum și declinul industriei de armament din România, care, în opinia lui, „generează nevoia unui plan de achiziții de aproximativ 15 miliarde de euro”.

Paradoxal, însă, Simion susține în același timp că nevoile de apărare „nu trebuie acoperite ca până acum”, susținând că programele de dotare actuală sunt ineficiente. Soluția pe care o propune este condiționarea achizițiilor de tehnică militară nouă de „mecanisme de offset viabile” care ar intra în industria națională de apărare.

În domeniul apărării, offseturile se referă la clauze din contractele de armament în care vânzătorul se angajează să reinvestească o parte din valoarea achiziției în țara cumpărătoare.

Problema e că nici Simion, nici AUR nu detaliază cum ar îmbunătăți mecanismele de offset actuale – pentru că, din 2023,//„ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 124 din 28 decembrie 2023”, just.ro // România condiționează toate achizițiile militare, inclusiv de la alte state, de un offset echivalent cu între 20 și 100% din valoarea inițială a contractului, pe care companiile străine contractante trebuie să le asigure prin investiții directe în transfer de tehnologie sau în indirect în alte industrii.

Crin Antonescu

Atunci când nu propune execuții publice pe stadioane, candidatul coaliției de guvernare preferă să se poziționeze fluid pe temele mai „sensibile” ca reprezentant al puterii actuale. Un exemplu este chiar în domeniul apărării, unde Crin Antonescu se promovează ca o variantă prooccidentală, dar respinge o eventuală trimitere de trupe de menținere a păcii în Ucraina și vorbește câteodată despre normalizarea relațiilor cu Rusia.//„Crin Antonescu: „Este de dorit ca, la un moment dat, în viitor, să se normalizeze și relația cu Rusia”, gandul.ro //

La fel de vagi sunt și ideile lui Crin Antonescu despre modernizarea armatei. Fostul președinte PNL spune că achizițiile militare ar trebui să fie „o prioritate bugetară și strategică”, aruncă o cifră de „cel puțin 3%” din PIB pentru apărare și susține ideea unei armate „după model polonez”,  dar fără să detalieze idei în acest sens.//„Crin Antonescu cere mărirea bugetului și reconfigurarea Armatei Române, după un nou model”, ziare.com //

Programul său prezidențial// Disponibil pe hotnews.ro // dezvoltă puțin mai mult subiectul, dar tot evită ideile concrete. De exemplu, Antonescu susține că vrea un plan „coerent și accelerat de înzestrare” a armatei, care să fie susținut și de producția internă de muniție, drone și sisteme anti-navă și anti-aeriene.

De asemenea, Antonescu vrea și constituirea unei „rezerve cyber” – practic, o forță alcătuită din experți militari și civili în securitate cibernetică, mobilizată în cazuri de atacuri cibernetice sau crize militare majore, care să acționeze ca „o forță de descurajare complementară” în mediul digital.

Problema cu „armata după model polonez” este că, în esență, nu e un model foarte complicat – Polonia pur și simplu a început să investească masiv în apărare//„ Poland gears up for war”, politico.eu // după anexarea Crimeei de către Rusia, crescând alocarea pentru apărare chiar și până la 4,7% din PIB.

Banii au ajuns în de contracte de miliarde de dolari de achiziții de tehnică militară și în dublarea numărului de militari activi. Ceea ce nu este neapărat la îndemâna României pe termen scurt, luând în calcul deficitul bugetar record înregistrat în prezent.

Nicușor Dan

Deși se confruntă cu propriile acuzații de influențe ale unor personaje pro-ruse, Nicușor Dan s-a poziționat, în general, în favoarea Ucrainei în conflictul cu Rusia și în întărirea poziției pro-NATO și pro-UE a României.

Dan nu și-a axat campania prea mult pe subiecte militare, în afara unei vizite electorale în județul Tulcea, unde a susținut că județul poate beneficia de pe urma unui „efort comun de înzestrare militară”, prin construirea de nave maritime și echipamente militare atât pentru Armata Română, cât și pentru export.//„România poate construi nave maritime și echipamente militare atât pentru propria armată, cât și pentru export, susține Nicușor Dan”, ziare.com //

Subiectul a fost abordat mai pe larg în programul său prezidențial,//„Nicușor Dan și-a prezentat programul pentru alegerile prezidențiale. Vrea redesenarea administrativă a țării”, profit.ro // acolo unde Nicușor Dan susține participarea activă a României la Programul ReArm Europe (redenumit Readiness 2030) al Uniunii Europene. Acesta ar debloca în jur de 800 de miliarde de dolari pentru investițiile în apărare pe termen scurt ale statelor membre. Primarul Capitalei susține că ar folosi astfel de fonduri pentru a „sprijini dezvoltarea de capacități naționale de producție militară”.

Totuși, cea mai mare parte din aceste fonduri ar veni din relaxarea unor reguli fiscale actuale ale statelor membre, ceea ce, din nou, nu rezolvă problema de a găsi bani cu deficitul bugetar imens la care a ajuns România.

De asemenea, în programul lui Nicușor Dan este prevăzută și „modernizarea infrastructurii de intelligence prin utilizarea inteligenței artificiale și a Big Data”. Ceea ce, fără completări mai specifice, ar putea fi interpretat, în cel mai rău caz, similar programelor de monitorizare civilă în masă din Statele Unite sau Marea Britanie.//„ Britain’s got some of Europe’s toughest surveillance laws. Now it wants more”, politico.eu //

Elena Lasconi

Încă din campania prezidențială anterioară, Elena Lasconi a luat cea mai fermă poziție anti-Rusia dintre candidați, reiterând de multe ori sprijinul ferm pentru Ucraina în conflictul de la granița României.

Totuși, lidera USR nu a intrat prea des în subiectul tehnicii militare, în afară de truisme despre nevoia de modernizare similare celorlalți contracandidați, care nici măcar nu se regăsesc în noul program prezidențial. Lasconi nu susține introducerea unui stagiu militar obligatoriu.

Singura poziționare mai consistentă pe subiect apare într-un editorial semnat în noiembrie în Kyiv Post,//„ OPINION: Romania at the Crossroads: Strengthening Europe’s Eastern Flank”, kyivpost.com // o publicație ucraineană în limba engleză. În cadrul acestuia, Lasconi susține că mecanisme UE precum PESCO// Permanent Structured Cooperation/ Cooperarea structurată permanentă în domeniul apărării și securității // sau Fondul de Apărare European ar oferi industriei de apărare românești „oportunități de a se integra în inițiative largi, pan-Europene”.

România deja participă destul de mult la ambele programe,//„Evolutions in the Common Security and Defense Policy”, mae.ro // având la activ 20 de proiecte de cooperare gestionate sub PESCO – din care două coordonate de țara noastră – precum și zeci de proiecte anuale desfășurate sub EDF. E drept, multe din ele sunt legate mai degrabă de exerciții și scenarii militare comune, iar, sub PESCO, Românianu s-a implicat în proiectele legate de cercetare și dezvoltare a industriei militare. //Detalii pe wikipedia.org //

Victor Ponta

Deși atunci când era premier Ponta a mers, în mare, pe o politică externă prooccidentală, fostul lider social-democrat s-a rebranduit drept cel mai mare fan Trump din România, adaptând elemente din retorica anti-UE și anti-NATO a celorlalți candidați suveraniști cu un twist pronunțat către Washington.

Poate nu e de mirare, atunci, că singura idee concretă pe care Victor Ponta o aruncă legată de investiții în domeniul apărării se leagă de baza militară de la Mihail Kogălniceanu.// Detalii pe victorponta.ro //

Însă, după cum constată și fostul premier în programul electoral, în 2024 a început deja un proiect de modernizare și extindere a bazei în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Noua variantă a bazei ar putea să găzduiască până la 10.000 de soldați NATO și familiile acestora.

Așa că tot ce poate Victor Ponta să adauge este că vrea sprijinirea în continuare a acestui parteneriat și, mai larg, a „investițiilor americane în infrastructura militară și civilă” – asta în ciuda incertitudinii care planează, în perioada aceasta, asupra viitorului trupelor americane din Europa.