Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre reglementarea consumului de droguri? 26 min read

În cursa pentru Cotroceni, principalii candidați abordează problema drogurilor fie prin soluții sociale, fie prin măsuri represive. Unii cer prevenție sau închisoare pe viață pentru traficanți, alții vor subiectul în CSAT. Dar puțini se opresc la cauze – la ce îi împinge pe oameni spre consum și cum pot fi sprijiniți cu adevărat.

În timp ce lucram la această analiză, Rareș Ion – fost copil-minune la emisiunea Next Star și membru activ// Îl poți urmări aici: facebook.com // al platformei de divertisment educativ Profesorii trăsniți, cunoscută pentru proiectele de popularizare a științei – a murit la doar 20 de ani, cel mai probabil, în urma unei supradoze de metadonă.

Cu puțin timp înainte, apăruse într-un live alături de Tudor Duma, zis și Maru,// „Tudor Duma, zis «Maru», reținut pentru 24 de ore, în dosarul morții lui Rareș Ion, care ar fi decedat de la o supradoză de metadonă”, digi24.ro // un dealer din anturajul lui Vlad Pascu, șoferul care în 2023 s-a urcat la volan după ce a consumat droguri și a ucis doi tineri în apropierea localității 2 Mai. 

Cu doar cinci zile înainte să moară, Rareș anunța pe TikTok, aceeași rețea care i-a documentat sfârșitul, că nu a mai luat droguri de 100 de zile, că regretă stilul de viață pe care l-a promovat, că înțelege că poate a influențat și alți tineri. Promitea că va reveni în curând cu materiale educaționale, care să ajute tinerii și adolescenții dependenți să se lase, că le va răspunde la întrebări. Nu a mai apucat. Moartea lui a stârnit reacții puternice în spațiul public. Am strâns și declarațiile candidaților la prezidențiale care s-au pronunțat până acum pe acest subiect.

Cele mai recente date disponibile ale Agenției Naționale Antidrog, din 2022, arată că peste 10% dintre românii cu vârste între 15 și 64 de ani au încercat cel puțin un drog ilicit de-a lungul vieții, iar 6% au spus că au consumat și recent.// Detalii, aici: ana.gov.ro (PDF) // 

Unul din doi tineri a fost pus, măcar o dată, în situația de a i se propune consumul de substanțe cu scop recreațional, potrivit unui studiu// „Studiu realizat de psihologul sibian Copăceanu: 45% din tineri nu folosesc prezervativul și 43% au primit cel puțin o dată droguri gratuit”, turnulsfatului.ro // al psihologului Mihai Copăceanu.

Trei din zece copii cu vârste între 10 și 17 ani spun că știu pe cineva care a consumat droguri – cel mai adesea un prieten sau coleg –, iar proporția urcă la patru din zece în rândul adolescenților, potrivit unei anchete// O poți citi aici: salvaticopiii.ro (PDF) // Salvați Copiii România din 2024. 

În acest context, aproape toți candidații la alegerile prezidențiale din 2025 au inclus în mesajele lor soluții pentru combaterea consumului sau traficului de droguri. De la pedepse mai dure și declararea traficului ca amenințare la adresa siguranței naționale până la investiții în prevenție și consiliere, sunt multe propuneri – însă majoritatea rămân ancorate într-o abordare clasică, centrată pe control și sancțiune, nu pe cauze și context. 

Crin Antonescu: drogurile, o problemă de siguranță națională

Poziția lui Crin Antonescu în privința consumului și traficului de droguri se regăsește atât în declarații publice recente, cât și în programul său prezidențial, România, înainte. Programul nu apare la o simplă căutare în browser – e nevoie să-i intuiești numele de domeniu.// Poți citi programul aici: crinantonescu.ro // 

În programul său, Antonescu propune ca rețelele de trafic de droguri să fie tratate ca amenințări la adresa siguranței naționale. Susține întărirea capacității Poliției, parchetelor și serviciilor de informații – „după modelul FBI” – pentru intervenții rapide și coordonate. Vrea și o Agenție Națională Antidrog cu prerogative similare Drug Enforcement Agency (DEA), agenția federală americană responsabilă cu combaterea traficului și consumului de droguri ilegale, ajutată de „resurse și conexiuni internaționale”.

Pe partea legislativă, propune includerea traficului de droguri, alături de infracțiuni precum șantajul și proxenetismul, în categoria celor mai grave fapte penale, cu pedepse proporționale cu impactul social. De asemenea, cere actualizarea automată a listei de substanțe interzise, prin includerea rapidă a „întregilor familii de droguri sintetice” – nu substanță cu substanță, ca în prezent.

În privința consumatorilor, susține tratamentul și reintegrarea, nu pedeapsa: „Consumatorul de droguri trebuie tratat ca victimă și încurajat să scape de dependență prin acordarea de asistență de specialitate”.

Crin Antonescu a reacționat după moartea lui Rareș Ion, spunând că „nu mai avem timp” și că e nevoie de acțiune imediată pentru protejarea tinerilor de droguri. A subliniat că tinerii vor fi o prioritate pentru el și a cerut întărirea Agenției Naționale Antidrog, după modelul american. În mesajul său, Antonescu a vorbit despre nevoia de sprijin, educație și tratament pentru cei afectați, insistând că nu mai e loc pentru indiferență.

Nicușor Dan: educație antidrog în școli și programe inspirate din modelul islandez

Până în prezent, nu există declarații publice ale lui Nicușor Dan care să detalieze abordarea sa privind politica antidrog la nivel național în calitate de președinte. Totuși, inițiativele și declarațiile sale ca primar indică o preocupare pentru prevenirea consumului de droguri și o posibilă continuare a acestor politici la un nivel mai larg.​

Inițiativa privind educația antidrog în școli nu a pornit de la Nicușor Dan, ci a fost introdusă în referendumul local din 24 noiembrie 2024// „Referendumul local din București, 2024”, ro.wikipedia.org // de consilierii PSD. Aceștia au propus ca Primăria Capitalei să finanțeze și să implementeze un program de educație pentru sănătate și prevenire a consumului de droguri în toate școlile din București. 

Deși a existat o doză de scepticism privind legătura acestei întrebări cu atribuțiile administrației locale, primarul general a preluat tema și a continuat dezvoltarea ei după consultarea publică, care s-a încheiat cu un vot favorabil majoritar.

Ulterior, Dan a anunțat// „Nicușor Dan: Programe anti-drog inspirate din Islanda și posibilitatea construirii unei unități medicale pentru dependenți, în Capitală”, digi24.ro // că programele de prevenție vor fi inspirate din modelul islandez, care presupune intervenție comunitară – cu accent pe familie, școală și cartier – și prioritizarea activităților extracurriculare pentru tineri. 

Începând cu octombrie 2024, în liceele bucureștene au fost aplicate peste 8.000 de chestionare pentru a identifica factorii de risc. Pe baza acestora, primăria a promis realizarea unui raport public și rapoarte individuale pentru fiecare unitate de învățământ implicată, care să permită intervenții adaptate la nivel local.

Primarul și-a declarat// „Nicușor Dan a început deja să aplice «modelul islandez» pentru combaterea consumului de droguri. Chestionare pentru liceeni”, ziare.com // și intenția de a construi o clinică pentru tratamentul și consilierea tinerilor dependenți, la Spitalul Colentina sau la Obregia. 

De asemenea, în decembrie 2024, Primăria Capitalei a livrat primele 50 de aparate mobile pentru testare antidrog,// „Nicuşor Dan: Au sosit primele 50 de aparate de testare antidrog; vor intra în dotarea Poliţiei Capitalei”, agerpres.ro // din cele 100 achiziționate pentru dotarea Poliției București. Acestea pot detecta până la opt substanțe în cel mult zece minute și sunt destinate intervențiilor rapide în teren. 

„Trebuie să acționăm pe mai multe paliere, de la programe care încurajează activitățile în familie și până la programe prin care copiii să facă mai mult sport în școli”, a scris primarul Nicușor Dan pe Facebook.// Detclarația, aici: facebook.com //

Nicușor Dan a reacționat pe Facebook la moartea lui Rareș Ion acuzând complicitatea statului în extinderea pieței de droguri: „Țara noastră nu mai este doar o zonă de tranzit, ci una de comercializare extinsă”. A cerut un program național de prevenție, educație timpurie, pedepse mai dure pentru traficanți și o reacție proactivă din partea instituțiilor, nu doar una „doar când o dramă este expusă public”.

Elena Lasconi: între frică, sprijin social și pedepse dure

Elena Lasconi, rămasă recent fără sprijin din partea USR, are un punct dedicat subiectului în programul său electoral, același din noiembrie 2024.// Citește programul aici: „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii”, usr.ro (PDF) // Lasconi a vorbit în mai multe rânduri despre consumul și traficul de droguri ca despre o problemă gravă, care afectează direct siguranța copiilor și funcționarea instituțiilor. A cerut „toleranță zero” pentru marii traficanți și a criticat faptul că mulți tineri rămân fără sprijin real din partea statului. În același timp, a insistat că persoanele dependente trebuie văzute ca victime, nu ca infractori.// Detalii, aici: youtube.com // 

Printre soluțiile propuse se numără centre de tratament și prevenție a dependenței, echipe multidisciplinare pentru sprijin psihologic și medical, consiliere gratuită prin trimitere de la medicul de familie și modernizarea testelor antidrog folosite de poliție. Lasconi a invocat inclusiv convocarea CSAT pentru a discuta tema drogurilor.// „Lasconi: Combaterea traficului de droguri ar trebui să fie prima pe agenda CSAT”, wall-street.ro // 

Deși susține canabisul medicinal,// „Elena Lasconi declară război flagelului care sufocă viitorul României – traficul de droguri”, spotmedia.ro // respinge categoric legalizarea canabisului recreațional. Spune că îi e frică „să nu pună stăpânire pe tine” și invocă Biblia pentru a justifica poziția. Dezincriminarea consumului personal nu este o opțiune în viziunea ei – consideră că persoanele dependente trebuie ajutate, dar nu exclude învinuirea acestora în plan juridic. 

Și Elena Lasconi a reacționat// Link, aici: facebook.com // public pe social media după moartea lui Rareș Ion: „Ce fac, totuși, autoritățile române? Trebuie să vorbim despre ceea ce contează cu adevărat! E vorba despre viitorul copiilor noștri! În prima ședință a CSAT, ca președinte al țării, voi pune problema drogurilor pe masă! E nevoie să acționăm acum, iar eu am curaj să fac dreptate!”.

Victor Ponta: închisoare pe viață pentru traficanți, tratament pentru consumatori

Fostul premier Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, abordează problema drogurilor cu un discurs dur la adresa traficanților și unul empatic față de consumatori. De notat, însă, că măsurile propuse – precum închisoarea pe viață sau redefinirea infracțiunilor – țin de inițiative legislative și de decizia Parlamentului, nu de atribuțiile directe ale președintelui. 

În mai multe declarații recente – de la emisiuni TV până la postări pe rețelele sociale – și în programul său electoral, Ponta afirmă că traficul de droguri ar trebui tratat ca o amenințare la adresa siguranței naționale, iar capii rețelelor de trafic ar trebui condamnați la închisoare pe viață.// „Închisoare pe viață pentru trafic de droguri și marea corupție”, victorponta.ro // 

„Trebuie să existe pedeapsa cu închisoare pe viață pentru rețelele de trafic de droguri. În același timp, copiii, tinerii care fumează o țigară, o pastilă, în niciun caz nu cred că trebuie să meargă în închisoare. Trebuie să-i ajutăm, să-i consiliem, să-i salvăm”, a spus el la Digi24, în martie 2025.// „Ponta: «Nu vreau ca vreun adversar politic să fie persecutat cu dosare penale». Ce spune despre Călin Georgescu și Sebastian Ghiță”, O poziție similară apare și pe pagina sa de Facebook, unde declară că „România nu mai are loc pentru traficanții de droguri”,digi24.ro // 

În programul prezidențial propune ca drogurile (alături de corupție) să fie tratate ca „cele două cancere ale României moderne”. Planul include dotarea structurilor de combatere a criminalității organizate „cu toate resursele necesare” și înăsprirea legislației, astfel încât traficul de droguri să nu mai fie considerat o „simplă infracțiune non-violentă”, ci un atentat la viitorul țării.

În 2023, Ponta și-a exprimat îngrijorarea și din perspectiva părintelui: „Sunt foarte speriat. Îmi spun copiii mei unde se găsesc droguri… Nu se poate!”, a declarat la România TV. El descrie fenomenul ca fiind prezent în cele mai bune școli din marile orașe și consideră că statul român și-a pierdut capacitatea de reacție rapidă în fața rețelelor de trafic.// „Victor Ponta: Sunt foarte speriat. Îmi spun copiii mei unde se găsesc droguri… Nu se poate!”, dcnews.ro // 

George Simion: susține canabisul medicinal și acuză statul că protejează rețelele de trafic

Deși nu are un program electoral detaliat privind reglementarea consumului de droguri, George Simion a făcut mai multe declarații pe subiect în ultimii ani. A susținut legalizarea canabisului în scop medicinal,// „George Simion, despre legalizarea canabisului medicinal: «Vom vota pentru cânepa românească»”, mediafax.ro // invocând cazuri de pacienți bolnavi de cancer sau leucemie care riscă închisoarea pentru că aduc ulei CBD din străinătate: „Cânepa a fost aproape interzisă în România din motive absurde. Nu e vorba despre droguri, e vorba despre a alina durerea bolnavilor”. 

E și un pic de naționalism aici, prin invocarea „cânepei românești” – o variantă industrială care poate fi cultivată doar dacă nivelul de THC e scăzut, ceea ce duce uneori la conflicte între cultivatori și autorități.

În 2023, în urma unei întâlniri CSAT cu privire la situația drogurilor, AUR a organizat o dezbatere parlamentară numită „Drogurile în România: darul otrăvit al guvernanților pentru generațiile prezente și viitoare”,// Citește despre ea aici: „Drogurile în România. Suntem țara drogurilor inexistente ?!?”, georgesimion.ro // în care instituțiile statului au fost acuzate că mimează combaterea traficului și ascund problemele reale din sistem.

Într-un episod devenit viral,// „UPDATE Consilier parlamentar al AUR, prins în Senat cu un plic cu cannabis / Reacția ironică a lui George Simion”, hotnews.ro // în 2021, un consilier parlamentar al AUR a fost prins cu un plic de canabis la intrarea în Senat. Reacția lui Simion a fost una ironică: „Cu siguranță domnul Gheorgheosu nu va fi propunerea noastră pentru prim-ministru”. Consilierul și-a dat demisia ulterior, iar cazul a intrat în atenția DIICOT. 

În 2022, acuzat de unii parlamentari USR că s-ar droga, Simion a mers public să-și facă un test antidrog și a postat rezultatul negativ pe rețelele sociale. A anunțat// „George Simion, liderul partidului extremist AUR, a făcut test anti-drog ca să demonstreze că nu se droghează”, g4media.ro // că îi va da în judecată pe cei care l-au acuzat și că va dona banii, dacă va câștiga procesele. 

Mai recent, în martie 2025, pe pagina sa, l-a certat// „Domnule Predoiu, opriți poliția politică și spuneți adevărul despre rețelele de la granița SUA-Mexic!”, georgesimion.ro // pe ministrul Predoiu, căruia i-a cerut public detalii despre rețelele românești implicate în traficul de droguri la granița Mexic-SUA, insinuând că statul român închide ochii la activitățile acestor grupuri, dar e foarte activ când vine vorba de percheziționarea tinerilor care postează pe internet.